Mǎrturii cutremurǎtoare legate violurile barbare, practicată la scară largă în Siria au început sǎ aparǎ. Cotidianul Le Monde a publicat unele dintre ele, culese de corespondentul sǎu special în Iordania.
Trimisa specialǎ a cotidianului Le Monde în Iordania a cules mǎrturii în taberele de refugiaţi sirieni şi a ajuns la concluzia cǎ actele de viol, însoţite de torturi fizice inimaginabile, au devenit o realǎ strategie militarǎ a regimului de la Damasc reprezentat de preşedintele Bachar Al-Assad.
În societatea tradiţionalǎ musulmanǎ violenţa violului este amplificatǎ şi de faptul cǎ uneori victimele sunt ucise chiar de famillile lor, care astfel înțeleg, sǎ „spele ruşinea şi dezonoarea” îndurate. Aceasta înseamnǎ cǎ femeile respective sunt de douǎ ori victime: pe de o parte victime ale celor care le violeazǎ şi pe de altǎ parte victime ale soţilor, pǎrinţilor, fraţilor, pe scurt, ale propriilor lor familii care le repudiazǎ şi recurg la „crime de onoare”. Este şi motivul pentru care mii de femei care au trecut prin închisorile regimului de la Damasc refuzǎ sǎ depunǎ mǎrturie ulterior, dupǎ ce sunt eliberate. Totuşi, unele femei siriene care s-au refugiat în strǎinǎtate au preferat sǎ vorbeascǎ pentru a trage un semnal de alarmǎ în legǎturǎ cu nivelul de barbarie la care s-a ajuns în contextul acestui rǎzboi. „Este vorba de o crimǎ care distruge femeile, distruge familiile şi dislocǎ comunitǎţile. O crimǎ desemnatǎ de grupurile de refugiaţi provenind din Siria drept principala cauzǎ a fugii lor, dar în privinţa cǎreia ONU şi organizaţiile neguvernamentale nu reuşesc sǎ aducǎ suficiente probe, atît de dureros este subiectul”, scrie Annick Cojean în Le Monde.
Potrivit Ligii Siriene a Drepturilor Omului, în jur de 50 000 de femei ar fi fost violate în cursul acestui conflict, cifrǎ greu de verificat. Sunt confirmate însǎ practici care ţin de sǎlbǎticia purǎ şi de pierderea tuturor reperelor umane şi chiar militare. Existǎ mǎrturii legate de femei care au fost violate în faţa taţilor lor sau ale soţilor şi ale copiilor lor. Dupǎ cum existǎ mǎrturii legate de asalturi lansate de oamenii regmului împotriva rebelilor şi care ar fi utilizat femei ca pe un scut uman.
Preşedintele Ligii siriene a drepturilor omului spune urmǎtoarele cuvinte reluate de Le Monde: „Comiterea de violuri în masǎ a devenit o strategie politicǎ pentru strivirea unui întreg popor. Sadismul, perversitatea, totul a fost meticulos organizat. Mǎrturiile sunt similare, iar violatorii au mǎrturisit ei înşişi cǎ au acţionat în urma unor ordine primite”.
Nu este pentru prima datǎ cǎ astfel de informaţii apar în contextul unor rǎzboaie civile. In istoria umanitǎţii violul a fost des folosit ca o modalitate de intimidare şi de umilire a adversarului, chiar de destabilizare totalǎ a sa, de demoralizare a acestuia. Mii de femei au fost violate în contextul rǎzboiului civil din Spania, deci înainte de al doilea rǎzboi mondial. Cînd Armata Roşie a ajuns pe teritoriul Germaniei, la sfîrşitul celui de-al doilea rǎzboi mondial, mii de femei germane au fost violate de „învingǎtori”… Mai recent, în anii rǎzboiului din Bosnia, între 1992 şi 1995, numeroase femei musulmane au devenit victimele agresiunilor sexuale, pe fondul unui naţionalism exacerbat şi al urii inter-etnice. In numeroase ţǎri africane, conflictele civile au fost marcate de violuri comise în masǎ, mǎrturii în acest sens provin din Rwanda sau din Republica Democraticǎ Congo.
Ceea ce se întîmplǎ acum în Siria nu este deci nou, dar ceea ce povestesc unele victime, pentru cǎ nu toate îndrǎznesc sǎ vorbeascǎ despre ceea ce li s-a întîmplat, este insuportabil. Articolul din Le Monde se încheie cu un strigǎt de disperare scos de o studentǎ sirianǎ: „lumea se preocupǎ de armele chimice siriene, dar pentru noi, femeile, violul este ceva mai rǎu decît moartea”.
Articol original in Le monde: Violuri sistematice în Siria, arma secreta a lui Bachar Al-Assad
