22 de infracțiuni au fost constatate și peste 300 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproape 2.200.000 de lei, au fost aplicate, în trei zile, în urma unei acțiuni pentru prevenirea și combaterea muncii ‘la negru’, coordonate de Poliția Română, în colaborare cu Inspecția Muncii.
În perioada 15 — 17 octombrie a.c., Poliția Română, prin Direcția de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., a coordonat o acțiune, la nivel național, în colaborare cu Inspecția Muncii, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea ilegalităților comise în domeniul utilizării forței de munca la negru.
Echipele de control, formate din polițiști de investigare a fraudelor și specialiști din cadrul inspectoratele teritoriale de muncă, au efectuat 197 de controale, care au vizat 1.005 agenți economici care îți desfășoară activitatea în diferite domenii.
În urma controalelor, au fost întocmite 104 dosare penale, în cadrul cărora sunt cercetate 139 de persoane, bănuite de comiterea a 122 de infracțiuni.
Dintre infracțiunile constatate, 37 sunt de primire la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă, faptă prevăzută de Codul Muncii, 76 sunt evaziuni fiscale, 6 sunt înșelăciuni și 4 sunt falsuri în înscrisuri sub semnătură privată.
De asemenea, pentru neregulile constatate, polițiștii și inspectorii de muncă au aplicat 303 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2.190.700 de lei.
Exemple semnificative:
* O societate comercială din Turda, care se ocupa cu fabricarea vinului a fost depistată de polițiștii de investigare a fraudelor din Cluj și de inspectorii I.T.M. Cluj că își desfășura activitatea cu 6 persoane, pentru care nu fuseseră încheiate contracte individuale de muncă, conform legislației în vigoare.
* Polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor Arad, împreună cu inspectori de muncă de la I.T.M. Arad au identificat o societate comercială din Ineu, cu obiect de activitate fabricarea de produse manufacturiere, care a primit la muncă 19 persoane, fără a le întocmi contracte individuale de muncă în formă scrisă.
* La o societate comercială din Galați, cu obiect de activitate lucrări de construcții, polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor, împreună cu inspectori de muncă de la I.T.M. Galați au identificat 14 muncitori care nu aveau contracte individuale de muncă.
* Polițiștii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul D.G.P.M.B, împreună cu inspectori de la I.T.M. București au identificat 2 firme din București, cu obiect de activitate lucrări de construcții, respectiv comerț, care își desfășurau activitatea cu 20, respectiv 8 persoane, care nu aveau contracte individuale de muncă.
* De asemenea, polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor Maramureș s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune prin utilizarea de mijloace frauduloase și fals în înscrisuri sub semnătură privată de către reprezentanții a 3 firme.
Cei în cauză sunt bănuiți că ar fi indus și menținut în eroare reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș cu privire la existența unor raporturi juridice de muncă cu persoane care îndeplineau cerințele prevăzute de art.85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Aceștia ar fi utilizat în mod fraudulos înscrisuri care atestau în mod nereal încheierea contractelor de muncă și acordarea drepturilor salariale în baza cărora au beneficiat în mod injust de subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în total 295.644 de lei.
* În urma verificărilor efectuate de polițiștii de investigare a fraudelor din Teleorman, la o brutărie din comuna Scrioastea, s-a constatat faptul că nu au fost întocmite documente privind aprovizionarea cu materie primă și pentru valorificarea producției, în condițiile în care a fost estimat că se produceau zilnic 250 de pâini albe, a câte 300 de grame.
Informații de background:
Munca nedeclarată (cunoscută și sub denumirile de muncă fără forme legale sau muncă la negru), reprezintă orice activitate prestată în cadru legal și plătită, dar nedeclarată autorităților publice, putând fi doar estimată, ca și amploare a fenomenului. Este una dintre abaterile grave întâlnite de autorități, în cadrul controalelor efectuate la diferitele tipuri de angajatori.
Munca la negru are efecte negative, pe termen scurt, dar și pe termen lung, atât pentru individ cât și pentru societate, pentru bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat, existând o relație interdependentă între plata contribuțiilor și impozitelor și accesul la drepturile de asigurări sociale și alte măsuri de protecție socială, lipsa de venituri la bugetul consolidat al statului afectând sistemele de asigurare socială. În același timp, acest fenomen are efecte negative și pentru cei care prestează activitatea nedeclarată situându-i pe o poziție precară din punct de vedere economico-social, fără posibilități de progres profesional și mai ales fără protecție socială.
Din aceste motive, dar și din cauza gravității, permanentizării și repetabilității actelor de muncă nedeclarată cu consecințe negative asupra bugetului de stat consolidat, prevenirea și combaterea muncii la negru sunt prioritare pentru combaterea evaziunii fiscale.
