Dorin Isoc este un profesor din cadrul Universităţii Tehnice Cluj care a declarat o luptă împotriva plagiatului, indiferent de forma lui. Săptămâna trecută el a descris modul în care Victor Ponta a ”căzut” în patima plagiatului, nu o singură dată, ci de mai multe ori. ”Premierul României nu este autorul unui plagiat cum lasă el să se creadă. În realitate premierul României este autorul mai multor plagiate care se referă la teza sa de doctorat care devine în acest fel o operă de creaţie plagiată”, arată Isoc.
Dorin Isoc este de părere că ”dacă nu citezi înseamnă că tu, cercetător, om de creaţie, vrei să apari în faţa contemporanilor tăi şi apoi a posterităţii ca cel care le-a făcut pe toate, cel care le ştie pe toate. Acesta este furtul de merit pe care persoana care plagiază îl realizează. Prin acest furt este insultat cel care a creat şi nu l-ai citat, este insultat şi indus în eroare cititorul care este lăsat să creadă că citeşte un text de valoare scris de un om de valoare, este poluat întregul patrimoniu cultural al societăţii în care îşi găsesc locul pseudo-opere scrise de pseudo-autori”.
Chiar dacă Victor Ponta a fost dovedit de mai multe comisii că doctoratul lui este un plagiat, împotriva lui nu a fost luată nici o măsură. Însă, potrivit lui Isoc, Ponta se face vinovat de mai multe acte de plagiat.
”Din declaraţiile premierului României sunt de reţinut două fragmente care, fiecare dintre ele, reprezintă o denaturare a realităţii. Vorbeşte despre plagiatul de care este acuzat, premierul României spune: ”… sunt acuzat de ceva ce am făcut rău, am greşit în urmă cu 16 ani. Dacă omoram pe cineva, după 16 ani cred că eram pus în libertate. Cred că am plătit preţul politic, moral. M-a afectat foarte tare, aş minţi să spun că nu m-a afectat tot acest scandal şi acuzaţia aceasta repetată . Am o întrebare: cam câte zeci de ani trebuie să plătesc pentru ceva ce, sigur, justiţia a zis că sunt nevinovat, dar o parte a opiniei publice mă consideră vinovat ?…”. Dacă se trece peste sentimente şi manifestări lacrimogene, atunci se constată că Premierul României nu este autorul unui plagiat cum lasă el să se creadă. În realitate premierul României este autorul mai multor plagiate care se referă la teza sa de doctorat care devine în acest fel o operă de creaţie plagiată. Aceste plagiate se referă la mai multe opere autentice din care premierul României preia cel puţin în limitele dovedite de înregistrările 47/04, 54/04. 55/04, 56/04 din Indexul Operelor Plagiate. Premierul României trebuie să ştie că odată ce teza sa de doctorat a intrat, prin efectul legii, în patrimoniul cultural, suspiciunea de plagiat cu dovezile aflate la 47/04, 54/04, 55/04, 56/04 din Indexul Operelor Plagiate va rămâne publică pentru totdeauna în cadrul campaniei anti-plagiat al societăţii civile.”, explică universitarul clujean.
”Stop joc” nu îl scuteşte pe Ponta de plagiat
În luna martie, instanţa supremă a decis că Victor Ponta nu va fi cercetat pentru plagiat, după ce contestaţia formulată de Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru, prin care au cerut infirmarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi redeschiderea dosarului, decizia fiind definitivă. Denunţătorii au susţinut că, din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, publicată de Editura Universul Juridic în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta şi Daniela Coman, „un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de creaţie intelectuală a patru autori”.
”Opinia autorilor operelor autentice din care s-a plagiat este nerelevantă întrucât teza plagiată afectează orice persoană care o citeşte şi care este indusă astfel în eroare asupra contribuţiei reale a autorului. Efecte a) orice solicitare adresată autorilor operelor autentice nu are nimic de-a face cu fapta. b) nici o prevedere legală nu condiţionează vreo analiză a autenticităţii, adică a provenienţei conforme a unei opere cu informaţiile declarate (numele autorului declarat să fie acelaşi cu numele persoanei care şi-a atribuit meritul asupra realizării efective a operei). La fel ca pentru paternitate, pentru plagiat, adică pentru însuşirea mincinoasă a calităţii de autor pentru o operă publicată, vinovăţia este cel puţin pe durata vieţii autorului fie el chiar premierul României. Mai mult, pentru opera plagiată, pentru totdeauna, toate persoanele interesate trebuie să ştie că aceasta este una „poluată” şi că citirea şi utilizarea ei prin preluare şi citare este riscantă. Efecte a) Situaţia nu este prevăzută de nici o lege. b) In orice societate civilizată există cerinţa expresă ca fapta să fie tratată sau văzută în raport cu gravitatea ei. c) Nici o societate civilizată nu acceptă ca persoana care o sfidează, fie aceasta premierul României, sau persoana care încalcă legea să-şi decidă singur pedeapsa”, mai arată Isoc pe blogul lui.
Ghidul lui Isoc
Dorin Isoc este autorul volumul intitulat „Ghid de acţiune contra plagiatului: buna conduită, prevenire, combatere”, apărut la Editura „Ecou Transilvan” din Cluj-Napoca. În 2008, Universitatea Tehnică (UT) din Cluj-Napoca i-a desfăcut contractul de muncă profesorului Dorin Isoc, ca urmare a criticilor publice aduse de acesta instituţiei — considerate denigratoare de membrii Senatului UT — precum şi a refuzului de a renunţa la sistemul de notare a studenţilor cu două zecimale. Dorin Isoc declarase la festivitatea de absolvire a promoţiei 2007-2008 a Facultăţii de Automatizări că studenţii acesteia fac „o specializare inutilă, care nu mai trebuie pe piaţa muncii”. Universitarul clujean a atacat în instanţă decizia Senatului UT privind concedierea sa, arătând că i-au fost încălcate drepturile. Tribunalul Dâmboviţa i-a dat câştig de cauză, considerând că sancţiunea pecuniară aplicată profesorului a fost suficientă. Dorin Isoc şi-a reluat activitatea la UT în 2010, la Facultatea de Automatică şi Calculatoare. În urmă cu doi ani, profesorul clujean s-a înscris în competiţia pentru funcţia de rector al Universităţii Tehnice, dar ulterior s-a retras din concurs.
