Dreptul de proprietate, consfinţit de Constituţie şi recunoscut de instanţe, îi este încălcat unei clujence, care aşteaptă de ani buni ca Primăria să o pună în posesia întregii moşteniri la care are dreptul, de la părinţii săi. Comisia Locală pentru Aplicarea Legii 18/1991 este obligată de două sentinţe consecutive să efectueze punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, însă pretextele pentru amânări nesfârşite nu par să se epuizeze.

Aurelia Mureşan a cerut în instanţă împroprietărirea cu parcelele moştenite de la părinţii săi, şi care nu i-au fost acordate legal de către Comisia Locală pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 Cluj-Napoca şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj. Într-o primă sentinţă, din 2006, Judecătoria Cluj a admis în parte acţiunea civilă deschisă de aceasta în 2003, iar ulterior, la apel, Tribunalul Cluj este de asemenea de acord cu reclamanta, însă decide ca 1,14 ha de teren arabil şi 0,86 de păşune să fie acordate Aureliei Mureşan şi celorlalţi moştenitori pe alte amplasamente, cele originale fiind acum în proprietatea altor entităţi.

„Comisia nu vrea nicicum să mă pună în posesie. În 1997 au dat deja titluri de proprietate altor oameni pe un teren care era al nostru. Apoi au mai dat pe două. După zece ani, parţial am câştigat procesul. Şi acum, din sentinţă vor să mai fure. Din fiecare parcelă lipseşte. În total, este vorba despre un hectar şi ceva”, povesteşte Aurelia Mureşan.

Păşunile, retrocedate la pachet

Aurelia Mureşan a cerut cota parte a familiei sale din păşunea comunală, aşa cum apare ea în CF-ul pe baza căruia s-a constituit şi Asociaţia „Păşune Valea Seacă”, 0,86 hectare de păşune. „Cu privire la suprafaţa de teren de 0,86 ari păşune (de fapt, hectare, n.r.), instanţa nu a putut dispune punerea în posesie întrucât pentru această suprafaţă urmează să se elibereze un titlu de proprietate în comun mai multor persoane”, arată Tribunalul Cluj.

Curtea de Apel ridică o altă problemă în cazul păşunii, şi anume faptul că în registrul agricol al antecesorilor reclamantei este înscrisă la poziţia 2 suprafaţa de 86 de ari, fără a se menţiona că este păşune în composesorat, ci ca suprafaţă aflată în folosinţa efectivă a gospodăriei.

„Un vecin a făcut un composesorat de păşune. Dar pe urmă l-a divizat complet, iar el, care nu a avut niciodată păşune, şi-a făcut parte. Aici m-a trecut cu partea de păşune pe care o avem. În total, apar 20 de hectare, dar Primăria a aprobat numai 17 hectare, nu ştiu de ce. Şi de aici mi-au tăiat 15 arii. M-au trimis la Primărie, că mi-au aprobat numai 30 de arii, că m-au trecut minoră în 38. Eu după soţul sunt Mureşan, sunt din 52, nu are nici un sens”, povesteşte Mureşan.

În plus, fostul tractorist de la CAP, dar şi noul preot din sat, care nu aveau nici un drept de moştenire la cotă parte din păşunea comunală, ar fi primit parcele din aceasta, cu aprobarea membrilor composesoratului, la propunerea lui Ioan Romitan, vecinul la care se referă doamna Mureşan mai sus. Romitan nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

Coincidenţa de nume tragicomică

Cu adevărat stupefiantă este însă povestea motivului pentru care Primăria refuză să o pună în posesie cu suprafaţa de 0,86 de hectare de păşune. Primăria face o confuzie între urmaşa lui Alexandru Lăpuşan şi a Mariei Lăpuşan, Aurelia Lăpuşan, căsătorită Mureşan, care are dreptul la 86 de ari de păşune la Valea Seacă, teren care apare în registrul agricol din 1959 ca fiind înregistrat acestora, şi Aurelia Mureşan, minoră, care figurează alături de Pavel Mureşan în CF 15460 Cluj cu o cotă de 800/64484 parte din teren. După calculele noastre, doamna Mureşan ar trebui să aibă peste 80 de ani astăzi pentru a fi pusă în posesie, dacă ar fi să ne luăm după cerinţele impuse de Primărie.

De altfel, şi Prefectura reiterează această perspectivă, într-o adresă din13 martie, semnată de Gheorghe Vuşcan: „În ceea ce priveşte suprafaţa de 0,86 ha păşune, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a menţionat în adresa nr. 433683/304/2014 că după ce veţi identifica vechiul amplasament se va proceda la întocmirea procesului verbal de punere în posesie. În consecinţă, pentru identificarea vechiului amplasament trebuie să prezentaţi schiţa terenului şi orice alte informaţii din care să rezulte identificarea acestuia, cu precizarea că înscrierile din CF nr. 15460 Cluj sunt irelevante atâta timp cât nu sunteţi Mureşan Aurelia – minoră…”

Prefectura se spală pe mâini cu săpun de composesorat

În următorul paragraf, prefectura o informează pe reclamantă că oricum este vorba despre o formă asociativă de proprietate, astfel că stabilirea drepturilor asupra terenurilor se face de către comisia de cenzori şi „excede competenţelor conferite instituţiei noastre”. Cum ar veni, aduceţi documente să dovediţi unde e terenul, că sunteţi cine credem noi că sunteţi, şi apoi vă trimitem acasă, pentru că nu e treaba noastră să vă dăm înapoi parcela.

Cu mai puţin  de jumătate de an mai devreme, Prefectura cerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în baza deciziei irevocabile a Curţii de Apel Cluj din anul 2010, să demareze „în regim de urgenţă, întocmirea şi înaintarea documentaţiei necesară emiterii titlurilor de proprietate în favoarea moştenitorilor def. Oltean Ioan, respectiv ai def. Lăpuşan Alexandru şi Maria, pentru suprafeţele de teren validate în baza hotărârilor judecătoreşti susmenţionate, documentaţie care va cuprinde anexele validate, procesele verbale de punere în posesie, planurile parcelare şi schiţa terenurilor.”

Este vorba despre mai multe parcele, în suprafaţă de 7200 mp, respectiv 5096 mp, 2900 mp şi 4320 mp, „iar pentru diferenţa de teren rămasă până la concurenţa suprafeţei de 1,14 ha arabil şi 0,86 ha păşune să atribuie acestor terenuri pe alte amplasamente”. Familia Mureşan nu doreşte însă alte amplasamente, ci pe cele care au fost înregistrate pe numele antecesorilor.

În plus, şi în rândul moştenitorilor apare o situaţie bizară: cumnata, alături de alte rude ale sale, s-a trecut în rândul moştenitorilor, iar cererea acesteia a fost acceptată fără crâcnire sau întârzieri de către comisia din cadrul Primăriei. Probabil că ştiau exact cui să se adreseze, având în vedere haosul birocratic din administraţia clujeană, în care trebuie să aştepţi 15 ani ca să ţi se facă dreptate dacă eşti un simplu cetăţean, cu încredere în cinstea şi respectul autorităţilor publice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.