Boc ţine pensionarii la uşă. Asociaţia Judeţeană a Pensionarilor, lăsată fără sediu de administraţia locală

Când vine vorba despre evenimente populiste, care să-i aducă primarului încrederea şi recunoştinţa pensionarilor din oraş, Emil Boc este primul care susţine cauza. Însă, pus în faţa unei măsuri de sprijin simple, care nu implică investiţii bugetare, aparatul edilului nu mai face faţă şi uită de angajamentul acestuia de a fi alături de vârstnicii cetăţii. Este cazul acordării unui sediu social unei asociaţii care reuneşte peste 600 de cetăţeni clujeni, iniţiativă care nu aduce la fel de multe laude publice primarului ca un chef de 120.000 de lei.

Recent a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Judeţene a Pensionarilor Cluj, la care au participat personalităţi de marcă ale culturii şi mediului academic clujean, la rândul lor pensionari, şi în cadrul căreia s-a discutat bugetul din anul 2014. Asociaţia a trecut de 721 de membri, din Cluj-Napoca, Sânnicoara şi Dezmir, membri care s-au alăturat acesteia în ultimii doi ani.

Asociaţia a făcut o convenţie scrisă cu Familia Sfântă, unde membrii Asociaţiei pot merge fără trimitere de la medicul de familie, beneficiază de consultaţie gratuită, iar în măsura în care există la farmacia fundaţiei medicamentele de care au nevoie, le primesc tot în mod gratuit. Medicamentele au fost obţinute în mare parte tot de către Asociaţia Judeţeană a Pensionarilor Cluj, prin donaţii, şi au fost distribuite şi la căminul de bătrâni din cartierul Mărăşti, alături de un cadru metalic pentru cei care nu se pot deplasa şi un scaun cu rotile.

În plus, de sărbători, Asociația va acorda de sărbători 450 de pachete cu alimente membrilor cu venituri reduse, care cuprind ulei, zahăr, făină, mălai, orez, paste și o figurină de ciocolată, cu o valoare totală de peste 9000 de lei.

Cât de mare trebuie să fii ca să ajungi la Boc?

„Oful nostru cel mai mare este că domnul primar Boc nu ne dă sediu. Nu avem sediu social. Am depus toate actele posibile şi imposibile, nici un răspuns. Adică nicio soluţie. În iarnă m-au chemat să văd nişte spaţii. M-am dus, am văzut, am ales unul din ele, după care mi-au spus că nu mai este disponibil pentru închiriere”, a declarat Ioan Constantinescu, preşedintele Asociaţiei.

„Sunt preşedintele Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice, membru în Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, preşedintele Asociaţiei, vicepreşedintele Camerei de Comerţ, preşedintele Tribunalului Comercial, şi nu mă primeşte domnul Boc în audienţă, eu nu sunt de rangul lui”, adăugă domnul Constantinescu.

Întrebat despre criteriile pentru acordarea spațiilor sociale, Primarul Emil Boc a subliniat că decizia este luată de comisia de specialitate. ”Comisia de specialitate din cadrul primăriei, pe baza cererii fundațiilor și asociațiilor și a dimensiunii lor de utilitate publică, aprobă sau nu solicitările, în funcție de spațiile disponibile. Criteriul de utilitate publică, adică ce beneficii aduce comunității. În momentul în care o asociație susține că este de utilitate publică, trebuie să demonstreze ce servicii prestează în interes public, iar comisia este în măsură să le evalueze din perspectiva impactului pentru comunitatea clujeană, şi Consiliul Local este cel care propune acordarea unor sedii, în funcţie de disponibilitatea lor juridică”, a explicat edilul.

Primul venit, primul servit

„În 40 de zile trebuia să primim un răspuns. Ne-au scris că au luat în evidenţă cererea şi atât. Un regulament de atribuire a spaţiilor ar trebui să meargă pe principiul primul venit, primul servit. În prezent, cererile pentru atribuirea spaţiilor trebuie să conţină o căruţă de acte şi o balanţă contabilă. Cine citeşte o balanţă contabilă? Din mai şi până în septembrie, comisia le rumegă, şi în septembrie se întruneşte şi decide cui acordă spaţiile. Ei spun că prin această modalitate se evită favoritismul, intervenţiile, pilele şi celelalte tare de care ne temem. De ce nu se fac lucrurile simplu, de ce le facem complicat? Cererile celor îndreptăţiţi, dacă au documente legale şi există spaţiu, ar trebui aprobate pe principiul primul venit, primul servit. Dacă în mai se strâng 30 de cereri şi în septembrie aveţi 5 spaţii, cum stabileşti cui le dai? Se îngroapă în hârtii”, conclude preşedintele Asociaţiei.

N-au avut niciodată pentru pensionari

În anul 2009 reprezentanţii Uniunii Generale a Pensionarilor (UGP) Cluj s-au plâns că sediul repartizat de primărie este situat mult prea departe de centrul oraşului şi, în plus, necesita reparaţii de aproape 200.000 de lei.

“Spaţiul în care funcţiona Uniunea Pensionarilor de pe strada Eroilor nr. 44 a fost revendicat şi plătim chirie. Suntem o asociaţie cu şase filiale, reprezentăm 117.000 de pensionari din Cluj-Napoca şi 181.000 de pensionari la nivelul judeţului Cluj şi nu ni s-a repartizat nici un spaţiu din partea primăriei. Avem şi două cabinete medicale”, a spus Ioan Iuşan, vicepreşedintele UGP. În schimb, primăria a repartizat UGP-ului un nou spaţiu situat pe strada Locomotivei nr.1, însă pensionarii nu l-au acceptat. “Avem pensionari de 80 de ani. Cum să trec oamenii ăştia prin gară, peste calea ferată. în plus, este o pantă mare de urcat până pe strada Locomotivei. Nu am acceptat spaţiul pentru că este departe. Cei şase medici ne-au zis că dacă ne mutăm acolo, ei nu ne urmează”, a mai spus Iuşan.

Reprezentare pentru vârstnicii cetăţii

Asociaţia Judeţeană a Pensionarilor Cluj a fost înfiinţată în urma scindării Uniunii Generale a Pensionarilor din Romania. În luna mai a anului 2012 un număr de 25 de pensionari au hotărât să se asocieze în vederea înfiinţării acestei asociaţii, care între timp a crescut la 721 de membri. În prezent doar 3% din cei peste 160.000 de pensionari aflaţi în evidenţele Casei Judeţene de Pensii pot spune că activează în vreun fel sau altul, în cadrul unei asociaţii sau că se simt reprezentaţi de acestea.

Chefuri doar în ani electorali

În anul 2012, Ziua Internaţionala a Vârstnicilor a iscat un adevărat scandal în şedinţa Consiliului Local din luna septembrie. Primarul a propus alocarea sumei de 120.000 de lei pentru organizarea unei mese festive pentru pensionarii, cu venituri mici din oraş, dar a avut nevoie de doua şedinţe şi de toţi consilierii PDL şi UDMR pentru aprobarea acestui proiect. Evenimentul a avut loc pe 1 octombrie, dată declarată de Adunarea Generala a Naţiunilor Unite drept Ziua Internaţională a Vârstnicilor în întreaga lume.

Masa organizată pentru 1500 de persoane a fost considerată de opoziţie o măsură electorală, prin care Emil Boc a vrut să cumpere voturi pentru partidul său la alegerile din luna decembrie. Mulţi dintre consilieri au ridicat întrebarea de ce nu s-a organizat nimic în 2010 şi 2011, care nu erau ani electorali. În anul 2009 Primăria a alocat încă 150.000 de lei pentru Ziua Vârstnicilor, bugetul fiind împărţit într-un mod similar: 120.000 pentru masă, 25.000 pentru lăutari şi încă 5.000, ca sa fie suma rotundă, pentru cheltuieli suplimentare.

În anul 2013, cheful s-a ieftinit cu 1000 de lei faţă de anul anterior. A costat 119.000 lei, şi au fost invitaţi 1700 de pensionari.