BRICS. Care state din Uniunea Europeană vor trăda Occidentul?

Primele trădări vor avea loc destul de repede. Statele europene care vor dezerta îşi vor anunţa ieşirea din “clubul” FMI şi Banca Mondială, începând chiar cu 2016. Nu este un scenariu bazat pe speculaţii. Este o realitate. Existenţa unei bănci a grupului BRICS, puternică, ca alternativă la FMI şi Banca Mondială, considerate reprezentante ale hegemoniei în lume a SUA şi Europei de Vest, va conduce la renunţarea principiilor culturale, a poziţiilor lor geografice în Europa (state mai slabe), şi re-direcţionarea acestora spre o finanţare “mai avantajoasă”. Pe termen scurt poate că da. Dar pe termen mediu şi lung, la ce preţ. Oferta vine din partea noii structuri deja existentă, grupul şi banca BRICS. Alternativa vine ca un cutremur în ordinea financiară existentă după cel de al Doilea Război Mondial, şi este practic de neoprit. Grupul bancii BRICS este format din China, Rusia, Brazilia, India, Africa de Sud, “ţările emergente”, ale lumii.

Stabilirea noii reguli mondiale odată cu apariţia acestui grup este deja o realitate, cu aplicabilitate practică, globală. Exemplu recent. La votul de condamnare al ONU a invaziei şi alipirea Crimeii de către Rusia, toate ţările membre ale grupului BRICS s-au abţinut de la vot. Într-un timp scurt vom fi martorii unor schimbări globale la care nimeni până acum nu s-a gândit. Voi concluziona acest editorial cu locul României în mijlocul acestor schimbări atât de dramatice.

Deţinând peste 43% din PIB-ul economiei globale, banca grupului BRICS va avea un capital de 50 de miliarde de dolari prin participarea egală a celor cinci membrii. Puterea de finanţare, fondul de rezervă, este de 100 de miliarde de dolari, participarea fiind următoarea: 41 miliarde China, 18 miliarde Rusia, 18 miliarde Brazilia, 18 miliarde India, 5 miliarde Africa de Sud. Totalul rezervelor valutare şi de aur ale băncii grupului BRICS este de două ori mai mare decât totalul celor din G7. Astfel, banca grupului BRICS are un total de 4. 412 de miliarde de dolari în valută şi aur, în timp ce grupul G7 are un total de 2. 189 miliarde de dolari în valută şi aur. Finanţările băncii grupului BRICS vor fi acordate în principal pentru dezvoltare economică şi consolidarea grupului în ierarhia mondială. Banca grupului BRICS doreşte să creeze propriul sistem de plată şi creditare, dar mai ales urmăreşte eliminarea dependenţei faţă de cele două valute, dolarul american şi euro. (sursa: Europa Libera on-line).

Interesant este că această structură, a ţărilor emergente, a apărut în urmă cu 14 ani în 2001, sub denumirea de BRIC. Nimeni din Europa de Vest şi SUA nu a încercat să obstrucţioneze dezvoltarea acestei iniţiative. Este respectul lumii libere, a Occidentului, faţă de orice fel de iniţiativă care creează competiţie. Această atitudine face parte din valorile istorice ale Civilizaţiei Occidentale. Membrii fondatori ai BRIC au fost la început Brazilia, Rusia, India, China. Se considera că acest grup urma şi trebuia să concureze cu Grupul G7, format din SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada, Japonia. Apariţia încă de atunci a grupului BRIC se datora ritmului de creştere economică a celor patru ţări, creşterii populaţiei (mai mult de jumătate de pe glob) şi potenţialului economic.

La întâlnirea grupului în 2011 din China, preşedintele chinez l-a invitat oficial şi pe Preşedintele Africii de Sud, ţară care de la acea dată a aderat şi face parte din grup. Grupul a devenit “a celor cinci” sub denumirea de BRICS. [Notă: În documentarea subiectului am găsit un articol publicat recent în Ziarul Financiar scris de Liviu Popescu. Articolul se referă la “Visul lui Ceauşescu” care în mintea lui bolnavă, intenţiona să inventeze o bancă asemănătoare la care “el să fie şeful. Un lider al lumii”. Publicarea unui astfel de material, gol, denotă inconştienţa românească, care dezvăluie pentru a zecea mia oară că nu ştim cine suntem. Adică, o megalomanie fără substanţă].

Grupul BRICS a avut până acum 6 întâlniri. Ultima recent, pe data de marţi, 15 iulie, 2014, în staţiunea balneară Fortaleza, Brazilia. Au participat toţi membrii prin liderii lor; Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud (BRICS). S-a stabilit înfiinţarea băncii BRICS (Noua Banca de Dezvoltare-NBD) şi sediul acesteia la Shangai. Este pentru prima dată când o bancă de dezvoltare multilaterală, de această anvergură, se află pe teritoriul Chinei. Primul director este un indian, ales pe cinci ani. Urmează un rus pentru alţi cinci ani. Deciziile vor fi aprobate de patru din cei cinci membrii fondatori.

Banca grupului BRICS va fi deschisă tuturor membrilor ONU. Deci într-un timp relativ scurt vom asista la voturi neaşteptate în cadrul ONU, voturi puternic determinate de interesele membrilor băncii BRICS. Cum s-a întâmplat în cazul votului contra invaziei Rusiei în Crimeea, menţionat anterior. Concomitent, vom asista la primele ţări europene care vor trăda Occidentul. Nu le pot enumera acum şi aici. Ne-ar dăuna nouă, ca ţară.

Care v-a fi locul României în această nouă configuraţie a lumii ? Ştim pâna acum că s-a încercat (oficial suntem informaţi că s-a reuşit), şi sunt în derulare, proiecte de anvergură finanţate de China. S-a efectuat o vizită de mari proporţii a Guvernului României în China. După care s-a efectuat cel puţin încă o vizită a unui grup al oamenilor de afaceri. Sper ca aceste “vizite-tatonări” să aibă finalizări avantajoase pentru ţară, repet, pentru ţară, şi nu pentru câteva persoane sau câteva firme româneşti. Avem cel puţin două întreprinderi (posibil să fie mai multe) cu capital majoritar Indian, cu un aport important la economia naţională. Privind situaţia geopolitică a României, “trebuie să NU mai trădăm”, trebuie să ramânem loiali parteneriatului nostru strategic cu SUA, să respectăm obligaţiile noastre cu NATO şi absolut tot ce ne obligă statutul nostru ca membru deplin al Uniunii Europene. La orice preţ.

Prof. Emil Aluaş

Cluj-Napoca, România, 20 iulie, 2014

Mail: prowestfoundation@yahoo.com

Cadru universitar în Europa şi SUA, refugiat politic în SUA în 1986, publicist cu peste 400 de editoriale/articole publicate în România si Germania (Stuttgart), profesorul Emil Aluaş este fondatorul şi preşedintele Fundaţiei PRO WEST, Cluj-Napoca.