Insuccesul controversat al autonomiei teritoriale

Mişcările pentru independenţa administrativă a unor teritorii din Spania şi Marea Britanie au ajuns, în acest an, la urnele de vot, iar locuitorii acestor zone au dat semnale puternice că doresc să se auto-guverneze. Cu toate acestea, numărul mic de participanţi la vot, respectiv diferenţa de câteva procente, au blocat aceste iniţiative. În România, având în vedere prezenţa şi rezultatul masiv pro-partide maghiare de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, un astfel de scrutin ar avea şanse mai mari de izbândă. Când, însă, rămâne marea întrebare.

Aproape 80,7% dintre persoanele care au participat la votul simbolic pentru independenţă organizat în Catalonia s-au pronunţat pentru aceasta, adică 1,6 milioane de voturi, potrivit unor rezultate difuzate de Executivul catalan, relatează AFP.

Aceştia au votat de două ori ”Da” la întrebările ”Doriţi Catalonia să fie stat?” şi ”Dacă da, doriţi să fie independent?”, a anunţat Joana Ortega, vicepreşedinta Executivului. Aproximativ 5,4 milioane de catalani puteau, în mod teoretic, să participe la această consultare, deschisă inclusiv tinerilor cu vârstă de peste 16 ani şi străinilor rezidenţi în Catalonia. Catalanii din străinătate – New York, Sydney, Paris – puteau, de asemenea, să participe la consultare.

”Un succes total”

Preşedintele catalan Artur Mas a apreciat că votul consultativ privind independenţa organizat duminică în Catalonia a fost ”un succes total”, peste două milioane de persoane participând la vot. Potrivit lui Artur Mas, Catalonia a demonstrat, în cadrul votului consultativ, că ”vrea să se guverneze singură” şi a denunţat ”miopia” şi ”indiferenţa” Guvernului spaniol.

In replica, seful Guvernului conservator spaniol Mariano Rajoy a afirmat ca nimeni ”nu va sparge unitatea Spaniei” atât timp cât se va afla el la putere, cu o zi înaintea votului. ”Ceea ce se întâmplă poate fi numit cum doriţi, dar nu este nici un referendum, nici o consultare şi nimic de acest fel, iar eu nici măcar nu voi eticheta în vreun fel acest lucru. Ceea ce este sigur este că nu va avea niciun efect”, a declarat Rajoy. ”Atât timp cât voi fi eu preşedintele Guvernului se va respecta Constituţia şi suveranitatea, iar nimeni nu va sparge unitatea Spaniei”, a continuat Rajoy.

Marea Britanie a mizat pe argumente

Britanicii nu au fost la fel de tranşanţi, nici în ceea ce priveşte voturile, nici atitudinea Guvernului. Scoţienii au votat în proporţie de aproximativ 55% împotriva desprinderii Scoţiei de Regatul Unit, arată datele publicate de BBC şi AFP. În favoarea rămânerii Scoţiei în Regat au votat 1.914.187 de persoane (55,42%), în timp ce pentru independenţă s-au exprimat 1.852.828 de alegători (44,58%), potrivit datelor oficiale. Dispus la un compromis, premierul britanic David Cameron a spus că votând ‘nu’ scoţienii vor rămâne în interiorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, dar cu competenţe sporite pentru Parlamentul scoţian în ceea ce priveşte creditele, impozitele şi cheltuielile. ”Dacă Regatul Unit se fisurează, el se fisurează pentru totdeauna. Opţiunile care vă sunt oferite sunt deci clare: un salt în necunoscut cu ‘da’ sau un viitor mai bun pentru scoţieni cu ‘nu’”, a scris Cameron în ediţia de miercuri a publicaţiei Daily Mail.

Cotidianul britanic atrage atenţia asupra faptului că mulţi scoţieni sunt conştienţi de beneficiile uniunii cu Anglia; astfel, „serviciile publice şi educaţia gratuită sunt plătite din impozitele englezilor, ca de altfel şi subvenţiile pentru sectorul de sănătate sau transportul public gratuit pentru pensionari – iar instituţii scoţiene precum Royal Bank of Scotland au fost salvate de la dezastru de largheţea engleză”.

Parlamentul român s-ar opune

În ceea ce priveşte proiectul autonomiei pe criterii etnice a Ţinutul Secuiesc, premierul român a fost constant în declaraţiile  conform cărora respinge această idee. ”Este clar că nu va avea susţinere, nici din partea majorităţii. Un proiect de autonomie pe criterii etnice nu este în spirit european şi nu va avea succes”, a spus Ponta la Digi 24 în toamna acestui an. Deşi doi militanţi pentru autonomie, Laszlo Tokes şi Szilagyi Zsolt, îl susţin pe Klaus Iohannis, niciun candidat la scrutinul de duminică nu ar face concesii în acest sens.

Totuşi, maghiarii au elaborat şi au făcut public un proiect care propune o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu instituţii proprii pentru aşa-numitul Ţinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat în stat. Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie ”ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea. În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată ”limbă oficială în regiune”, iar redactarea bilingvă este ”obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru ”a exista bilingvism încă din copilărie”.

Românii nu înţeleg pentru că nu vor

În plus, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că Uniunea va prezenta Parlamentului, la începutul anului viitor, un proiect de autonomie al Ţinutul Secuiesc. El a subliniat că ”fără români, niciun proiect de autonomie nu are şanse de reuşită” şi că, dacă se poate demonstra atât interesul maghiarilor şi cât şi al românilor din Secuime, atunci se poate purta un dialog raţional.

Laszlo Tokes a refuzat acest proiect, susţinând că maghiarii trebuie să-şi ia singuri autonomia de la români. ”Statul român acceptă cu plăcere o autonomie care nu are consistenţă. Când vorbim de autonomie amplă nu trebuie să fim modeşti, nu trebuie să cerem puţin, nu trebuie să ajungem la compromis. (…) Citesc că trebuie să convingem majoritatea românească despre faptul că autonomia este bună şi pentru ea şi că de asta depinde autonomia, dacă înţeleg românii. Din cărţile de istorie, toţi sunt împotriva noastră. În loc să facem să înţeleagă românii, trebuie să dobândim autonomia de la români, să demascăm acel strat de politicieni care aţâţă românii împotriva noastră. Nu de asta nu reuşim să facem autonomie, că românii nu înţeleg, fiindcă nu vor”, a susţinut Laszlo Tokes.