Consilierul judeţean Mihai Seplecan a convocat liderul proiectului pentru managementul integrat al deşeurilor şi pe arhitectul şef al judeţului la o conferinţă de presă în cadrul căreia să ofere o serie de lămuriri în legătură cu stadiul actual al lucrărilor şi problemele apărute pe parcurs.
„Nu am venit aici pentru a face o anchetă, nu e de datoria mea. Este de datoria mea ca ales judeţean să supervizez o investiţie a Consiliului Judeţean, să aflu ce s-a întâmplat cu banul public, dacă lucrările au fost executat în timp, dacă au fost executate bine. De aceea le mulţumesc colegilor din Consiliul Judeţean care sunt prezenţi aici”, a început discuţia Mihai Seplecan. Potrivit acestuia, a fost invitat şi constructorul, pentru a explica în mod transparent lucrările executate, precizând că nu vrea să acuze pe nimeni.
Consiliul Judeţean Cluj a contractat mai multe companii în cadrul acestui proiect. Licitaţia a fost câştigată de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A., prima din acestea fiind în insolvenţă, astfel că Atzwanger a preluat conducerea asocierii. „Acest antreprenor a subcontractat lucrările de execuţie subantreprenorului aprobat de Tahal”, a precizat Mariana Raţiu. Amintim că Tahal este compania care se ocupă de supervizarea bunei desfăşurări a proiectului. Valoarea lucrării este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%, iar drumul de acces aproape 50%.
De ce alunecă taluzul
La începutul acestui an, pe şantier a avut loc o alunecare de teren, pentru „repararea” căreia instituţia a contractat firma Ceconi, care are termen pentru a finaliza lucrarea trei luni. În contextul acestui eveniment au ieşit la iveală şi neînţelegerile dintre constructor şi proiectant. “Proiectantul a spus că se poate folosi material din excavaţie dar cu nişte condiţii. El trebuia curăţat, inclusiv de pietrele care au o dimensiune mai mare de 10 centimetri, ori acuma dacă vă uitaţi puteţi vedea trovanţi în cadrul taluzului. Normal că acel taluz nu a putut fi executat corespunzător, prin urmare s-au produs alunecări pe o parte”, arată şefa de proiect.
Mariana Raţiu a mai precizat că acel pământ trebuia curăţat, tasat din 20 în 20 de centimetri şi compactat cu o maşină care trecea peste el, „lucru care nu s-a putut întâmpla din moment ce am găsit trovanţi cu dimensiuni şi de un metru. Inginerul care este avizat de firma Tahal care a autorizat la plată şi a spus că sunt lucrări conforme a avut la bază probe de laborator. Deci probleme de laborator spun că acest taluz a fost executat corespunzător. Rămâne de văzut dacă probele de laborator sunt corecte sau nu până la proba contrarie sunt corecte, dar atunci noi ne ridicăm întrebarea de ce acest taluz a alunecat”.
Apa de ploaie scoate la lumină neregulile
Alunecarea taluzurilor nu este singura problemă a noului Centru al Deşeurilor. Celula unde vor fi depozitate deşeurile trebuie să aibă conducte de drenare, pentru că există şi aici riscul unei surpări. „Altă problemă, în legătură cu care avem deocamdată doar nişte suspiciuni, priveşte fundul de celulă unde vor fi depozitate deşeurile. Un fund de celulă vine, ne-a explicat domnul de la Tahal, pe diagonală, deci nu avem o cotă fixă. Se pune problema pe anumite zone că nu s-a săpat până la cota din proiect. Pentru că procesul verbal de lucrări nu a fost pus la dispoziţie, am reţinut din sumele decontate”, a declarat Mariana Raţiu.
Problema cu nerespectarea cotei, în primul rând, ţine de volumul de deşeuri care pot fi depozitate. În al doilea rând, şefa de proiect arată că acel fund de celulă are un rol foarte important „pentru că aici trebuie puse nişte conducte de drenare, respectiv apa care vine de pe deal să se scurgă prin conducte şi să nu se umfle fundul de celulă şi să avem parte de o nenorocire, respectiv să se surpe. În proiectul tehnic, în caietul de sarcini şi în oferte era prevăzut piatră spartă şi ei au pus balast stabilizat cu acordul verbal al proiectantului. Respectiv, am spus dacă din probe rezultă că acel balast conţine materie organică, deci conţine pământ, acesta se poate depune pe ţevi şi nu-şi mai fac datoria. Astfel pune în pericol siguranţa fundului de celulă. În urmă cu o săptămână, reprezentanţii de la Ministerul Fondurilor Europene, de la Banca Europeană de Investiţii, au fost chiar după ploi, şi au rămas surprinşi că fundul de celulă băltea, ceea ce nu avea voie, trebuia să se dreneze. E clar că acea ţeavă de drenare a fost colmatată”, a explicat Raţiu.
2015, limita limitelor
Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013, au precizat oficialii CJ. “Actul de finanţare este până în decembrie 2014. Noi deja am început demersuri să prelungim această durată, vom încheia un contract adiţional la contractul de finanţare prin care revizuim bugetul şi prelungim durata până în 2015. Până în 2015 cheltuielile vor fi eligibile. De la 1 ianuarie 2016 tot ce se cheltuieşte devine neeligibil. Toate depăşire le va suporta judeţul Cluj. Toate pagubele care se produc la proiect, toate cheltuielile le vom recupera de la proiectant, executant, inginer, de la orice se face vinovat”, a preciza şefa de proiect.
