Cetatenia, intre voturi si dreptate

Guvernul a decis să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru românii de peste Prut şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991. Solicitarea a fost formulată de către Traian Băsescu, preşedintele României, şi a fost confirmată de către premierul Emil Boc, care a declarat că Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă cu privire la această problemă. Foştilor cetăţeni români care au pierdut sau cărora  le-a fost ridicată cetăţenia română din motive neimputabile lor, li se poate acorda cetăţenia la cerere, cu păstrarea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate. De asemenea, basarabenii nu vor mai fi nevoiţi să treacă prin interviul de selecţie pentru obţinerea cetăţeniei,  prin care să demonstreze că ştiu limba română. „Este evident că ei au cunoscut şi cunosc limba română şi nu se mai impune condiţia interviului, care rămâne în vigoare pentru alte persoane care nu au avut niciodată cetăţenie română”, a declarat Emil Boc.

Băsescu vrea cetăţenie rapidă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în Parlament,  că a cerut Guvernului să modifice de urgenţă Legea cetăţeniei pentru ca oamenii de etnie română din Republica Moldova să obţină mai repede cetăţenia română. Şeful statului a afirmat că la sediul ambasadei României de la Chişinău există aproximativ un milion de cereri, unele din ele fiind din partea mai multor membri ai unor familii. „Foarte puţini dintre ei rămân şi muncesc în România. Este dorinţa în mod deosebit a generaţiei tinere de a-şi avea şansa europeană, să muncească în Europa, să înveţe în Europa, să beneficieze de o Europă dezvoltată, chiar şi de o Românie care este mult înaintea Republicii Moldova din punct de vedere al dezvoltării şi al şanselor pe care le dă unui tânăr”, a mai declarat Băsescu.

 

În elaborarea acestor simplificări pentru redobândirea cetăţeniei, România s-a inspirat din modelul german. În trecut, Traian Băsescu a mai făcut o solicitare către guvern pentru a se adopta în regim de urgenţă modificarea Legii cetăţeniei, însă acest subiect a fost refuzat de către fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. „Nu trebuie să vă imaginaţi că în şase luni se vor rezolva 800.000 de cereri de cetăţenie, dar s-a simplificat sistemul pentru cei care au pierdut fără voia lor cetăţenia românească”, a continuat Băsescu. Întrebaţi dacă Băsescu promovează acest proiect pentru a primi mai multe voturi la alegerile prezidenţiale, părerile oamenilor politici din Cluj au fost împărţite.

 

Prefectul Florin Stamatian a declarat că nu crede că acesta este motivul pentru care Băsescu ar dori să se acorde cetăţenie şi basarabenilor. „Dacă alegerea preşedintelui stă în asta, atunci există o problemă. Până acum se dădeau doar 3.000 de cetăţenii pe an şi nu ştiu câţi la sută din aceştia au mers la vot. Chiar dacă acum sunt peste 800.000 de cereri, nu se poate ca în câteva luni să fie toate procesate. Cred că doar se speculează acest lucru cu privire la Traian Băsescu”, a afirmat Stamatian. Consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs este de aceeaşi părere ca şi prefectul şi nu crede că preşedintele ţării are astfel de gânduri. „Este normal să se acorde cetăţenie şi moldovenilor, dar nu cred că e drept să-l învinovăţim pe Băsescu că are astfel de gânduri ascunse”, a declarat Kovacs.

UE critică România pentru acordarea cetăţeniilor

Instituţiile Europene nu sunt de acord cu anunţul României în ceea ce priveşte simplicarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru aproximativ un milion de moldoveni. Preşedinţia cehă a UE atrage atenţia cu privire la riscurile adoptării unei asemenea decizii. Declaraţia lui Traian Băsescu a fost criticată şi de ziarul Financial Times, care consideră că regulile comunitare impun UE să accepte această decizie a României ca fiind „unul dintre cei mai disfuncţionali şi indisciplinaţi membri ai săi”, chiar dacă nu este de acord cu ea.

 

De asemenea, se crede că atitudinea României aminteşte de o eră a transferului populaţiei şi criteriilor etnice pentru cetăţenie. Dacă se aprobă această hotărâre, România ar acorda cetăţenie UE unui sfert din populaţia celui mai sărac stat european. Ministrul ceh al Afacerilor Europene, Alexandru Vondra,  a declarat că UE înţelege preocuparea părţii române faţă de situaţia postelectorală, dar a criticat Bucureştiul pentru propunerea legată de acordarea cetăţeniei. „I-am transmis ministrului român de Afaceri Externe, Cristian Diaconescu, preocupările noastre serioase cu privire la riscurile posibile ce decurg din adoptarea unor proceduri simplificate pentru cetăţenia română. Purtătorul de cuvânt al UE, Christina Gallach, a comunicat că oficialii europeni consideră că proiectul reprezintă doar o declaraţie politică a preşedintelui român, venită în contextul alegerilor prezindenţiale, care nu va fi pusă în aplicare niciodată. Liderul UDMR, Attila Laszlo, a declarat că, probabil, alegerile prezidenţiale l-au făcut pe Băsescu să nu mai amâne acordarea cetăţeniilor. „ Dacă Băsescu ar dori să aibă mai multe voturi la alegeri, probabil că grăbirea acordării cetăţeniilor este şi asta o variantă”, a spus Laszlo.

PSD, în opoziţie cu Băsescu

După ce România a simplificat procedura de  recâştigare a cetăţeniei, milioane de moldoveni au decis să depună cereri pentru acordarea acesteia. De asemenea, şi termenul maxim de verificare a dosarului prin care se doreşte obţinerea cererii a fost redus de la şase la cinci luni. Pe lângă acest lucru, dreptul de a solicita cetăţenia a fost extins şi pentru rudele de gradul trei, chiar dacă în forma anterioară dreptul era valabil până la rudele de gradul doi. Mircea Geoană consideră că ar fi mai potrivit ca această lege să fie verificată şi dezbătută  de către Parlament înainte de a se lua o astfel de decizie. Chiar dacă PSD cere  discutarea ordonanţei privind cetăţenia pentru persoanele din Republica Moldova, politicienii clujeni  nu văd nimic rău în faptul că basarabenii ar putea primi cetăţenie mai repede decât era normal. „Să ne gândim că şi ei sunt oameni şi trebuie să le dăm  acest drept, deoarece o parte din aceştia au trăit în România. Acordarea cetăţeniei române o văd ca o normalitate a istoriei”, a  afirmat Stamatian.

Beatrice Golondzac