La o zi după ce justiţia europeană a dat aviz negativ pentru legea comunitară cu privire la păstrarea datelor personale, la Bucureşti, Guvernul a anunţat că de anul viitor şi persoanele care cumpără o cartelă pre-pay vor fi obligate să prezinte un act de identitate. Măsura se va aplica atât persoanelor fizice, cât şi firmelor. Argumentul a fost că zona cartelelor pre-plătite este folosită pentru infracţiuni economice, existând şi riscul de utilizare a acestor cartele în activităţi legate de terorism. În spatele acestei intoxicări a populaţiei cum că siguranţa ei stă în interceptarea convorbirilor telefonice se ascunde interesul unei economii care va susţine o infrastructură extrem de costisitoare.
Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care utilizatorii de cartele pre-plătite vor fi obligaţi să depună un act de identitate la operatorii de telefonie mobilă, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, a declarat miercuri, Ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc. „În ultima şedinţă a CSAT, s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea şi contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale. Este vorba de obligaţia deţinătorilor de cartele pre-pay de a le înregistra, de a depune un act de identitate şi, de asemenea, obligaţii pentru furnizorii de telefonie mobilă”, a anunţat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la finalul şedinţei de guvern de miercurea trecută.
În caz contrar, „operatorul de telefonie mobilă va sista serviciul până când deţinătorul cartelei va înregistra cartela”, a mai informat Ministrul Justiţiei, precizând că în ultima şedinţă a CSAT s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ „pentru prevenirea şi contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale.” Furnizorii de servicii vor avea obligaţia de a-i informa şi a-i notifica pe toţi utilizatorii de cartele pre-pay despre această obligaţie.
Potrivit Ministrului Justiţiei, modificarea legislativă îi vizează şi pe agenţii economici, care vor trebui să depună documente de constituire a societăţii, persoanele juridice având obligaţia de a depune documente de constituire a societăţii. Proiectul de act normativ urmează să intre imediat în dezbaterea Parlamentului, a mai informat ministrul.
Ce gogoşi ne vinde guvernul
Guvernul, susţinut de aparatul de justiţie, încearcă de câţiva ani buni să ne vândă ideea că serviciile de securitate şi justiţia au nevoie să aibă acces la orice comunicare între persoane, de orice fel ar fi ea: convorbiri telefonice, e-mail, convorbiri prin Skype sau orice alt messenger şi că aceasta ar duce la creşterea securităţii personale şi la combaterea corupţiei şi a criminalităţii. Referitor la prima justificare, cum că terorismul se combate prin interceptări telefonice, în realitate, nu există niciun fel de studiu care să confirme aceste afirmaţii. În plus, se pune problema dacă, în cazul în care există câştig în acest sens, folosul pe care îl obţinem este comparabil cu măsura în care ne vor fi încălcate drepturi inalienabile care ne defineau până acum ca persoane libere. Ceea ce avem în mod cert până acum este o mare maşinărie de propagandă a acestor instituţii, care încearcă să ne vândă gogoaşa că dacă un vom fi ascultaţi, securitatea noastră este în mare pericol.
Al doilea aspect al problemei ar fi acela că interceptările ar fi necesare pentru combaterea criminalităţii economice. Guvernul şi reprezentanţi ai justiţiei încearcă să ne bage pe gât ideea dacă nu sunt ascultate toate convorbirile noastre nu s-ar putea prinde marii corupţi fără probele pe care le aduc interceptările telefonice. Nici în acest caz nu există vreun studiu care să confirme aceste afirmaţii.
Argumentul economic e singurul care stă în picioare
Ceea ce este sigur însă e faptul că o industrie uriașă va avea de câştigat asigurând o infrastructură supertehnologizată. Întregul proces presupune interceptarea prin sateliţi, ascultarea, stocarea convorbirilor, interpretarea etc. Ceea ce înseamnă costuri fabuloase pentru industria de sateliţi şi pentru echipamentele electronice sofisticate. Cu siguranţă există un interes economic pentru ca aceste cheltuieli să fie făcute, iar populaţia va fi convinsă să le accepte mai uşor dacă i se întreţin temerile.
Sebastian Ghiţă, promotorul unei legi abuzive
Reamintim că propunerea de înregistrare a cartelelor preplătite a fost promovată intens, vara trecută, de deputatul PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Ponta şi cel ce controlează România TV. În România, explica în iulie deputatul PSD Sebastian Ghiţă, „există goluri legislative în ceea ce priveşte securitatea, cybersecuritatea, supravegherea convorbirilor telefonice, a internetului, a platformelor sociale şi a activităţii potenţialilor infractori în general”. Prea des, se exprima Ghiţă, se protejează libertatea la infracţiune, invocând dreptul cetăţeanului la intimitatea sa.
Unul din marile goluri legislative, spunea Ghiţă, este reprezentat de regimul cartelelor pre-pay, care nu permite identificarea utilizatorului. Acest lucru ar putea fi exploatat de terorişti şi infractori, explica deputatul. În consecinţă, Ghiţă a cerut ca nimeni să nu mai poată cumpăra cartele telefonice preplătite fără a da operatorului CNP-ul personal, astfel încât dacă există suspiciuni de folosire a cartelei în scopuri conexe terorismului sau pentru infracţionalitate, posesorul cartelei să poată fi cât mai operativ identificat.
Premierul Ponta şi-a afirmat la momentul respectiv sprijinul pentru planurile lui Ghiţă şi a informat că decizia de urmărire a cartelelor pre-plătite a fost deja luată de către Consiliul de Securitate şi Apărare a Ţării (CSAT) în luna august a anului 2012, imediat după atentatul din Bulgaria, unde pentru organizarea atentatului, teroriştii au folosit cartele pre-plătite. Din august 2012, se lucrează la procedurile de implementare a acestui proiect, având în vedere că în România sunt peste 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay, declara Ponta la mijlocul anului trecut.
