La termenul de pe 4 octombrie 2013 al procesului referitor la anularea certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba au invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată şi nelegalitatea raportată la Ordinul 2361/2010 al Ministerului Culturii, ordin prin care s-a aprobat lista monumentelor istorice şi se solicită suspendarea cauzei şi trimiterea acesteia către instanţa competentă, Curtea de Apel Bucureşti.

Roşia Montană Gold Corporation a obținut, în iulie 2011, un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, obiectiv deosebit de important pentru fezabilitatea proiectului. Noul certificat e fost emis după ce vechiul certificat, obținut în 2004, a fost anulat printr-o decizie irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Masivul Cârnic adăpostește vestigii arheologice protejate ca monument de interes național. RMGC așteaptă totodată un Ordin de declasare din partea ministrului Culturii pentru radierea Masivul Cârnic din lista monumentelor istorice. Acest ordin ar trebui să fie dezbătut și propus de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, dar această comisie a recomandat includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO. Decizia Curții s-a bazat pe numeroase declarații ale arheologilor și instituțiilor experte, cum ar fi Academia Română, care au arătat că existența vestigiilor arheologice este incompatibilă cu operațiunea minieră în cariera deschisa.

Noul certificat de descărcare arheologică este din nou atacat în instanță. Procesul se judecă în acest moment la Tribunalul Comercial Cluj, fiind umbrit de suspiciune deoareace soţul judecătoarei în cauza respectivă a fost sponsorizat, sub forma unor burse de studiu sau chiar colaborare, de ONG-uri care militează contra proiectului de la Roşia Montană.

În acţiunea declanşată în instanţă, reclamanţii (Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior Roşia Montană şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul) au cerut  suspendarea certificatului de descărcare de sarcini arheologice pentru masivul Cârnic, emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba. Acest act este elaborat, conform documentelor, în urma unui raport realizat de experţi francezi, coordonaţi de specialista în arheologie minieră Beatrice Cauuet.

La termenul de pe 20 septembrie 2013, avocatul părţii reclamante a cerut recuzarea documentului ce face obiectul procesului şi a completului de judecată care l-a emis. Cererea a fost respinsă.

La termenul de pe 4 octombrie 2013 al procesului, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba au invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată raportat la faptul că nu a fost chemat în instanţă şi beneficiarul actului. Se mai invocă nelegalitatea în raport cu Ordinul 2361/2010 al Ministerului Culturii, ordin prin care s-a aprobat lista monumentelor istorice şi se solicită suspendarea cauzei şi trimiterea acesteia către instanţa competentă, Curtea de Apel Bucureşti.

 

Problema identităţii documentelor de bază

Totodată, instanţa a adus în discuţie următoarele chestiuni. În primul rând, nu există la dosar copia certificatului de descărcare arheologică şi actele ce au stat la baza acestuia. În al doilea rând,  în discuţie există două certificate de descărcare arheologică emise la date diferite. Se pune problema dacă actele care au stat la baza certficatului de descărcare arheologică contestat în acest moment sunt aceleaşi cu cele care au stat la baza primului certificat de descărcarea arheologică. Şi, în sfârşit, s-a adus în discuţie regulamentul care a normat procedura de emitere a certificatului de descărcare arheolgică.

 

Actele sunt “autentificate” de către avocaţi

În plus faţă de cele invocate, instanţa a pus în discuţie următoarele aspecte: din verificarea dosarului reiese că nu există o copie autentificată a documentelor ce stau la baza emiterii certificatului de descărcare arheologică. Din acest punct de vedere, instanţa pune în discuţie necesitatea certificării actelor, constatând că acestea sunt semnate de către avocaţii părţii reclamante. Reprezentanţii părţilor, mai puţin ai reclamantei, apreciază că e necesar ca Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba să certifice documentele, şi nu avocatil părţii reclamante.

Instanţa susţine că nu există certitudinea că documentaţia este completă. În acest sens, reprezentanţii reclamanţilor se opun comunicării întregului set de documente ce a stat la baza emiterii certificatului de descărcare arheologică, având în vedere că există la dosarul cauzei şi a fost depus de către pârâtă pentru termenul de pe 18 mai 2012. Un alt aspect important pus în discuţie se referă la clarificarea identităţii actelor ce stau la baza emiterii actului administrativ atacat cu cele existente anterior în dosarul în care a fost emis certificatul de descărcare arheologică Nr. 5/2004, anulat în mod definitiv şi irevocablil.

În sfârşit, s-a ridicat problema referitoare la necesitatea de a depune la dosar regulamentul în baza căruia se emit certificatele de descărcare arheologică.

 

Instanţa nu se află încă în posesia normativelor

Reprezentanţii reclamantei, faţă de regulamentul de eliberare a certificatelor de descărcare, arată că acesta nu a putut fi depus la dosar deoarece nu este publicat în Monitorul Oficial şi nici pe site-ul instituţiei. Instanţa pune în discuţie caracterul acestui act, dacă  e unul administrativ, cu caracter normativ sau un act administrativ individual. Reprezentanţii reclamantei apreciază că este vorba despre un act cu caracter normativ, deci ar fi trebuit să fie publicat. Drept urmare, instanţa pune în vederea pârâtei punerea la dispoziţie a regulamentului ce stă la baza emiterii certificateor de descărcare arheologică şi, de asemenea, să se pronunţe cu privire la împrejurarea documentelor ce stau la baza emiterii actului administrativ atacat faţă de cele existente în documentaţia de emitere a certificatului anulat.  De asemenea, se va solicita, pentru următorul termen, atât Ministerului Culturii, cât şi Comisiei Naţionale de Arheologie, să comunice instanţei regulamentul pus în discuţie.

Instanţa prorogă pronunţarea cu privire la excepţia de nelegalitate a completului de acţiuni şi de suspendare a cauzei  în vederea soluţionării cererii de nelegalitate, fixând un nou termen pe 18 octombrie 2013.

 

Radu Lupu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.