Într-un memoriu elaborat de Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu” Cluj-Napoca privind activităţile desfăşurate în cadrul instituţiei şi comunicările acesteia cu cei de la Consiliul Judeţean Cluj în perioada iulie 2012-iunie 2014, funcţionarii de la aeroport atrag atenţia asupra unor ”aspecte ce au avut un impact negativ asupra activităţii” acestuia. Raportul funcţionarilor de la aeroport arată care au fost acţiunile Consiliului Judeţean Cluj care au pus în pericol finalizarea proiectelor aeroportului internaţional clujean, şi chiar funcţionarea sa.
IPTANA are prieteni de nădejde
În memoriul trimis de conducerea Aeroportului vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean, funcţionarii de la aeroport arată că asupra instituţiei s-au făcut în repetate rânduri presiuni din partea unor reprezentanţi ai CJ Cluj ”ca să se încheie un nou contract de proiectare tot cu IPTANA SA”, deşi se cunoştea bine faptul că această companie a făcut grave erori la proiectare, aceste greşeli şi omisiuni fiind comunicate administraţiei judeţene prin două adrese.
„Prin aceste acţiuni nelegale s-au adus prejudicii CJ Cluj şi aeroportului şi s-a pus în pericol deschiderea noii piste a aeroportului din 26 octombrie 2013. Nedeschiderea noii piste de decolare-aterizare din luna octombrie 2013 ar fi dus la închiderea aeroportului Cluj cu consecinţe grave atât pentru aeroport, cât şi pentru CJ Cluj”, scrie conducerea aeroportului.
O altă modalitate prin care IPTANA a fost favorizată de CJ este acordarea drepturilor de autor pentru proiectul tehnic de la noua pistă a aeroportului acestei companii. ”Prin adresa CJ Cluj nr. 10926/12.06.2013, transmisă în mod direct către firma de proiectare IPTANA se dau acestei firme drepturi exclusive de proiectare, total nelegale şi care au adus prejudicii atât CJ Cluj, cât şi Aeroportului”, arată conducerea instituţiei.
Au pierdut RyanAir
Aeroportul a cerut în repetate rânduri rectificarea Cărţii Funciare după trecerea unor terenuri de la AVIATRANS SRL în proprietatea acestuia, însă CJ Cluj nu şi-a asigurat încă instituţia din subordine că este cu toate actele în regulă.
Apoi, autorizarea lucrărilor la platforma de aterizare pentru aeronave APRON 4 a fost întârziată în mod nejustificat, arată conducerea aeroportului. Cu toate acestea, arhitectul judeţului ştia că au fost demarate lucrările şi că este foarte importantă eliberarea avizelor, pentru activitatea a două companii care urmau să opereze de pe aeroportul internaţional Cluj, Vueling şi RyanAir. Cei din urmă şi-au retras intenţia de a realiza zboruri de la Cluj-Napoca, parţial şi datorită formalităţilor inutile impuse de CJ Cluj, care a cerut să-i fie cerută aprobarea pentru a se începe negocierile cu compania aeriană, deşi aceasta este responsabilitatea şi decizia exclusiv a aeroportului.
Legea 544 s-a inventat pentru Wizz Air
În ceea ce priveşte conflictul cu Aeroportul Transilvania din judeţul Mureş, iscat încă din era Tişe şi dezbătut chiar în instanţă, conducerea aeroportului clujean arată că, de fapt, Consiliul Judeţean i-a ajutat pe cei de la Wizz Air să obţină informaţii confidenţiale (în 24 de ore!), fapt care a prejudiciat instituţia din subordinea CJ: ”Deşi s-a comunicat telefonic cu angajaţi ai serviciului juridic din cadrul CJ Cluj care au fost informaţi de importanţa proceselor cu Consiliul Judeţean Mureş privind sistemul redus de tarifare aplicat de Aeroportul ”Transilvania” (…) s-au transmis în copie toate informaţiile solicitate de avocatul companiei Wizz Air, fără ca informaţiile solicitate să facă parte din categoria informaţiilor de interes public”.
Aeroportul a solicitat Consiliului Judeţean Cluj să promoveze o hotărâre prin care să aprobe ajutorul financiar pentru înfiinţarea de destinaţii noi, aşa cum prevede o Decizie a Comisiei Europene, însă cele două adrese au rămas fără răspuns.
TEN-T, pus pe hold
Cluj-Napoca a fost inclus, până la urmă, în proiectul european pentru transport intermodal, numai pe componenta aeriană. Studiile necesare pentru acest proiect TEN-T nu s-au bucurat de sprijin la Consiliul Judeţean Cluj, deşi până în septembrie 2014 trebuie realizat primul apel către Comisia Europeană. Mai multe adrese au trecut neobservate, cu toate că acest proiect poate aduce sume semnificative de bani europeni şi legând infrastructura aeriană de cea feroviară toţi agenţii economici din Cluj au de câştigat. Nici creditul de 50.000.000 de lei, prin care trebuie achitate lucrările către SC Napoca Construcţii, nu a trecut de votul plenului CJ Cluj.
Comunicarea dintre cele două instituţii a fost precară pe toată durata derulării investiţiei de extindere a pistei de decolare-aterizare, de cele mai multe ori fiind vorba doar de informaţii transmise unilateral, fără consultarea aeroportului: ”În procesul de derulare a investiţiei la “Pista de decolare-aterizare 3500 m – etapa 1 şi suprafeţe de mişcare aferente” au avut loc foarte multe acţiuni şi discuţii purtate de către unii reprezentanţi ai CJ Cluj cu proiectanţii şi executanţii lucrării, fără participarea reprezentanţilor Aeroportului, conducerii aeroportului fiindu-i transmise doar informaţii sumare asupra discuţiilor purtate şi a concluziilor trase. Precizăm că, în mod constant, Aeroportul a fost informat asupra unor decizii luate fără ca Aeroportul să fie consultat. De multe ori, s-a dispus de către unii reprezentanţi ai conducerii CJ Cluj să fie executate lucrări fără a fi aduse la cunoştinţa conducerii Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj.”
DNA aşteaptă poşta
Pe lângă solicitarea de sprijin pentru înlăturarea barierelor în funcţionarea aeroportului, semnatarii memoriului cer vicepreşedintelui cu atribuţii de Preşedinte Vakar Istvan, vicepreşedintelui Ioan Oleleu şi consilierului judeţean cu atribuţii de vicepreşedinte Horaţiu Cătărig să înainteze raportul lor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Vakar Istvan a declarat că a trimis raportul serviciului juridic din CJ. ”Eu am trimis raportul de la Aeroport către serviciul juridic, să facă o adresă de înaintare către DNA. Sigur, noi DNA-ul are deja toate informaţiile, dar noi trimitem mai departe, dacă aşa vor cei de la aeroport. Asta e un fel de ”hai să facem poşta cu CJ-ul”.
Eu nu pot să fac plângere împotriva departamentului din Consiliul Judeţean, ar fi şi culmea. Dar am trimis la juridic, şi ei vor înainta raportul celor de la DNA. Fiecare parte lezată îşi formulează sesizarea. După ce toţi citesc tot, le zboară suspiciunile, păcat că se tot acuză toţi reciproc, sunt nişte tensiuni mai vechi, pe care eu nu le înţeleg”, a declarat Vakar Istvan. Simona Gaci, şefa serviciului juridic din Consiliul Judeţean, a refuzat să răspundă dacă va trimite DNA acest raport, iar solicitarea în baza Legii 544/2001 a fost deocamdată ignorată.
Slalom printre HCJ-uri
„În perioada iulie 2012-iunie 2014, în mod constant, unii membri din conducerea CJ Cluj au obstrucţionat şi au împiedicat desfăşurarea activităţii în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu R.A. prin următoarele:
– Încălcarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice
– Constrângerea la unele acţiuni contrare intereselor aeroportului şi CJ Cluj
– Constrângerea la unele acţiuni contrare dispoziţiilor legale
– Neeliberarea în termen a avizelor şi autorizaţiilor necesare desfăşurării activităţilor
– Nepromovarea hotărârilor necesare desfăşurării activităţilor
– Neluarea unor măsuri importante pentru judeţul Cluj şi pentru Aeroport
– Nefinalizarea demersurilor privind garantarea creditului în valoare de 50.000.000 lei, pentru realizarea investiţiei publice de interes judeţean „Pista 3500 m Etapa I şi suprafeţe de mişcare aferente
– Nepromovarea unei noi hotărâri privind destinaţiile noi pentru curse aeriene
– Iniţierea de demersuri contrare CJ Cluj şi Aeroportului”
