Proiectul de construire a unui hotel în curtea-gradină a palatului Bethlen de pe strada Avram Iancu a primit avizul Consiliului Local pentru planul de urbanism. Astfel, un proiect care ameninţă prima grădină botanică a municipiului face încă un pas spre realizare. Deşi comisiile locale şi locatarii imobilului se opun proiectului, Dumitru Ghişe, proprietarul terenului, preconizează că lucrările vor fi demarate peste câţiva ani.

În cadrul şedinţei de Consiliu Local din 25 mai s-a avizat proiectul de construire a unui hotel cu 7 niveluri pe strada Avram Iancu. La numărul 21-23, unde Dumitru Ghişe şi-a propus să construiască hotelul, se află una din cele mai vechi grădini din Cluj-Napoca. În urmă cu 300 de ani, contesa Bethlen a construit aici prima grădină botanică a oraşului. Parcul şi palatal sunt monumente medievale, dar reprezintă şi un spaţiu verde rar întâlnit în centrul Clujului. Imobilul a aparţinut familiei conţilor maghiari Bethlen, iar în timpul naţionalizării, urmaşa acestora, contesa Sarolta Bethlen-Nemeş, a decis să doneze casa şi grădina Academiei Române. Aceasta a pus două condiţii, ca imobilul şi terenul să fie folosite de Academie şi de cercetătorii acesteia, iar ea să poată locui în casă până la moarte, care a survenit în 1991. Acum câţiva ani, însă, grădina a ajuns în proprietatea Danei Margareta Moraru Pop, care a vândut-o mai apoi lui Dumitru Ghişe.

Proiectul a fost respins de patru ori la Cluj

Istoricul Virgil Pop de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice ne-a vorbit despre grădina din curtea palatului Bethlen în cadrul unui interviu acordat pentru o ediţie anterioară a Gazetei de Cluj. ”A fost un caz când s-a propus construirea unui hotel peste aşa-zisa prima grădină botanică a Clujului. De fapt nu era grădină, era un parc în care un nobil a adus câteva specii deosebite, care era în şanţul oraşului, pe strada Avram Iancu, şi care este singura porţiune din tronsonul fortificaţiilor unde este vizibil vechiul şanţ al fortificaţiei, valul de pământ care era acolo. Pentru acela s-au făcut nişte presiuni teribile. S-a cerut aviz de aici, nu s-a dat. S-a rezolvat cand s-au dus la comisia din Peninsula Balcanică, şi de acolo au primit avizul. Din fericire treaba a murit din cauza crizei. Dar dacă va înceta criza, probabil că vor apărea alţi investitori care vor dori să facă acelaşi lucru”, a explicat Virgil Pop.
Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a respins proiectul de construcţie a hotelului de patru ori, în octombrie 2005, iulie 2006, iunie 2007 şi septembrie 2008. De fiecare dată, Dumitru Ghişe a schimbat proiectantul şi până la urmă a cerut aprobare direct de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Virgil Pop a explicat reporterilor Adevărul că ridicarea unui hotel pe terenul grădinii create de familia Bethlen nu ar trebui avizată. „În primul rând, locul poate fi privit ca o fereastră temporală într-o fază de evoluţie a oraşului, care nu mai poate fi observată decât aici. În plus, hotelul va acoperi faţada sudică a clădirii, care este faţă principală şi nu zid orb, cum a fost considerat în proiect“, este de părere acesta.

Avizul Consiliului Local este doar pentru planul urbanistic

Primarul Sorin Apostu ne-a explicat că avizul dat de Consiliul Local la sfârşitul lunii mai se referă doar la partea de plan urbanistic, şi nu este vorba de o autorizaţie de construire. ”În primul rând, aici au fost foarte multe discuţii legate de acestă locaţie. Ba era, ba nu era fosta grădină botnică. Comisia de Monumente Locală a spus într-o vreme că nu era, după aceea, schimbându-se, a zis că era. Atâta timp cât există litigii, instanţa poate să le clarifice. Noi am impus prin hotărâre de Consiliu Local să ni se aducă nişte acte. Dacă de o parte nu se poate… deci trebuie să ne aducă acte inclusiv de la Comisia de Monumente. Aprobarea s-a dat numai pentru partea de plan urbanistic”, a declarat edilul.

Locatarii se arată extrem de nemulţumiţi

Unul dintre locatarii imobilului de pe Kogalniceanu 8, fostul palat Bethlen de care aparţine grădina se arată îngrijorat de acest proiect. Arheologul Mihai Wittenberger a declarat pentru Adevărul că „Primăria a aprobat uciderea unui alt plămân al Clujului, dar şi a unui parc şi palat medieval. E trist pentru că în această grădină sunt arbori mai vechi decât în grădina Botanică, chiar. Este una dintre primele grădini ale Clujului. Această situaţie este rezultatul corupţiei din Primărie. Am vobit cu doi consilieri din Primărie, care mi-au spus că la data în care s-a votat proiectul, consilierii nici măcar nu s-au uitat peste documentaţie“. În plus, arată acesta, nici unul dintre locuitorii imobilului nu a fost consultat cu privire la oportunitatea proiectului, aşa cum ar fi fost normal şi că faţada palatului monument istoric va fi ascunsă de noua construcţie.

Hotel cu scutire de taxe şi impozite

Mihai Wittenberger a atras atenţia asupra faptului că beneficiarul lucrării este Dumitru Rodeanu, socrul lui Dumitru Ghişe, patronul Golden Tulip. Rodeanu este veteran de război şi nu plăteşte taxe şi impozite. Dumitru Ghişe, beneficiarul proiectului, mai deţine două hoteluri în Sibiu şi Cluj. Acesta a declarat că lucrările vor începe, totuşi, după ce va trece criza. ” Probabil peste 3-4 ani sau chiar 10. Nu va avea şapte nivele ci trei, şi unul retras”.
Dumitru Ghişe nu se arată impresionat de protestele locatarilor. Milionar în euro, omul de afaceri a insistat până a ”nimerit” un proiectant care să vină cu o idee potrivită spaţiului de pe strada Avram Iancu şi a primit aprobările necesare, deşi construcţia hotelului nu este încă bătută în cuie. Cu toate acestea, zona în care se va construi hotelul este o rezervaţie arhitecturală, iar cei 18 locatari au depus un memoriu pentru ca locul să fie declarat teren pe care nu se poate construi.

Consiliul Local nu ştia că votează soarta unui monument

Potrivit Adevărul de Cluj, locatarii au luat legătura cu arhitecţi peisagişti şi doresc să refacă grădina aşa cum era ea la origini. „Aici vin turişti care îşi fac fotografii şi admiră locul. Noi dorim să refacem grădina pe cheltuiala noastră şi să o transformăm într-un fel de parc interior”, a declarat Wittenberger pentru publicaţia citată. Casa de pe Kogălniceanu este monument istoric de categoria A şi a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, fiind proprietatea familiei Bethlen. Grădina, cu o suprafaţă de 1222 de metri pătraţi, a fost amenajată în stil japonez, aici fiind plantaţi arbori şi arbuşti aduşi din Orient, care se mai păstrează şi astăzi.
Cu toate că li s-a promis că obiecţiile lor vor fi luate în considerare, proiectul de urbanism a trecut de Consiliul Local. Contactat de Adevărul, consilierul local Molnos Lajos a arătat că s-a votat în unanimitate pentru construcţia hotelului. „Fiecare consilier primeşte înainte documentaţia, deci se ştia despre ce e vorba. Tot ce se propune de Comisia de Urbanism, în 99,9% din cazuri, se aprobă. Nu prea se întâmplă să nu se accepte. Nu prea se ştia că e grădină. Ulterior am aflat că e grădină botanică. Aşa când o vezi, nu ştii despre ce e vorba. Din câte ştiu, s-a cerut un aviz de la monumente (Comisia Naţională a Monumentelor Istorice), aviz care era“, a declarat consilierul.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.