Înainte de alegeri, la Hidro Tarnița curg hârtii, salarii și scutiri de taxe

Chiar dacă nici măcar nu s-a lansat o licitație și nici măcar nu au fost găsite fonduri, reprezentanții statului au hotărât că HidroTarnița va fi scutită de taxe și va fi declarată de interes național, ceea ce va aduce investitorilor un plus de beneficii. Mai mult, Gazeta de Cluj v-a prezentat cum, înainte de a începe să producă ceva, cei care s-au înșurubat în posturile de șefi la HidroTarnița și-au tras salarii babane pe care le încasează. În opinia multor specialiști, proiectul hidrocentralei, care va costa 1,2 miliarde de euro, este nefezabil, însă șefii din domeniul energiei s-au ”înșurubat” în SC Hidro Tarnița SA până la sfârșitul anului 2015, an în care le expiră mandatul de administrare.

Conform unei hotărâri guvernamentale, HidroTarnița, firma care va administra hidrocentrala de pe Someșul Cald, nu va plăti taxa de cogenerare, achiziţia de certificate verzi, tariful pentru transportul energiei, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea şi tariful pentru serviciul de sistem, potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Departamentul pentru Energie, iar compania nu va plăti apa utilizată în procesul de producţie a electricităţii. Reamintim că unul dintre motivele care au dus Hidroelectrica la insolvență a fost imposibilitatea companiei de a plăti apa utilizată.

Pentru construirea hidrocentralei se vor scoate, definitiv ori temporar, terenurile din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional. Și această operație va fi exceptată de la plata taxelor. „În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică“, se spune în nota de fundamentare. Proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti se va întinde pe o suprafaţă de 205 hectare, astfel că societatea care va construi centrala va fi scutită de plata a 20,5 milioane euro ca taxă pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi din fondul forestier.

Cine manevrează robinetele la Tarnița

În momentul de față, șefii Hidroelectrica sunt DAN C RLAN, DANIEL COSTEL ANDRONACHE, ELENA POPESCU, IOAN ROSCA și MIHAI VIORELIAN STĂNCULESCU.

Cârlan a ajuns şeful de cabinet al secretarului de stat de la Energie, ieşeanul Maricel Popa, primarul Gheorghe Nichita promiţându-i acest post convenabil ca recompensă pentru că a schimbat macazul de la PDL la PSD. În presă el apare ca un traseist politic, el mulându-se pe orice doctrină.

Daniel Costel Andronache, deputat PC, fost director la CEH, societate aflată în declin economic, sau la Mininvest, aflată în aceeași situație, acum se ocupă de administrarea proiectului de la Tarnița.

Elena Popescu, este reprezentanta PSD-iștilor din această afacere și unul dintre reprezentanții Departamentului pentru Energie.

Ioan Roșca a fost director la Electrica SA. Pe timpul conducerii sale, compania a fost căpușată ani la rând de contractele băieților deștepți din energie. În perioada în care el a fost șeful Electrica, Curtea de conturi a publicat un raport conform căruia CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Astfel că, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Stănculescu lucrează în Hidroelectrica din 2005, ocupând funcţiile de director al secretariatului general (2005-2007), director dezvoltare, retehnologizare (2007-2008) şi consilier al directorului general pe probleme de investiţii (2008-2013). În 16 ianuarie el a fost promovat la conducerea direcţiei de dezvoltare şi retehnologizare.

”Moldovenii” Europei la hidrocentrale

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că România este singura ţară din Uniunea Europeană care, deşi dispune de condiţii naturale „deosebit de favorabile“ pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj, nu deţine o astfel de centrală.   În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW. Alte 60 de centrale de pompaj se află în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, potrivit notei de fundamentare. Hidrocentrala ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.

Până acum chinezii au venit doar cu ”pui cu bambus și ciuperci”

Încă din 2011, chinezii Sinohydro și-au anunțat intenția de a participa la acest proiect, însă până acum nu s-a concretizat nimic. „Ministrul Economiei, Ariton, a primit, astăzi, o delegaţie a Sinohydro. Compania şi-a prezentat interesul pentru a participa la realizarea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, retehnologizarea hidrocentralei Bicaz – Dimitrie Leonida, dar şi de alte proiecte în domeniul energiei, realizate în parteneriat public privat”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Economiei emis în septembrie 2011. Sinohydro este o reţea de companii de stat din China. Printre proiectele companiei chineze se numără participarea, în calitate de fost contractor general, al celei mai mari hidrocentrale din lume, Three Gorges, care are o putere instalată de 18.400 MW, mai mult decât toate capacităţile de producţie a energiei electrice din România. Sinohydro este implicată şi în proiecte de arhitectură, energie electrică, imobiliare, cercetare şi dezvoltare şi design-ul şi producția echipamentelor de construcţie.