După ce oamenii din zona de munte au fost nevoiţi să blocheze camioanele cu lemne în drum pentru că nu mai suportau furturile din ocolurile silvice din Munţii Apuseni, iar directorul Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, a fost săltat de DNA, nici măcar dreptul la „lemn de lucru” nu este respectat, iar şmecherii lemnului iau şi pielea de pe cei care ar trebui să ducă meşteşugul mai departe.

 

Legea 144/2000 privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane, sătenii din zona de munte a ocoalelor silvice Someşul Rece, Gilău, Beliş şi Huedin au dreptul, cu titlul de gratuit, la 10 metri cubi de material lemnos pe picior, maxim 15 metri cubi  pe familie, de ceea ce numesc ei “lemn de lucru”. Este vorba despre lemn de bună calitate, prin valorificarea căruia foarte multe familii îşi asigură unica sursă de existenţă, şi nu lemn de foc.

Consilierul judeţean Mihai Seplecan, aflat recent în campanie electorală în zona de munte, a atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă locuitorii a 20 de comune din zonă, în special în ceea ce priveşte aplicarea acestei legi 144/2000. Astfel, liberalul arată că „băieţii deştepţi ai pădurilor”, profitând faptul că actul normativ nici acum nu are norme de aplicare, se poartă în ocolul silvic de parcă ar fi pe moşia personală..

 

Cum să scoţi preţ întreg şi după reduceri

„Astfel, au restricţionat accesul la un drept dobândit prin lege, de obţinerea unui aşa-zis “certificat de meseriaş”. Cu tot cu acest certificat, în loc să vândă lemn “la picior”, adică să lase beneficiarul să intre în pădure să-şi aleagă calitatea lemnului la care este îndreptăţit prin lege, ei îl vând din rampă – la calitatea pe care o consideră ei că le-ar fi bună beneficiarilor. Muntenii se plâng că băieţii deştepţi ai pădurilor îşi păstrează lemnul de calitate pentru interesul personal şi lor le dau gunoaiele”, descrie Seplecan doleanţele muntenilor.

Legea prevede că materialul lemnos la care au dreptul familiile din zonele de munte, pentru prelucrare, realizarea de construcţii noi şi repararea construcţiilor, se plăteşte cu o reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice. Astfel că „băieţii deştepţi ai pădurilor” vând acest lemn din rampă, ca să aibă controlul asupra calităţii şi să îi oblige pe beneficiari să plătească transportul la rampă.

„La care, că vorbim de persoane fizice, se adaugă TVA – care nu este rambursabil. Cum ar veni, gratuit, gratuit, dar lemnu-i pe bani. Deci,în mod “gratuit” conform legii, muntenii sunt obligaţi să plătească preţul pieţii + preţul de transport + TVA. Să tot trăieşti din astfel de gratuităţi!”, atrage atenţia preşedintele executiv ACL.

Muntenii se plâng că, deşi sunt de acord să scoată banii din buzunar, de mai bine de un an nu s-a mai dat nici un metru cub pe Legea 144/200. Şi aceste beneficii nu sunt de ici-de acolo în aceste zone defavorizate. Problema este că de legea destinată oamenilor care nu au păduri în proprietate profită nişte indivizi care umflă preţurile şi fac rabat la calitate.

 

Să vină controalele!

„ACL Cluj, prin parlamentarii săi vor cere de urgenţă completarea Legii 144/2000 cu norme de aplicare în aşa fel încât muntenii să nu mai fie la cheremul interpretărilor băieţilor deştepţi ai pădurilor. Mi s-a cerut de către aceşti munteni să găsim soluţii legale pentru ca locuitorii celor 20 de comune din judeţul Cluj să fie ajutaţi să treacă iarna şi cu o cantitate de până la 10 mc de familie lemne de foc. Împreună cu colegii mei din ACL Cluj vom căuta soluţii ca Legea să fie completată şi în acest sens.

Mai ales că nu de mult au fost incidente care s-au lăsat cu arestări şi pedepse judiciare. În legătură cu aceste incidente, nu pot să nu amintesc faptul că Tata Socru Ilie Sârbu şi-a manifestat un interes suspect în legătură cu ocuparea funcţiilor din sistemul silvic. Astfel, când Dorel Oros, care a fost director general al Romsilva pe vreme guvernării Tăriceanu şi-a recâştigat acest drept în instanţă, actualul director general Adam Crăciunescu, conorăşean, pilă şi proptea de-a lui Ilie Sârbu, în baza acestei relaţii, l-ar fi convins pe Oros să renunţe la funcţia naţională şi să preia postul de director interimar al Direcţiei Silvice Cluj. Traian Mariş tocmai ce fusese destituit din funcţie, arestat şi deferit justiţiei pentru probleme penale în exercitarea funcţiei”, subliniază Mihai Seplecan.

 

Prevederile legale

Legea 144/200 privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane a fost republicată, într-o nouă formă, care cuprinde toate modificările aduse la zi, în Monitorul Oficial nr. 111/13 februarie 2014.

Aceasta prevede că pentru prelucrarea şi valorificarea prin comerţ ambulant locuitorilor din zona montană  care îşi asigură mijloacele de subzistenţă din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, şindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, doniţe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oişti de căruţă şi care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizaţiei de meseriaş, de către primar, din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier şi de Ocoalele Silvice ale Direcţiei Silvice Sibiu câte 10 mc material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 5 mc de familie.

Acordarea materialului lemnos menţionat se face pe bază de cerere, care se depune la primarul comunei în a cărei rază teritorială domiciliază solicitantul. Materialul lemnos la care au dreptul familiile din zonele montane pentru prelucrare, realizarea de construcţii noi şi repararea construcţiilor se plăteşte cu o reducere de 50%  din preţul oficial stabilit de organele silvice.

 

Mii de metri cubi de lemn furat la Cluj

În luna septembrie, poliţiştii clujeni au confiscat peste 1.500 m.c. de lemne furate, în valoarea totală de aproximativ 553.000 lei, în urma a 66 de acţiuni pe raza judeţului Cluj.

Apoi, sediile mai multor firme din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Bihor şi Maramureş au fost percheziţionate la începutul lunii octombrie de poliţişti, care căutau probe într-un dosar cu 16 persoane suspecte că au acoperit tăieri ilegale de lemne. În urma efectuării celor 48 de percheziţii pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj şi Maramureş poliţiştii au descoperit şi confiscat 153 de metri cubi de material lemnos, în valoare de 37.000 de lei şi au aplicat, în acest sens, patru sancţiuni contravenţionale, în valoare de 25.000 de lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.