Oficialii Universităţii Babeş-Bolyai(UBB) organizează între 18 si 22 august prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate(ERMAS 2014). Printre participanţii de elită fac parte profesori români de la University of California Berkeley, Massachusetts Institute of Technology(MIT), New York University, dar şi Columbia University. Reprezentanţii celor mai importante universităţi de pe continentul american, dar şi profesori din Europa vor discuta cu specialiştii români despre viitorul economiei într-un eveniment de marcă cum nu a mai fost organizat până acum în România.

 

Cei patru miniştrii care vin la conferinţa UBB sunt Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, Tudor Prisăcariu, secretar de stat în ministerul Educaţiei, Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, şi Dragoş Ciupariu, fost şef al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.

”Conferinţa va fi deschisă de Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu şi Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop. La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti ai Băncii Naţionale a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al Guvernatorului BNR, precum şi invitaţi ai instituţiilor de cercetare din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor însărcinate cu implementarea politicilor publice”, arata oficialii UBB Cluj.

Conferinţa este organizata de prorectorul care se ocupa de finanţarea şi programele europene, Dan Lazăr.

 

Ce spune organizatorul

”Cercetători şi economişti români din străinătate care predau la universităţi de prestigiu vor participa la conferinţa ERMAS 2014. Ideea principală a conferinţei a fost să racordăm cercetători din universitatea noastră la noutăţile pe plan internaţional din domeniul economic şi financiar. Încercăm să creăm nişte punţi de legătură dintre universitate şi cercetătorii români cu universităţile din străinătate. O să fie o dezbatere privind stadiul cercetării în România şi ce este de făcut ca pe plan internaţional să avem o mai bună vizibilitate în domeniul cercetării economice.

În paralel va fi un curs predat de români care îşi desfăşoară activitatea la universităţi economice pe Big Data Econometrics, adică folosirea unor modele şi tehnici statistice în domeniul finanţelor şi economiei. Un fel de statistică economică. Îi treinuiesc pe masteranzii, doctoranzii şi cercetătorii de la FSEGA şi de la celelalte facultăţi din cadrul UBB, dar şi din ţară(Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea de Vest din Timişoara).

Pe noi ne-a interesat transferul de know-how dinspre ei înspre noi şi să îi familiarizăm pe cercetătorii noştri cu cercetarea de înalt nivel din afara ţării. Vor participa atât cercetători de la universităţi din america, cât şi de la universităţi europene, de la Stockholm, din Olanda. Conferinţa este organizată împreună cu un grup de cercetători cu Europa de Vest care încă păstrează legătura cu cercetătorii din diaspora. În principal am mers pe reţelele pe care ei deja şi le-au format.

Este prima ediţie a conferinţei pe care o vom încerca să o permanentizăm la Cluj. Nu putem să o facem în timpul anului academic, pentru că acei oameni au responsabilităţi în timpul anului la universităţile la care ei lucrează. Apreciem efortul lor că în vacanţă au venit la UBB în loc să meargă în concedii, să organizeze această conferinţă şi să intre în parteneriat cu universitatea noastră şi BNR”, a declarat Dan Lazăr pentru Gazeta de Cluj.

 

Care este planul conferinţei

Pe termen scurt:

  • Întoarcerea economiştilor români afiliaţi universităţilor sau centrelor de cercetare din străinătate, cel puţin o dată pe an, cu ocazia acestei conferinţe (i.e., o reversare parţială a brain-drain-ului academic din cadrul ştiinţelor economice).
  • Acces la cunoştinţele şi know-how-ul infrastructurii academice aferente unor universităţi şi institute de cercetare de top la nivel internaţional;
  • Posibilitatea unor sesiuni intensive de training general şi/sau specializat pentru specialişti din mediu privat, membrii corpului profesoral sau pentru studenţi, instruire oferită de participanţi români cu mare experienţă, din străinătate (care ar confirma individual dorinţa de implicare în astfel de activităţi, în funcţie de discuţii directe cu instituţiile interesate).
  • Publicitate crescuta/marketing şi expunere media pentru toate instituţiile organizatoare;
  • Dialog relevant între mediul academic, reprezentanţi ai mediului privat şi cei care stabilesc politicile publice, inclusiv organizarea unor dezbateri de tip masă rotundă pe probleme economice de actualitate.

 

Pe termen mediu şi lung (i.e., după câteva ediţii de succes ale conferinţei):

  • Colaborare pe termen lung la nivel academic (activităţi de predare/cercetare/invitaţii periodice ale profesorilor şi cercetărilor etc.) cu economişti români din străinătate;
  • Reputaţie crescută a instituţiilor care contribuie la organizarea conferinţei, atât la nivel naţional cât şi în străinătate (consecinţa acestei reputaţii crescute ar putea fi de exemplu invitarea la conferinţă, precum şi la posibile evenimente organizate în jurul conferinţei, a unor profesori străini recunoscuţi la nivel internaţional – cum ar fi laureaţi, sau potenţiali laureaţi, ai premiului Nobel în Economie – pe lângă economişti români de top);
  • O astfel de conferinţă ştiinţifică ar putea fi organizată, după un număr de ediţii anterioare de succes, periodic sau ad-hoc, împreuna cu una dintre societăţile economice de prestigiu din UE sau SUA (e.g., American Economic Association, Econometric Society, Society for Economic Dynamics, American Finance Association, European Finance Association, European Economic Association etc.), invitând astfel un număr considerabil de economişti străini, şi, în consecinţă, crescând dimensiunea şi nivelul calitativ al conferinţei;
  • Posibilitatea instituţiilor publice şi a firmelor private cu interese specifice de cercetare ştiinţifică de a apela la profesorii români afiliaţi universităţilor din străinătate pentru eventuala dezvoltare a unor proiecte de cercetare comun agreate;
  • O cooperare mai strânsă între mediul universitar şi instituţiile însărcinate cu implementarea politicilor economice/sociale, cum ar fi Banca Naţională a României (BNR) sau Consiliul Concurentei.

Planul este preluat de pe site-ul UBB.

dan lazar 1

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.