Completul care judecă speţa comisarului şef Alexandru Mureşan, fost adjunct al IPJ Cluj, trimis în judecată pentru înşelăciune, a propus formularea unei adrese către BRD Cluj care să vizeze împăcarea părţilor, modalitate reglementată de Noul Cod de Procedură Penală. Reprezentaţii BRD acceptă împăcarea doar în cazul în care clientul lor îşi retrage acuzaţiile şi acoperă datoria faţă de bancă. Comisarul pare dispus la împăcare, în condiţiile băncii, precizând că cea mai mare parte a creditului a fost rambursată în urma unor vânzări ale imobilelor pe care le deţinea.
Reprezentanţii BRD par să ţină legătura cu instanţa care judecă procesul comisarului Mureşan doar prin intermediul titlurilor de presă, deoarece lasă impresia că nu cunosc exact solicitările instanţei. Dacă la un termen anterior al procesului, instanţa îi mustra pentru că nu au răspuns solicitării de a-şi exprima poziţia relativ la posibilitatea de împăcare cu comisarul Alexandru Mureşan, clientul lor, la ultima şedinţă de judecată aceştia au precizat că o împăcare este posibilă doar dacă clientul lor va înainta o adresă scrisă în care să arate că îşi recunoaşte vina faţă de ei în ceea ce priveşte acuzaţia de falsificare a adeverinţei de salariu şi dacă se angajează să îşi plătească datoriile faţă de bancă. Adresa respectivă va trebui înaintată nu filialei clujene a BRD, ci diviziei centrale a acesteia.
Relativ la posibilitatea de a se împăca cu banca, comisarul şef Mureşan Alexandru susţine că nu a comis nicio înşelăciune sau vreo altă infracţiune în raport cu BRD. Dar, având în vedere că a beneficiat de un credit care a fost acoperit în proporţie de 75% prin vânzarea unor proprietăţi imobiliare, el este dispus să încheie litigiul cu banca prin împăcare.
Acuzaţiile în raport cu BRD
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj l-au trimis în judecată pe Mureşan sub acuzaţiile de înşelăciune şi fals în completarea declaraţiei de avere. Acuzaţia de fals se referă la falsificarea adeverinţei de salariu pentru a putea lua de la BRD două credite în valoare de 245.000 de euro. Comisarul şef a scris că are un venit de 8.875 de lei, când în realitate câştiga numai 4.875 de lei. În acest fel, Alexandru Mureşan a primit un credit de 200.000 de euro de la BRD, bani cu care a cumpărat un teren în Cluj-Napoca pe care mai apoi a construit o casă.
“În 2008, împreună cu soţia mea am stabilit şi am decis să cumpărăm un teren ca să construim o casă. În prima fază m-am prezentat singur la BRD pentru a vedea condiţiile de acordare a acestor credite. Verbal, am discutat cu ofiţerul de credite Lavinia Mureşan, despre un credit de 218.000 de euro, având în vedere că identificasem un teren de 500 de mp. pe strada Pinului. Am considerat că oferta cea mai bună o are BRD. I-am explicat persoanei pe care o cunoşteam, Lavinia (actuală Sabău, n. red.) Mureşan, despre ce salarii avem eu şi soţia mea, iar aceasta ne-a spus că sumele mai mari de 200.000 de euro se aprobă doar de centrala de la Bucureşti şi este o procedură de durată. Atunci, am hotărât cu soţia să luăm doar 200.000 de euro. Am fost la mai multe discuţii, s-a făcut o simulare de credit. De fiecare dată când am discutat cu Lavinia Mureşan i-am spus că eu am un venit de 5.000 de lei, iar soţia mea de 4.200 – 4.500 lei. Am hotărât să merg la directorul BRD, Teodorescu Mihai, era directorul regional al BRD, i-am expus situaţia şi i-am solicitat dacă se poate să aprobe plata creditului. În prezenţa mea, domnul Teodorescu a sunat-o pe doamna Mureşan şi i-a spus să rezolve acest credit. Din acel moment, doamna Mureşan Lavinia a fost mult mai operativă şi totul s-a rezolvat mai uşor”, a declarat comisarul şef Alexandru Mureşan.
Argument al apărării comisarului
Unul dintre principalele argumente pe care se baza apărarea comisarului Mureşan Alexandru era faptul că adeverinţele de salariu pe baza cărora a obţinut cele două credite, unul în valoare de 200.000 de euro şi altul în valoare de 48.500 de euro, ar fi fost falsificate de către angajaţii băncii creditoare, BRD – sucursala Cluj-Napoca. Explicaţia pentru care aceştia ar fi dublat veniturile de pe cele două adeverinţe ar fi fost faptul că primeau un comision pentru creditele acordate.
În urma cercetărilor efectuate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale a funcţionarilor BRD pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.
Ca urmare, Mureşan a înaintat la judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva neînceperii urmăririi penale, solicitând respingerea soluţiei procurorului cu consecinţa trimiterii cauzei la procurorul competent în vederea începerii urmăririi penale faţă de autori necunoscuţi pe considerentul că în rechizitoriu s-a dat o soluţie greşită cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Din punctul de vedere al lui Mureşan, argumentul suprem folosit de către procuror a fost că doar solicitantul creditului era interesat să modifice valoarea înscrisă pe cele două adeverinţe, argument contrazis de faptul că, aşa cum a reieşit din declaraţiile ofiţerilor de credite, funcţionarii instituţiei bancare erau interesaţi şi ei să comită faptele de fals şi uz de fals, pentru că primeau bonusuri în funcţie de performanţele profesionale, deci erau interesaţi în acordarea unor credite de mare valoare.
Instanţa a respins plângerea comisarului Mureşan Alexandru ca neîntemeiată, menţinând soluţiile adoptate de procuror.
Împăcarea părţilor ar înlătura răspunderea penală
Conform ART. 244 alin.3 în cazul infracţiunii de înşelăciune, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Ea consta în înţelegerea făcută între persoana vătămată sau reprezentantul acesteia sau făptuitor pentru a pune capăt conflictului determinat de săvârşirea infracţiunii şi de a renunţa la realizarea procesului penal. Ea este materializată într-un act procedural (declaraţie, proces-verbal când are loc în faţa organelor de urmărire penală şi încheiere când se produce în faţa instanţei de judecată). Sub acest aspect procesual penal, împăcarea are drept consecinţă încetarea urmăririi penale, în faza urmăririi penale sau încetarea procesului penal, în faza judecăţii. Cererea de împăcare a părţilor va cuprinde date cu privire la părţi (parte vătămată, învinuit) obiectul, motivele în fapt şi drept ale cererii, menţiunea expresă că părţile s-au împăcat, data depunerii şi semnătura.
