Clujeanul Mihnea Iuoraş, subprefectul judeţului Cluj, este unul dintre oamenii care au contribuit la campania electorală a lui Arnold Schwarzenegger în Statele Unite ale Americii, campanie în urma căruia actorul a devenit pentru a doua oară guvernator din statul California. Gazeta de Cluj îl desemnează pe Mihnea Iuoraş omul săptămânii, mai ales datorită eforturilor pe care acesta încearcă să le facă pentru continuare Autostrăzii Transilvania, în detrimentul faptului că fostul ministru al Transporturilor Alexandru Nazare a scos acest proiect din cadrul prioritarilor Uniunii Europene pentru 2014-2020. Citiţi în continuare un interviu cu subprefectul judeţului Cluj în care vorbeşte în premieră despre cum este să lucrezi pentru “Terminator.”

 

Rep.: Cum arată o campanie în Statele Unite ale Americii şi cum este ea diferită faţă de cele din România? Cum a fost ca şi experienţă să lucrezi în staff-ul lui Arnold Schwarzenegger?

Mihnea Iuoraş: Adevăru-i că am lucrat în două campanii în SUA: pentru senatorul Bob Corker în Memphis, statul Tennessee, şi după aceea am făcut campanie electorală pentru al doilea mandat de guvernator al lui Arnold Schwarzenegger în zona San Francisco. Statul California este de dimensiunea României, dacă nu chiar mai mare. Nu ai cum să acoperi cu un singur staff toată zona respectivă, astfel că pe oraşele mari erau nişte echipe coordonate de un staff central. Campania este total diferită de ceea ce este şi la noi. Eu am participat la multe campanii electorale şi la noi. Ceea ce diferă este accentul foarte mare care se pune pe moralitatea candidatului. De exemplu la noi contează foarte mult afişele, bannerele electorale sau găleţile. În SUA contează foarte mult cine garantează acel om. Este aşa numitul „endorsement”, cine garantează pentru tine ca şi candidat. Exista o bătaie între candidaţi, în sensul bun al cuvântului, de a atrage cât mai multe personalităţi şi câţi mai mulţi oameni din diverse domenii care să spună că eu garantez pentru acest candidat ca fiind cel mai bun cu o moralitate reală, fiind un om care vrea să facă treabă. Sigur, în cazul lui Arnold Schwarzenegger, era al doilea mandat de guvernator şi lumea îl cunoştea mult mai bine decât în calitate de actor, ci din postura de administrator al statului California. Avea o imagine foarte bună astfel încât campania a fost relativ uşoară. El a câştigat cu aproximativ 85-86% în defavoarea candidatului democrat. Ceea ce am făcut la modul efectiv  a fost să convingem diverse personalităţi, pe care i-am sunat. Personalităţi locale cum ar fi diverse persoane cunoscute în orăşelele din apropierea San Francisco-ului. Era o adevărată bătălie să convingem acei oameni să participe la anumite întâlniri cu noi şi să fie de acord ca numele lor să apară alături de numele candidatului republican. Lucru total diferit este că se pune accentul pe partea de door-to-door (n.r. de la uşă la uşă). Partea de relaţionare cu cetăţeanul e mult mai importantă decât la noi. La noi foarte mult contează expunerea în media la ziare, la televizor. Acolo nu, acolo se pune accentul pe contactul efectiv cu oamenii. Sigur că un candidat nu are cum să ia legătura cu zeci de milioane de oameni. Tocmai de aceea cei care spuneau că garantează un anumit candidat erau de-a dreptul factori electorali şi mergeau cu echipe făcând door-to-door pentru acel candidat. De exemplu e ca şi cum l-ai vedea pe Florin Piersic cum face door-to-door la funcţia de primar al Clujului. Nu o să vezi la noi niciodată aşa ceva. Personalităţile locale mergeau efectiv din casă în casă. Sigur, existau şi acele mitinguri electorale care există şi la noi în care se adună pe scenă candidaţii respectivi şi câteva sute sau mii de oameni. Se făceau astfel de mitinguri la începutul şi sfârşitul campaniei. Țin minte că am prins o astfel de întâlnire electorală, aşa numitele „rally” cum le numesc dânşii, la începutul campaniei în Tennessee şi la sfârşitul campaniei pentru Arnold Schwarzenegger. Am avut ocazia să îl şi cunosc. A venit de două ori în San Francisco să participe la astfel de întâlniri. Nu arată deloc cum e la televizor sau cum îl ştim noi din filme. Sigur era anul 2006, a trecut ceva timp de atunci, dar era destul de îmbătrânit. Probabil că toată partea aceea de antrenamente pe care el a făcut-o în tinereţe şi-a spus cuvântul. Era un om foarte activ din punct de vedere al administraţiei. Adică aşa părea din ceea ce a vorbit acolo, că ştia tot ce se întâmplă în administraţia sa. Avea un staff chiar imediat în jurul lui de profesionişti, ceilalţi erau celebrele firme de PR american care se ocupă numai de campaniile electorale. Ei dădeau direcţiile principale la toate celelalte staff-uri. A fost o experienţă foarte interesantă. Ea s-a produs printr-un schimb de experienţă între organizaţia de tineret a PNL şi organizaţia de tineret a Partidului Republican, care atunci se afla la guvernare în SUA. La momentul respectiv nu mai văzusem aşa ceva decât la televizor. Dacă cineva care este pasionat de domeniul acesta şi are ocazia să meargă să facă o campanie în SUA chiar le recomand.

 

Rep.: Având în vedere că eşti un om politic şi ţi-a plăcut să lucrezi în campanii electorale şi în ţară şi în SUA cum de ai ales să accepţi funcţia de subprefect, unde trebuie să fii apolitic?

Mihnea Iuoraş: Ar trebui ca prefectul şi subprefectul să fie apolitici, dar asta ar însemna să fie funcţionari de carieră şi să nu fi avut niciodată treabă cu politicul,dar ar trebui să nu luăm doar jumătăţi de măsură de la francezi. Adică am luat modelul francez prin care înalţii funcţionari sunt apolitici, dar nu am dus până la capăt măsura asta. Prefecţii se schimbă odată cu guvernul. Guvernul este eminamente politic. Pe de altă parte, eu nu mai fac activitate politică de a mai participa la şedinţe de partid sau la campanii electorale. Am renunţat la partea politică pentru o perioadă temporară. Nu am ipocrizia să spun că nu o să mă întorc în politică. Poate atunci când o să îmi termin mandatul fie că se întâmplă într-o zi sau în unul, doi ani mă voi întoarce în partidul care m-a propulsat în această funcţie. Rolul celor care se află în politică este să facă administraţie, altfel nu are niciun rost să faci politică. Este foarte uşor să stai pe margine şi să comentezi aia nu e bine, politicienii sunt urâţi, politicienii sug sângele poporului, dar pe de altă parte nu poţi face politică dacă nu vrei să faci şi administraţie. Rolul politicii este acela de a conduce, de a administra. Un sistem mai bun decât acesta din păcate nu există şi nu a existat niciodată în istorie. Sunt lucruri care vin şi trec şi după aceea ne întoarcem la viaţa civilă. Am o dorinţă pe care am avut-o şi o am de a schimba lucrurile. De a-mi aduce contribuţia în administraţie, de a schimba lucrurile pe care eu nu le consider că sunt aşa cum sunt.

 

Rep: Liderul PDL Cluj, Daniel Buda, a spus că numărul firmelor în insolvenţă a crescut faţă de perioada similară a anului precedent. Dumneavoastră, ca reprezentant al guvernului în teritoriu, ce părere aveţi despre acţiunile pe care le ia guvernul sunt propice mediului de afaceri?

Mihnea Iuoraş: Eu nu am o evidenţă clară la nivelul întregii ţări, dar vă pot spune la nivelul Clujului. La nivelul Clujului nu a crescut numărul de firme în insolvenţă. Perioada cea mai neagră a fost 2010-2012 când s-au redus toate salariile cu 25%, când au scăzut foarte tare exporturile. Sigur că este o criză economică mondială şi nu are sens să nu ţinem cont de ea pentru că ar însemna să ne băgăm capul în nisip ca şi struţul. Lucrurile aşa cum le văd eu merg către o direcţie bună sau către o normalitate. Nu spun că tot ceea ce face guvernul este perfect, chiar dacă sunt reprezentantul acestuia în teritoriu. Nici nu ai cum să spui asta. Nu cred că cei care fac administraţie sunt mai slab pregătiţi decât cei care lucrează în privat. Suntem tot aceiaşi oameni care poate la un moment dat avem şansa să fim în administraţie publică şi apoi ne întoarcem în mediul privat. Eu cred că în domeniul economic se aplică măsuri de redresare economică şi ca dovadă avem creştere economică care se susţine. Avem o firmă poate cu care ne mândrim, Dacia, care are exporturi în creştere şi care este un produs foarte consumat la nivelul Uniunii Europene. Sigur că este foarte greu să recuperezi într-un an tot ceea ce nu s-a făcut în 50 de ani, dar speranţa este că lucrurile merg către bine. Atunci când o să simt că lucrurile nu merg către bine, ci o să meargă către rău, când o să simt că actualul guvern nu vrea binele ţării nu o să mai fiu reprezentantul în teritoriu.

 

Rep.: Social-democraţii au fost cei care au semnat contractul Autostrăzii Transilvania, un proiect care trebuia iniţial finalizat în 2013. Guvernul Ponta nu pune mare accent pe acest contract, chiar dacă colegii lor au semnat contractul cu Bechtel. Credeţi că veţi prinde să circulaţi de la Borş la Braşov pe un drum de mare viteză?

Mihnea Iuoraş: Este lucrul la care visez şi eu, cred că visează orice român care merge pe drumurile ţării. Să mergi până la Bucureşti este un adevărat chin mai ales dacă vrei să respecţi toate regulile ajungi să faci câte 10 ore până la Bucureşti. Este un lucru care nu mai ţine pasul cu vremea în care ne aflăm. Într-adevăr contractul a fost semnat în 2003 în timpul guvernului Năstase. Acolo era o anumită valoare a contractului şi un preţ pe km de 5-6 milioane de euro ceea ce este un preţ normal pentru media europeană. Ulterior prin tot felul de acte adiţionale toate guvernele care s-au succedat au modificat aceste preţuri ajungându-se la o valoare absolut astronomică. Eu cred că este o greşeală ce s-a făcut atunci, dar s-a făcut într-un context în care România trebuia să adere la NATO şi la UE: aceea de a încheia un asemenea contract fără licitaţie. Pe de altă parte, la acel moment SUA, care ştiu să îşi facă foarte bine lobby şi să îşi promoveze firmele lor autohtone au venit şi au spus: dacă doriţi sprijin pentru aderare, va trebui să ne acordaţi sprijin economic pentru acest contract. Bechtel a făcut la fel şi în alte ţări, în special în fosta Iugoslavie, în Albania. Eu nu cred că s-a negociat iniţial prost, ci ulterior. Într-adevăr un ministru al transporturilor democrat din guvernul Tăriceanu a semnat primul act adiţional după care au urmat în mandatul doamnei Boagiu, în mandatul domnului Berceanu şi s-au făcut nişte modificări la preţ care nu au mai fost plătite de către guvern. Pe de altă parte am văzut un lucru care l-am constatat cu ochii mei. Discutăm despre programul de Transport al Uniunii Europene pentru 2014-2020. Între priorităţile acestui program nu a fost trecută Autostrada Transilvania. Dacă autostrada era trecută putea să primească finanţare europeană.

 

Rep.: Cine a greşit aici: europarlamentarii români care nu au reuşit să îşi impună punctul de vedere sau autorităţile statului român?

Mihnea Iuoraş: Ministerul Transporturilor din fiecare ţară din UE este cel care stabileşte priorităţile şi care încadrează în culoarele europene, de comuni acord cu ceilalţi miniştri. Ministrul Nazare (n.r. Alexandru Nazare – ministru al transporturilor pe perioada guvernului Mihai Răzvan Ungureanu- 9 februarie – 27 aprilie 2012) a pus ca prioritate autostrada Târgu-Mureş-Iaşi. Este în regulă să avem autostradă de la Târgu-Mureş la Iaşi. Este foarte bine să avem o legătură între Ardeal şi Moldova. Dar dacă luăm cifrele statistice în ceea ce priveşte traficul rutier o să vedem că pe măsură ce ne apropiem de frontieră, în special de cea cu Ungaria, traficul este mai ridicat. Zona Nădlac şi zona Borş-Oradea au ca şi valori de trafic cele mai ridicate valori de trafic din România. Partea de Nădlac Arad era inclusă pe coridorul pan-european şi avea finanţare şi are finanţare în continuare. Partea de Autostrada Transilvania care are ca şi valori de trafic foarte apropiate faţă de ceea ce discutăm de Autostrada Nădlac-Arad a fost exclusă. Și a fost inclus acel tronson de la Târgu-Mureş la Iaşi. Pe valori de trafic nu se justifică. Nu ştiu de ce a luat acel ministru această decizie. Cert este că la momentul acesta nu mai putem accesa fonduri europene pentru că acel plan s-a depus, a fost aprobat de Parlamentul European şi la momentul acesta trebuie să găsim soluţii alternative pentru finanţare. Cred că o să mai circul vreodată pe autostradă pentru că de fiecare dată când mergem către Ungaria sau către Viena o să constatăm că facem la fel de mult până la vamă ca şi cât facem pe o distanţă de trei ori mai mare de la vamă până la Viena. Singura soluţie e parteneriatul public-privat. Am mers pe principiul în care să guvernăm acordând bani de la buget ca să facem autostrăzi. Banii sunt foarte puţini ca să facem autostrăzi. Preţul la noi la kilometrul de autostradă din diverse motive e mult mai mare decât în Uniunea Europeană. De exemplul bulgarii construiesc autostrada Tracia cu 3 milioane de euro pe kilometru şi au o rată de creştere de 13 km la două luni. Soluţia este ca cineva să vină, o firmă privată, şi şi-au manifestat intenţia tot felul de investitori. Să plătim taxe pe autostradă. Pe o durată de 25-30 de ani constructorul îşi va recupera investiţia şi va întreţine autostrada, iar după aceea autostrada va revine statului român. În perioada aceasta românii care vor şi îşi vor permite vor merge în continuare pe autostradă. Mi se pare un lucru total ilogic să nu faci autostradă pe considerentul că nu poate toată lumea să o plătească. Până la urmă taxa pe autostradă în Europa este de circa 10 eurocenţi pe km. Cu alte cuvinte dacă ar fi să mergem de la Cluj la Bucureşti am plăti 4 euro. În condiţiile în care benzina ne costă 200-300 de lei. Eu cred că românii şi-ar permite să plătească 20 de lei în plus dar să meargă pe drumuri sigure. Guvernul are o schimbare de optică şi începe să caute investitori care să facă autostrada Transilvania pe banii lor, desigur cu o participare a statului pentru că şi statul trebuie să participe cu o sumă de bani.

 

Rep.: Aţi zis că americanii îşi fac foarte bine politica de lobby extern. Aţi mai spus că Dacia este o firmă care are exporturi foarte mari. Suntem în NATO, în UE şi oare ar trebui şi noi să facem lobby cu firmele noastre faţă de alte state emergente în aceste structuri?

Mihnea Iuoraş: La noi nu există o lege a lobbyului. Este foarte uşor să faci pasul între lobby legitim şi aşa-numitul trafic de influenţă. Într-adevăr oamenii se tem de lucrul acesta pentru că este foarte greu să promovezi o firmă şi să se interpreteze că ai un interes direct, personal în acea firmă. Noi ne-am asumat un risc din acest punct de vedere şi sperăm să nu se întâmple nimic. Am încercat să promovăm firme româneşti în străinătate sau în contactele pe care le avem cu diverşi ambasadori în România, cu diverse firme care vin aici. Nu avem niciun interes decât acela de a crea locuri de muncă. Pe de altă parte nu ne putem compara ca şi grad de influenţă cu SUA. Nu avem un cuvânt decisiv în Uniunea Europeană. Practic SUA care era pionul central al NATO şi-a permis să spună că noi avem drept de veto având în vedere că eram unul dintre cei cinci membri de securitate al ONU. Cred că România poate să facă lobby pentru firmele sale nu numai în statele emergente. Putem face în Asia Centrală, unde sunt ţări care au o creştere economică foarte puternică. Pe bază de resurse energetice ei cresc. Toată lumea l-a critica pe premierul Ponta că s-a oprit în Asia Centrală în urma vizitei din China. Probabil că s-a oprit să promoveze anumite firme româneşti sau industria românească. Cred că nu avem exporturi foarte bune în China, în Rusia, în ţările din Asia Centrală pentru că piaţa Uniunii Europene este deja supra-saturată şi nu mai este în creştere. Țări ca Brazilia, China sau chiar ca şi Kazahstan, India, creşte foarte mult, ar trebui să fie mult mai interesante pentru industriile româneşti. Cred că aceste pieţe trebuie atacate mult mai bine decât Uniunea Europeană.

 

Rep.: Cluj-Napoca vrea să fie Capitala Culturală Europeană în 2021. Ministrul Culturii, Daniel Barbu a spus public că susţine Timişoara. Credeţi că reprezentanţii guvernului ar trebui să facă o astfel de acţiune de lobby?

Mihnea Iuoras: Chiar în urmă cu două sau trei săptămâni ne-am întâlnit cu toată comisia de cultură din Senatul României care a venit la Cluj. Am avut o întâlnire cu ei şi cu asociaţia care promovează obţinerea de către Cluj a titlului de capitală culturală în 2021. Analizând la rece influenţa ministrului Barbu a fost zero.  Cei care acordă acest titlu nu sunt români. Ei se iau după nişte criterii foarte clar stabilite: cum arată oraşul, centrul oraşului, serviciile care sunt oferite, calitatea serviciilor, câte evenimente culturale se organizează, în funcţie de muzee, unde starea lor în Cluj-Napoca este una foarte rea. Din punctul meu de vedere a fost o reacţie nefericită a ministrului Barbu. Uneori greşeşte şi trebuie să recunoaştem chiar dacă sunt oameni de la partidul care ne susţine sau îl avem la suflet. A fost o declaraţie nefericită care din fericire pentru noi nu a avut nici o influenţă. Noi ne facem treaba pentru a îndeplini toate criteriile la cel mai înalt standard. Sigur, este o competiţie. Și Timişoara este un oraş care arată foarte bine, care pulsează cultură şi din punctul acesta de vedere nu este o competiţie uşoară. Și nu este numai Timişoara cu care ne batem. După ce trecem de faza naţională ajungem la faza internaţională care este mult mai grea. Șanse avem şi un semnal foarte bun este acela că am primit titlul de Capitala Europeană a Tineretului în 2015. Cred că am avut suficient de multe evenimente culturale comparativ cu alţi ani: Peninsula, un festival pe care poate l-au perceput mai bine tinerii, Electric Castle, avem începând de luni zilele culturii maghiare, am avut zilele oraşului. Nemaivorbind de TIFF care este un eveniment de anvergură internaţională. Sunt evenimente care ne fac să credem că ne batem cu şansă la acest titlu.

 

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.