Tot ce mişcă în Ţinutul Secuiesc, confiscat de maghiari prin proiectul autonomiei

Portalul de ştiri HotNews.ro  a prezentat săptămâna trecută integral proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Proiectul de autonomie ar urma să fie prezentat public, în curând, de candidatul UDMR la preşedinţie, Kelemen Hunor.

Este primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propune o forma radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea romana, cu simboluri şi cu instituţii proprii pentru aşa-numitul Ţinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat în stat, titrează sursa citată.

„Principiile autonomiei locale garantate de Constituţie”

Potrivit textului proiectului, „Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonoma având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”. Atât regiunea, cât şi judeţene componente ar urma să aibă steagurile şi stemele proprii, iar politica externa, cea monetară şi apărarea naţională, inclusiv organizarea şi conducerea serviciilor secrete, ar rămâne în competenţa exclusivă a statului, fără a putea fi modificate prin lege.

În ceea ce priveşte conducerea Ţinutului Secuiesc, proiectul redactat de UDMR prevede că organele regiunii vor fi consiliul regional şi executivul regional. „Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. (…) În domeniile normative care nu sunt de competenţa regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte şi Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii”, arată proiectul.

Unde va fi „cetatea de scaun”

Executivul regional ar urma să aibă sediul în municipiul Miercurea Ciuc. „Preşedintele regiunii este preşedintele executivului regional şi reprezintă regiunea. El participa la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.

Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare”, scrie în actul elaborat de maghiari.

Cum îşi iau maghiarii imobilele şi pădurile

Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional fac parte din domeniul public al regiunii, potrivit proiectului. De asemenea, „pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatra şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (…) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii”.

La bugetul regiunii vor fi colectaţi 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii, 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea, 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii şi 50% din profitul net realizat de Loteria Romana pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune. În plus, în vederea declarării şi colectării impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, societăţile comerciale care nu-şi au sediul social în Ţinutul Secuiesc au  obligaţia de a înfiinţa un punct de lucru, ca centru de profit.

Cote etnice pentru funcţionari

„În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţeana. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.

2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângeorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii maghiare iar 1/3 comunităţii româneşti. (…) Cel puţin 1/3 dintre magistraţii judecătoriilor din localităţile în raza de arondare cărora comunitatea maghiara este minoritară, trebuie să aparţină acestei comunităţi. Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune”, prevede actul normativ.

Limba maghiară, limbă oficială

Limba maghiară, alături de limba română va fi considerată limba oficială în regiune. Redactarea bilingva devine astfel „obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară”. Statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această tema. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfiinţarea statutului de regiune autonomă”.