Albumul ”Clujul interbelic în imagini şi reclame” este cel mai complex şi fascinant instrument prin care putem cunoaşte viaţa din urbea de pe Someş între anii 1918 şi 1939. Cinematografe bine dotate în care rulau cele mai noi filme de la Hollywood, curse de maşini, mitinguri aviatice, sporturi şi promenade, modă şi concursuri de frumuseţe, serate dansante sau hoteluri celebre, dar şi cele mai cunoscute restaurante şi cofetării ale vremii sunt surprinse în imagini inedite, informaţii deosebite şi reclame savuroase despre Clujul de altădată.
Culese din arhive și colecții personale
Unul dintre autori, Ucu Bodiceanu, referent, coordonator de programe la Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, a muncit la acest proiect cu pasiunea unei persoane dedicate misiunii de a aduce publicului imagini care surprind viața orașului de altădată. Acesta a cules din arhive și albume de familie fotografii și reclame care reprezintă Clujul interbelic, de la restaurantele cele mai celebre la activitățile sportive practicate de locuitorii acestuia.
„Este o apariție inedită pe piața clujeană pentru că prezintă perioada interbelică atât din punct de vedere istoric cât și dintr-un punct de vedere mai incitant și mai interesant, adică concursurile de mașini din acea perioadă, accidentele surprinse în imagini sau afișele de filme. Este o carte care se poate gusta la toate vârstele fără să fie ceva desprins din tratate de istorie. Avem imagini prezentate în premieră și am reunit colecții deosebite. Pozele le avem din arhive personale, din presa vremii, din biblioteci, de la colecționari particulari, de la familie”, a declarat coordonatoarea proiectului, Ancuța-Lăcrămioara Chiș, la conferința de lansare.
Clujul cosmopolit
”Cei 21 de ani dintre cele două războaie mondiale (1918-1939) au arătat că prin efervescența culturală, economică și spirituală orașul de pe malul Someșului este un important centru în care cele mai noi producții cinematografice de la Hollywood rulau pentru publicul clujean, reclame luminoase și terase elegante colorau centrul, întreceri sportive și competiții de frumusețe animau urbea. Concursuri de mașini sau mitinguri aviatice făceau ca sângele locuitorilor să fiarbă de emoție, parcurile sau grădinile de vis invitau la nesfârșite promenade, iar mari opere puse în scenă atât în limba română cât și maghiară se bucurau de aplauze frenetice, construindu-i astfel Clujului o imagine modernă, sofisticată și seducătoare”, scriu autorii în introducerea cărții.
Restaurante celebre
În secțiunea dedicată restaurantelor celebre ale Clujului interbelic, autorii prezintă o imagine a cafenelei Metropol, fotografii din interiorul restaurantului Gambrinus, meniul restaurantului Pavel Brânzaș, dar și o reclamă a restaurantului Bufnița. Despre acesta se știe că a fost vizitat chiar de către Charles Lindberg, primul aviator care a străbătut fără escală Oceanul Atlantic. ”A venit cu soția la Cluj și a fost găzduit de profesorul Iuliu Hațieganu. Trebuia să alimenteze avionul. Hațieganu i-a dus să viziteze Parcul Mare, parcul sportiv creat de el și localul Bufnița. Cei doi erau oameni austeri, nu au mâncat și petrecut prea mult. A doua zi au plecat mai departe cu avionul”, povestește scriitorul Mircea Popa, cel care a cercetat cartea de oaspeți a localului, citat de Ziar de Cluj.
Frumusețile de altădată
Clujencele se întreceau în concursuri de frumusețe, la care ”divele” vremii se făceau remarcate. În album sunt publicate fotografii ale clujencelor câștigătoare la concursul de Miss din anul 1930. Doamnele încă mergeau la bal în Cluj, fiind surprins primul bal în stil românesc organizat de Letiția Hațieganu sub patronajul Principesei Ileana. Pentru a se pregăti de serate, clujencele mergeau la manichiură și coafor, ilustrate într-o reclamă din anii 20, iar parfumurile care făceau furori în rândul doamnelor sofisticate ale Clujului purtau nume ca ”Visul femeilor”, ”Vieux Temps” sau ”Extase”. Albumul prezintă și modul în care vestimentația clujencelor a evoluat între cele două războaie și cum se îmbrăcau oamenii de rând pe stradă.
Nici domnii nu s-au lăsat mai prejos, fiind foarte activi în activități sportive, cum ar fi atletismul, ciclismul, înotul, scrima, gimnastica și mai ales automobilismul, foarte la modă în acele vremuri. Pălărierii erau la mare căutare, dar își făceau și reclamă, alături de blănari, bijutieri și croitori.
De la Hollywood, direct la Cluj
Încă din perioada interbelică, clujenii s-au afirmat cu cinefili avizi, în orașul de pe Someș existând numeroase cinematografe: Capitol, Royal, Rio, Select, Urania, Forum și Edison. Aici, locuitorii Clujului au urmărit filme mute, dar și producții cinematografice mai noi. Actualul cinema Arta, deschis doar în timpul festivalurilor, era numit cinema Select și este reprezentat într-o imagine din zilele în care pe marele ecran rula filmul ”Tarzan”. Pentru că producțiile cinematografice erau promovate și prin fluturași, nu doar afișe și reclame de ziar, albumul cuprinde câteva exemple de astfel de materiale. Teatrul și opera clujeană sunt de asemenea reprezentate prin imagini ale spectacolelor vremii și afișe ale reprezentațiilor.
Albumul surprinde o serie de evenimente publice ale celor două decenii, cum ar fi vizitele Familiei Regale, tentativa de asasinat asupra rectorului de atunci și defilări cu diferite ocazii.
Diana Gabor
