Precedentul Kosovo
Cutia Pandorei a fost deschisa. Recunoasterea independentei proviniciei Kosovo de catre SUA si un grup fidel de aliati ai sai arunca în aer nu numai fragilul echilibru international, dar sapa si la temelia constructiei Uniunii Eropene. Ultima întâlnire a Consiliului ministrilor de externe a UE a relevant exact falimentul politicii comune europene. Ce au hotarât ministrii UE acum câteva zile? Au hotarât ca nu se pot întelege si ca UE nu are o voce comuna. În fata intransigentei Marii Britanii, Frantei si Germaniei, care au presat pentru recunoasterea independentei Kosovo, un alt grup de state, în frunte cu Spania si care cuprinde România, Grecia, Cipru, Slovacia si Bulgaria au anuntat ca nu vor recunoaste noul stat. În niciun chip. Într-o problema atât de importanta, tarile membre UE nu se pot întelege. De aici compromisul, mult laudat de catre presedintele si premierul României, ca fiecare stat membru UE poate sa ia ce decizie doreste vizavi de recunoasterea independentei Kosovo. Si astfel unii s-au raliat pozitiei Americii, cei ce nu aveau nimic de pierdut pe plan intern si o minoritate s-a opus.
Deci, înca o data. Care este politica comuna a UE? Niciuna. Cum era de asteptat si e normal sa fie, interesul national primeaza în fata celui european. Acum, interesul european în aceasta chestiune este doar interesul american. Sa fim seriosi, toti cei care se opun independemtei Kosovo au un “cadavru” în dulap. Spania, dupa ce a iesit din dictatura lui Franco si a evoluat înspre o democratie de tip occidental, s-a transformat într-un stat federativ de facto. Spania este organizata ca o federatie de comunitati autonome cum ar fi Galicia, Tara Bascilor sau Catalonia, care au propriile lor organe executive si legislative. Concret, Catalonia are un parlament catalan, are un executiv condus de presedintele Autonomiei Catalane. În cazul în care Parlamentul catalan nu este de accord cu aplicarea unei legi adoptate de catre Parlamentul spaniol, o poate contesta la Curtea Constitutionala. În respectivele zone autonome, pe lânga spaniola sunt oficiale si limbile minoritare, în Catalonia – catalana, basca, în Tara Bascilor, s.a.m.d. Evident, Constitutia Spaniei nu acorda dreptul la secesiune, dar organizatia terorista basca ETA lupta de aproape 50 de ani pentru independenta Tarii Bascilor.
Slovacia are o importanta minoritate maghiara, 15% din populatia tarii, care este asezata exact la frontiera cu Ungaria. De la prabusirea statului Cehoslovac, reprezentantii minoritatii maghiare cer continuu obtinerea dreptului la autonomie teritoriala si la declararea limbii maghiare ca limba oficiala în sudul Slovaciei. Grecia, Cipru si Bulgaria au probleme cu minoritatea turca. În momentul în care Cipru a dorit sa se uneasca cu Grecia în 1974, puternica minoritate turca din insula (aproximativ 20% din populatie) s-a rasculat, iar turcii ciprioti au cerut sprijinul tarii mama. Drept urmare, Turcia a invadat nordul Ciprului si a fost instituita Republica Turca a Ciprului de Nord, care a fost recunoscuta doar de catre Turcia. Bulgaria, de asemenea, are o numeroasa minoritate turca (aproximativ 12% din populatie) care este asezata în mod compact la frontiera cu Turcia. Minoritatea turca din Bulgaria a suferit un important pogrom în ultimii ani ai dictaturii comuniste, când sute de mii de etnici turci au fost obligati sa-si bulgarizeze numele, mii de turci au fost închisi, iar politia si securitatea bulgara au omorât sute de etnici turci.
România are doua judete, Harghita (etnici unguri 90%) si Covasna (aproape 80% etnici unguri), cu o puternica traditie si istorie autonomista.
Pe scurt, acestea sunt scheletele din dulapurile celor care nu doresc recunoasterea independentei Kosovo. Ne mai miram ca Turcia si Ungaria au fost printre primele tari care au recunoscut independenta Kosovo?
În ceea ce priveste afirmatia idioata, comuna a Consiliului ministrilor de externe a UE potrivit careia independenta Kosovo nu poate fi privita ca un precedent, iata ce s-a întâmplat la doar cinci zile de la declararea independentei Kosovo. Republica Srpska, parte integranta a fantomaticei Bosninia Hertegovina, a anuntat deja prin votul Parlamentului sau ca va convoca un referendum pentru a consulta populatia regiunii vizavi de independenta. Osetia si Abhazia, republici secesioniste din Georgia, au anuntat deja ca vor cere oficial recunoasterea independentei. Transnistria a reamintit opiniei publice ca si-a declarat independenta înca din 1991. Asta în 5(cinci) zile. Pâna unde va merge efectul dominoului? Mâine va urma Kurdistanul, partea irakiana, care, de facto, este deja independent. Schimbarea regulilor jocului impusa de americani va afecta întreaga lume. Eu nu cred ca cei care fac politica externa americana nu cunosc unul dintre principiile de baza ale dreptului anglo-saxon. Un precedent devine litera de lege. Ce s-a batut în cuie la Paris, la Conferinta de Pace care a încheiat al Doilea Razboi Mondial este acum repus în discutie – inviolabilitatea frontierelor.
Sper ca cei care au pornit tavalugul sa stie sa-l si opreasca.
Liviu Man
Deci, înca o data. Care este politica comuna a UE? Niciuna. Cum era de asteptat si e normal sa fie, interesul national primeaza în fata celui european. Acum, interesul european în aceasta chestiune este doar interesul american. Sa fim seriosi, toti cei care se opun independemtei Kosovo au un “cadavru” în dulap. Spania, dupa ce a iesit din dictatura lui Franco si a evoluat înspre o democratie de tip occidental, s-a transformat într-un stat federativ de facto. Spania este organizata ca o federatie de comunitati autonome cum ar fi Galicia, Tara Bascilor sau Catalonia, care au propriile lor organe executive si legislative. Concret, Catalonia are un parlament catalan, are un executiv condus de presedintele Autonomiei Catalane. În cazul în care Parlamentul catalan nu este de accord cu aplicarea unei legi adoptate de catre Parlamentul spaniol, o poate contesta la Curtea Constitutionala. În respectivele zone autonome, pe lânga spaniola sunt oficiale si limbile minoritare, în Catalonia – catalana, basca, în Tara Bascilor, s.a.m.d. Evident, Constitutia Spaniei nu acorda dreptul la secesiune, dar organizatia terorista basca ETA lupta de aproape 50 de ani pentru independenta Tarii Bascilor.
Slovacia are o importanta minoritate maghiara, 15% din populatia tarii, care este asezata exact la frontiera cu Ungaria. De la prabusirea statului Cehoslovac, reprezentantii minoritatii maghiare cer continuu obtinerea dreptului la autonomie teritoriala si la declararea limbii maghiare ca limba oficiala în sudul Slovaciei. Grecia, Cipru si Bulgaria au probleme cu minoritatea turca. În momentul în care Cipru a dorit sa se uneasca cu Grecia în 1974, puternica minoritate turca din insula (aproximativ 20% din populatie) s-a rasculat, iar turcii ciprioti au cerut sprijinul tarii mama. Drept urmare, Turcia a invadat nordul Ciprului si a fost instituita Republica Turca a Ciprului de Nord, care a fost recunoscuta doar de catre Turcia. Bulgaria, de asemenea, are o numeroasa minoritate turca (aproximativ 12% din populatie) care este asezata în mod compact la frontiera cu Turcia. Minoritatea turca din Bulgaria a suferit un important pogrom în ultimii ani ai dictaturii comuniste, când sute de mii de etnici turci au fost obligati sa-si bulgarizeze numele, mii de turci au fost închisi, iar politia si securitatea bulgara au omorât sute de etnici turci.
România are doua judete, Harghita (etnici unguri 90%) si Covasna (aproape 80% etnici unguri), cu o puternica traditie si istorie autonomista.
Pe scurt, acestea sunt scheletele din dulapurile celor care nu doresc recunoasterea independentei Kosovo. Ne mai miram ca Turcia si Ungaria au fost printre primele tari care au recunoscut independenta Kosovo?
În ceea ce priveste afirmatia idioata, comuna a Consiliului ministrilor de externe a UE potrivit careia independenta Kosovo nu poate fi privita ca un precedent, iata ce s-a întâmplat la doar cinci zile de la declararea independentei Kosovo. Republica Srpska, parte integranta a fantomaticei Bosninia Hertegovina, a anuntat deja prin votul Parlamentului sau ca va convoca un referendum pentru a consulta populatia regiunii vizavi de independenta. Osetia si Abhazia, republici secesioniste din Georgia, au anuntat deja ca vor cere oficial recunoasterea independentei. Transnistria a reamintit opiniei publice ca si-a declarat independenta înca din 1991. Asta în 5(cinci) zile. Pâna unde va merge efectul dominoului? Mâine va urma Kurdistanul, partea irakiana, care, de facto, este deja independent. Schimbarea regulilor jocului impusa de americani va afecta întreaga lume. Eu nu cred ca cei care fac politica externa americana nu cunosc unul dintre principiile de baza ale dreptului anglo-saxon. Un precedent devine litera de lege. Ce s-a batut în cuie la Paris, la Conferinta de Pace care a încheiat al Doilea Razboi Mondial este acum repus în discutie – inviolabilitatea frontierelor.
Sper ca cei care au pornit tavalugul sa stie sa-l si opreasca.
Liviu Man
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 955 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii