Dosarul primarului interimar al municipiului Baia Mare a fost din nou amânat de către magistraţii Curţii de Apel Cluj la termenul din 5 mai apărătorii lui Dolha ridicând o excepţie de neconstituţionalitate. Pledoariile lor s-au bazat pe faptul că, în cursul anchetei penală, drepturile inculpatului ar fi încălcate, mai precis cele prevazute la articolele 16, 20, 21, 28, 124, şi respective 132 din Constituţie. Articolul 28 care întăreşte dreptul la secretul corespondenţei a fost adus în vedere cel mai des, apărătorii afirmând că înregistrarea audio prin care s-ar putea proba infractiunea de luare de mită a fost efectuată de către o persoana fizică, fără autorizaţii legale şi fără acordul său, Mircea Dolha reclamând  că astfel i s-ar fi încălcat dreptul la intimidate. Conform articolului 64 alineatul 2 din Codului de Procedură Penală (CPP), mijloacele de probă obţinute ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Pe lângă această excepţie, avocaţii au cerut şi suspendarea procesului până când Curtea Constituţională se va pronunţa asupra problemelor de drept ridicate. În contrapartidă, procurorul DNA a considerat inoportună suspendarea cauzei până la decizia Curţii Constituţionale, motivând că o astfel de măsură ar afecta celeritatea procesului, garantată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
După ce s-au retras pentru a delibera, judecătorii Curţii de Apel Cluj au decis să admită excepţia de neconstituţionalitate formulată de primar, dar au respins cererea de suspendare a dosarului pentru a nu tergiversa cauza, asa cum a susţinut procurorul DNA. Avocaţii lui Mircea Dolha au declarat că vor ataca cu recurs decizia de a nu suspenda procesul, speţa care se va judeca la Înalta Curte de Casatie şi Justiţie (ICCJ). Întrebat de judecători dacă mai are de chestiuni de adaugat pledoariei avocaţilor săi, Dolha a declarat că este intru totul de acord cu discursul acestora şi că refuză să facă precizari referitoare la acest dosar până la soluţionarea procesului de către ÎCCJ. Judecătorii au amânat cauza pentru data de 2 iunie, între timp urmând să se judece excepţia de neconstituşionalitate şi recursul intentat la ÎCCJ cu privire la suspendarea procesului. La ieşirea din sală , Mircea Dolha a afirmat că întelege să se apere cum ştie el mai bine, şi şi-a reafirmat nevinovaţia.
Istoricul procesului

În anul 2006, Mircea Dolha a fost trimis în judecată de DNA. Din probele administrate de procurori a rezultat că, „în cursul lunii iunie 2006, inculpatul Mircea Dolha a pretins de la o persoană denunţătoare suma de 15.000 euro, afirmând că, prin influenţa pe care o are asupra colegilor săi din cadrul Consiliului Local Baia Mare, îi va determina să voteze un proiect privind vânzarea, către persoana denunţătoare, a unei suprafeţe de teren aflat în proprietatea Consiliului Local Baia Mare”. Cu privire la aceste acuzaţii la finele lunii decembrie, Dolha a fost achitat de Tribunalul Maramureş, dar procurorii DNA au facut apel. În 27 ianuarie 2010, dosarul a fost înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, pentru redactarea motivelor de apel. De asemenea, în 24 martie, cauza s-a amânat la cererea lui Dolha pentru angajarea unui avocat. Edilul nu s-a prezentat la înfăţişare, dar a trimis o cerere de amânare, pentru a-şi putea angaja un apărător. Instanţa a acceptat cererea de amânare şi a fixat următoarea înfăţişare pentru finele lunii aprilie. La fel ca şi în data de 24 martie, cauza a fost amânată pentru o data ulterioară. Urmatorul termen a fost stabilit pe data de 5 mai, din cauza că Mircea Dolha şi-a angajat avocatul abia pe 20 aprilie, cu o zi înainte de înfăţişare,  şi trebuie pregatită apărarea.

Excepţia de neconstituţonalitate ca portiţă de scăpare

Cea mai eficientă şi sigură armă folosită pentru a amâna procese se cheamă excepţia de neconstituţionalitate. Odată invocată de avocaţi, judecătorii n-au de ales şi o trimit Curţii Constituţionale. În tot acest timp, cauza rămâne în nelucrare. Din punct de vedere juridic excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un procedeu defensiv de aparare a drepturilor şi libertăţilor publice, aflat la dispoziţia justitiabililor; poate fi invocată într-un proces declansat şi numai dacă are legătura directă cu cauza respectiva. Dacă Curtea Constituţională admite excepţia, norma juridică asupra căreia a fost ridicată nu va mai fi aplicată în cauza concretă şi nu îşi va mai produce efectele juridice pentru viitor – textul de lege devine "mort". Jurisprudenţa ultimilor ani oferă numeroase exemple de personalităţi care s-au prevalat de acest mijoc procesual pentru a amâna sau suspenda un proces penal în care sunt impicate. Pe data de 23 martie judecătorii Curtii Constitutionale au respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocatul lui Miron Mitrea în dosarul în care acesta este judecat pentru infracţiuni de corupţie, excepţie care viza Legea 115/1999, privind responsabilitatea ministerială.  
Tot în luna martie Tribunalul Sibiu a amânat pronunţarea în cazul strămutaţilor de lux din Gorj, în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie Ionel Manţog şi Ion Vulpe. Avocatul liderului PDL Gorj, Ionel Manţog, director economic al Complexului Energetic Turceni a solicitat judecătorului suspendarea cauzei invocând excepţia de neconstituţionalitate privind unele articole din Constituţia României care îi asigură lui Manţog egalitatea în drepturi fără discriminare, dreptul la muncă, accesul la informaţii de interes public şi accesul la activităţi economice. Procurorii anticorupţie l-au trimis pe omul de afaceri George Copos în judecată la data de 6 iunie 2007. Avocaţii săi au ridicat rapid clasica excepţie de neconstituţionalitate, atacând un articol din legea dupa care funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie. Au încercat să demonstreze că DNA calculează prejudiciul încălcând legea fundamentală pentru că se raportează la euro în timp ce moneda naţională este leul. Au cerut şi recalcularea prejudiciului, încercand să-l scada sub un milion de euro astfel încât să dovedească faptul că dosarul Loteria nu este de competenţa DNA.

BOX: Înregistrare telefonică

«Ai dat 9.000 de euro pentru mine?» «Da»

Delia: De unde vii?
Mircea Dolha: Am fost la o emisiune! La o televiziune… Dar, despre ce este vorba?

D.: Eu vreau sa te intreb… Trebuie sa-mi spui pentru ce a trebuit tu sa dai 9.000 de euro?
M.D.: Nu mai are rost…

D.: Da’ cum sa nu aiba!
M.D.: Stai putin… Eu am impresia ca sunt victima unei masinatiuni! Dar nu conteaza!

D.: Tu?
M.D.: Da!

D.: Mircea, tu ai dat 9.000 de euro pentru mine?
M.D.: Da!

D.: Pentru ce?
M.D.: Pentru acest proiect!

D.: Pentru care? Eu stiu ca e voie sa se vanda teren! Eu sunt proasta daca iti dau tie 9.000 de euro. Nu tie, la cineva… Am inteles ca aici ar fi si banii lui C.
M.D.: Da, asa e!

D.: Eu cu C. m-am inteles ca… la sfarsit. Acum, pentru ce sa platesc? Cred ca sunt trasa pe sfoara si luata de proasta. Si nu imi place!
M.D.: Delia, eu sigur nu te iau de proasta, te cunosc de mult si…

D.: Tocmai de aceea.
M.D.: Eu inca ceva iti spun acum: fa-ti treaba cu ceilalti si cu asta e ok.

D.: Eu nu-mi fac treaba cu ceilalti, Mircea. Dar ce-am vorbit noi si-am vorbit noi, mi-a zis doamna V., eu nu v-am facut nimic, nimeni nu v-a facut nimic, ca totul e legal, hai de-aici un pic… Zice: „ti-o dat o bere, o masa, ii posibil, dar altceva nimic”. Deci, eu unde le platesc pe alea, Mircea? Dar 15.000 de euro sa dau… pentru ce?
M.D.: Delia, inca o data, nu trebuie dat nimic. E gata.

D.: Pai, daca tu ai zis ca esti acela in comisie, ala care esti corectul, pai hai sa-i tragem in gat pe aia care vor sa ia 15.000 de euro… Mai Mircea, eu nu sunt proasta, eu platesc cand cineva a facut ceva pentru mine, dar sa dau si sa nu stiu pentru ce si la cine… Hai sa vedem, hai sa nu dau la oamenii aia banii. Si-ti spun ceva, daca cineva bate asta, eu ma duc la Politie, sa stii. Asa sa le spui la aia la care nu o sa le dau euro. Tu sa-mi spui cine vrea 15.000 de euro!?
M.D.: Da, draga, nici o problema, poti sa te duci. Delia, eu din partea mea…

D.: Fii atent, eu am o banuiala ca cineva isi bate joc de mine si vreau sa clarific cine. C., aialalti din Consiliu, tu, cine-i acela care ma ia pe mine de proasta?
M.D.: Nu te ia nimeni de proasta, deci tu… tu…

D.: Crezi ca-mi vinde cineva turnul televiziunii? Sau tu, sa dau, mai, 15.000 de euro! Mircea, tu mi-ai zis ca trebuie sa dau 15.000 de euro, tu sa-mi spui pentru ce si eu ii dau!
M.D.: Nu, Delia, asta nu pot sa-ti spun asa ceva, ca nu-i normal, sa-ti spuna avocatul.

D.: Da’ de ce sa-mi spuna C., el nu mi-a cerut nici un ban, tu mi-ai cerut 15 mii.
M.D.: Da, dar era de fata!

D.: Da, era de fata, dar o zis ca el nu stie nimic, o zis ca eu am treaba cu tine si cu el separat!
M.D.: Asa ti-o zis?

D.: Pai asa o fost… no, hai sa-l sunam pe C. si sa vedem, eu am inteles ca el…
M.D.: Deci tu atata… tu ai facut cum ai crezut, eu am facut cum am crezut si cu asta, basta.

D.: Mircea, fii atent, tu spui ca eu nu-s tiganca. Eu oricine mi-a facut ceva, eu nu raman datoare, dar la faza asta cineva vrea sa ma ia de fraiera.
M.D.: Bun! In afara de asta, mai ai ceva?… Treaba ii clara, nu te costa nimic.

D.: Is foarte suparata pe tine!
M.D.: Nu mai discut cu tine pe proiectul acesta! Ciau!

D.: Ciau!

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.