Viorel Badea: „In Valea Timocului abuzurile continua si se inmultesc pe zi ce trece”
Viorel Badea: „In Valea Timocului abuzurile continua si se inmultesc pe zi ce trece”
Senatorul Viorel Badea, presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni, vorbeste despre evenimentele recente din Serbia si despre cum statul poate interveni pentru minoritatea romaneasca din Valea Timocului. De asemenea, intr-o nota mai optimista, senatorul ne-a povestit cum petrec romanii de peste granita sarbatorile de iarna.
Reporter: Care au fost concluziile discutiilor recente de la Belgrad privitoare la situatia romanilor din Serbia?
Viorel Badea: In cadrul discutiilor delegatia sarba a dat dovada de deschidere si flexibilitate in unele chestiuni referitoare la situatia romanilor din Serbia. Cea mai mare parte a discutiilor a fost dedicata identificarii unor formule care sa solutioneze problematica referitoare la minoritatea romana.
Din pacate mai exista manifestari extremiste pe care statul sarb, impreuna cu cel roman incearca sa le rezolve.
Rep: In ce fel ajung aceste discutii sa aiba o finalitate practica?
V.B.: Ca urmare a vizitei recente a Presedintelui Traian Basescu in Republica Serbia, oficialii sarbi si-au luat angajamentul ca vor pune in practica, pentru cei care care-si asuma identitatea romana, dreptul la educatie in limba materna, accesul la media in limba materna, exprimarea fara constrangeri a libertatilor religioase in limba materna, solutionarea favorabila a solicitarilor comunitatii romanesti din Serbia de restituire a imobilelor nationalizate in timpul regimului comunist si celelalte drepturi garantate de Conventia-cadru a Consiliului Europei privind protectia minoritatilor nationale.
Astfel, putem spera ca oficialii sarbi se vor tine de cuvant avand in vedere demersul lor de a deveni un stat european.
Rep: Dupa avizul negativ al Comisiei pentru romanii de pretutindeni, care va fi statutul acordului de asociere al Serbiei la UE din partea Romaniei? Va fi acesta rediscutat in Parlament?
V.B.: Intr-adevar, Comisia romanilor de pretutindeni a fost sesizata in vederea intocmirii avizului si in urma dezbaterilor din Comisie, a consultarilor cu membrii comunitatii romanilor din Serbia si a informarilor primite de la institutiile care se ocupa de problematica, am ajuns la concluzia ca avizul pentru Acordul de asociere si stabilizare a Serbiei la UE sa fie unul negativ. Este un lucru absolut normal atata timp cat autoritatile sarbe nu sunt cu adevarat preocupate pentru a readuce o normalitate in ce priveste tratamentul aplicat comunitatii de romani din Serbia. A fost o serie de reuniuni ale comisiei mixte romano-sarbe in care reprezentantii autoritatilor romane au solicitat partii sarbe o flexibilizare mai mare in ce priveste respectarea drepturilor comunitatii noastre din Serbia, care nu a fost insa resimtita.
Comisia pentru Politica Externa din Senat care va intocmi raportul asupra proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare si asociere intre Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Serbia, pe de alta parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008, a propus in Biroul Permanent al Senatului prelungirea termenului de depunere a raportului pana la data de 14.02.2012. Insa, plenul Senatului are ultimul cuvant, fiind for decizional in vederea adoptarii sau respingerii acestui Acord.
Rep: Au mai fost reclamate abuzuri ale autoritatilor sarbe in Timoc in ultimele luni?
V.B.: Da, din pacate, si dupa vizita Presedintelui Basescu abuzurile nu au incetat. Se pare ca abuzurile continua si se inmultesc pe zi ce trece. O sa amintesc cele mai recente abuzuri respectiv cele care au avut loc luni, 19 decembrie si marti, 20 decembrie. Dupa atacul armat din Spicova, in Timoc, impotriva liderului filialei Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia, un alt atac armat s-a produs in Voivodina in localitatea Podul lui Iancu (Jankov Most/ Iancaid), impotriva presedintelui partidului Alianta Romanilor din Voivodina si primar al localitatii, Viorel Besu. Nu putem sa nu observam ca cele doua episoade sunt intr-o relationare mai mult decat evidenta.
In aceasta perioada, Serbia nu are nevoie de evenimente care sa aduca aminte de greseli ale trecutului recent, mai ales in conditiile in care cetatenii statului vecin si-au manifestat dorinta de a face parte din marea familie a democratiilor europene.
Rep: Care sunt principalele revendicari ale romanilor din Timoc si in ce fel pot fi ajutati de statul roman sa le obtina?
V.B.: Din nefericire, in Serbia, romanii sunt divizati in doua grupe, respectiv romani si vlahi. Romanii din Voivodina beneficiaza de unele drepturi garantate de Constitutia Serbiei, au scoli, biserici si reviste culturale in limba romana. Insa situatia din Timoc este complet diferita, unde se practica o politica de asimilare a romanilor (considerati vlahi). In aceasta regiune, unde exista sate intregi cu populatie compact romaneasca, nu exista nici o scoala cu predare in limba romana sau mass-media romaneasca si, cu mare sacrificiu din partea preotului Boian Alexandrovici, exista doar doua biserici ortodoxe romane.
Autoritatile sarbe trebuie sa inteleaga faptul ca romanii de pe intreg teritoriul Serbiei trebuie sa beneficieze de toate drepturile conform standardelor europene in materie de protectie a minoritatilor nationale, asa cum si statul roman recunoaste drepturi depline minoritatii sarbe, precum si tuturor minoritatilor nationale, inclusiv prin reprezentarea in Parlamentul Romaniei a intereselor acestora.
Eu personal, in calitate de presedinte al Comisiei romanilor de pretutindeni, am pastrat o legatura permanenta si am avut consultari cu reprezentantii comunitatilor de romani din Serbia si am incercat, pe cat a fost posibil, sa vin in sprijinul fratilor nostri din Serbia, atat prin dialog cu autoritatile sarbe cat si prin prezentarea situatiei acestora in Parlamentul Romaniei si in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Rep: Care au fost rezultatele recensamantului populatiei din Serbia, in ceea ce priveste populatia romana/vlaha de acolo?
V.B.: In urma recensamantului care s-a desfasurat intre 01.10.2011-15.10.2011 cifra cetatenilor Republicii Serbia a scazut cu 5% din populatia totala fata de ultimii noua ani. Liderii comunitatii romanesti din Valea Timocului, respectiv din localitatile Rasanat si Kladurovo in comuna Petrovac, in localitatea Spicova comuna Zaiecar, comuna Kladovo, localitatea Mustapici din comuna Kucevo, au acuzat autoritatile sarbe de presiuni impotriva etnicilor romani, pentru ca acestia sa nu-si declare adevarata nationalitate la recensamantul national. O alta problema sesizata a fost aceea a multiplicarii formularelor cu datele despre apartenenta etnica, deoarece acestea se puteau distruge si se puteau tipari din nou intr-un mod nelimitat.
Se pare ca situatia recensamantului din acest an a fost mai grava decat in 2002, cand, de asemenea, autoritatile de la Belgrad au incercat sa ascunda numarul real de etnici romani.
Rep: Cum vor sarbatori romanii din afara granitelor Craciunul? Aveti cunostinte de evenimente deosebite organizate de acestia?
V.B.: Romanii de pretutindeni si nu numai sarbatoresc, de regula, Sfanta Sarbatoare a Nasterii Domnului, alaturi de familie si de cei dragi.
Cei care nu au posibilitatea de a veni acasa, incearca pe cat este posibil sa pastreze viu spiritul si traditiile romanesti si merg la biserica, alaturi de alti membri ai comunitatii romanesti.
Romanii din Londra, organizeaza impreuna cu Ambasada Romaniei si a Institutului Cultural Roman, sarbatoarea „Pomului de Craciun” pe data de 24 decembrie. Cei din Spania, Italia, Grecia si Franta petrec Ajunul Craciunului la Bisericile Ortodoxe din comunitatile din care fac parte iar in ziua de Craciun petrec cu prietenii apropiati si savureaza din bunatatile traditionale romanesti. Chiar si cei din Japonia organizeaza cu ajutorul Ambasadei Romaniei diferite evenimente prin care sa prezinte traditiile romanesti atat romanilor cat si japonezilor.
In concluzie, romanii stiu sa simta spiritul Craciunului chiar si la mii de kilometri departare.
Senatorul Viorel Badea, presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni, vorbeste despre evenimentele recente din Serbia si despre cum statul poate interveni pentru minoritatea romaneasca din Valea Timocului. De asemenea, intr-o nota mai optimista, senatorul ne-a povestit cum petrec romanii de peste granita sarbatorile de iarna.
Reporter: Care au fost concluziile discutiilor recente de la Belgrad privitoare la situatia romanilor din Serbia?
Viorel Badea: In cadrul discutiilor delegatia sarba a dat dovada de deschidere si flexibilitate in unele chestiuni referitoare la situatia romanilor din Serbia. Cea mai mare parte a discutiilor a fost dedicata identificarii unor formule care sa solutioneze problematica referitoare la minoritatea romana.
Din pacate mai exista manifestari extremiste pe care statul sarb, impreuna cu cel roman incearca sa le rezolve.
Rep: In ce fel ajung aceste discutii sa aiba o finalitate practica?
V.B.: Ca urmare a vizitei recente a Presedintelui Traian Basescu in Republica Serbia, oficialii sarbi si-au luat angajamentul ca vor pune in practica, pentru cei care care-si asuma identitatea romana, dreptul la educatie in limba materna, accesul la media in limba materna, exprimarea fara constrangeri a libertatilor religioase in limba materna, solutionarea favorabila a solicitarilor comunitatii romanesti din Serbia de restituire a imobilelor nationalizate in timpul regimului comunist si celelalte drepturi garantate de Conventia-cadru a Consiliului Europei privind protectia minoritatilor nationale.
Astfel, putem spera ca oficialii sarbi se vor tine de cuvant avand in vedere demersul lor de a deveni un stat european.
Rep: Dupa avizul negativ al Comisiei pentru romanii de pretutindeni, care va fi statutul acordului de asociere al Serbiei la UE din partea Romaniei? Va fi acesta rediscutat in Parlament?
V.B.: Intr-adevar, Comisia romanilor de pretutindeni a fost sesizata in vederea intocmirii avizului si in urma dezbaterilor din Comisie, a consultarilor cu membrii comunitatii romanilor din Serbia si a informarilor primite de la institutiile care se ocupa de problematica, am ajuns la concluzia ca avizul pentru Acordul de asociere si stabilizare a Serbiei la UE sa fie unul negativ. Este un lucru absolut normal atata timp cat autoritatile sarbe nu sunt cu adevarat preocupate pentru a readuce o normalitate in ce priveste tratamentul aplicat comunitatii de romani din Serbia. A fost o serie de reuniuni ale comisiei mixte romano-sarbe in care reprezentantii autoritatilor romane au solicitat partii sarbe o flexibilizare mai mare in ce priveste respectarea drepturilor comunitatii noastre din Serbia, care nu a fost insa resimtita.
Comisia pentru Politica Externa din Senat care va intocmi raportul asupra proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare si asociere intre Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Serbia, pe de alta parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008, a propus in Biroul Permanent al Senatului prelungirea termenului de depunere a raportului pana la data de 14.02.2012. Insa, plenul Senatului are ultimul cuvant, fiind for decizional in vederea adoptarii sau respingerii acestui Acord.
Rep: Au mai fost reclamate abuzuri ale autoritatilor sarbe in Timoc in ultimele luni?
V.B.: Da, din pacate, si dupa vizita Presedintelui Basescu abuzurile nu au incetat. Se pare ca abuzurile continua si se inmultesc pe zi ce trece. O sa amintesc cele mai recente abuzuri respectiv cele care au avut loc luni, 19 decembrie si marti, 20 decembrie. Dupa atacul armat din Spicova, in Timoc, impotriva liderului filialei Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia, un alt atac armat s-a produs in Voivodina in localitatea Podul lui Iancu (Jankov Most/ Iancaid), impotriva presedintelui partidului Alianta Romanilor din Voivodina si primar al localitatii, Viorel Besu. Nu putem sa nu observam ca cele doua episoade sunt intr-o relationare mai mult decat evidenta.
In aceasta perioada, Serbia nu are nevoie de evenimente care sa aduca aminte de greseli ale trecutului recent, mai ales in conditiile in care cetatenii statului vecin si-au manifestat dorinta de a face parte din marea familie a democratiilor europene.
Rep: Care sunt principalele revendicari ale romanilor din Timoc si in ce fel pot fi ajutati de statul roman sa le obtina?
V.B.: Din nefericire, in Serbia, romanii sunt divizati in doua grupe, respectiv romani si vlahi. Romanii din Voivodina beneficiaza de unele drepturi garantate de Constitutia Serbiei, au scoli, biserici si reviste culturale in limba romana. Insa situatia din Timoc este complet diferita, unde se practica o politica de asimilare a romanilor (considerati vlahi). In aceasta regiune, unde exista sate intregi cu populatie compact romaneasca, nu exista nici o scoala cu predare in limba romana sau mass-media romaneasca si, cu mare sacrificiu din partea preotului Boian Alexandrovici, exista doar doua biserici ortodoxe romane.
Autoritatile sarbe trebuie sa inteleaga faptul ca romanii de pe intreg teritoriul Serbiei trebuie sa beneficieze de toate drepturile conform standardelor europene in materie de protectie a minoritatilor nationale, asa cum si statul roman recunoaste drepturi depline minoritatii sarbe, precum si tuturor minoritatilor nationale, inclusiv prin reprezentarea in Parlamentul Romaniei a intereselor acestora.
Eu personal, in calitate de presedinte al Comisiei romanilor de pretutindeni, am pastrat o legatura permanenta si am avut consultari cu reprezentantii comunitatilor de romani din Serbia si am incercat, pe cat a fost posibil, sa vin in sprijinul fratilor nostri din Serbia, atat prin dialog cu autoritatile sarbe cat si prin prezentarea situatiei acestora in Parlamentul Romaniei si in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Rep: Care au fost rezultatele recensamantului populatiei din Serbia, in ceea ce priveste populatia romana/vlaha de acolo?
V.B.: In urma recensamantului care s-a desfasurat intre 01.10.2011-15.10.2011 cifra cetatenilor Republicii Serbia a scazut cu 5% din populatia totala fata de ultimii noua ani. Liderii comunitatii romanesti din Valea Timocului, respectiv din localitatile Rasanat si Kladurovo in comuna Petrovac, in localitatea Spicova comuna Zaiecar, comuna Kladovo, localitatea Mustapici din comuna Kucevo, au acuzat autoritatile sarbe de presiuni impotriva etnicilor romani, pentru ca acestia sa nu-si declare adevarata nationalitate la recensamantul national. O alta problema sesizata a fost aceea a multiplicarii formularelor cu datele despre apartenenta etnica, deoarece acestea se puteau distruge si se puteau tipari din nou intr-un mod nelimitat.
Se pare ca situatia recensamantului din acest an a fost mai grava decat in 2002, cand, de asemenea, autoritatile de la Belgrad au incercat sa ascunda numarul real de etnici romani.
Rep: Cum vor sarbatori romanii din afara granitelor Craciunul? Aveti cunostinte de evenimente deosebite organizate de acestia?
V.B.: Romanii de pretutindeni si nu numai sarbatoresc, de regula, Sfanta Sarbatoare a Nasterii Domnului, alaturi de familie si de cei dragi.
Cei care nu au posibilitatea de a veni acasa, incearca pe cat este posibil sa pastreze viu spiritul si traditiile romanesti si merg la biserica, alaturi de alti membri ai comunitatii romanesti.
Romanii din Londra, organizeaza impreuna cu Ambasada Romaniei si a Institutului Cultural Roman, sarbatoarea „Pomului de Craciun” pe data de 24 decembrie. Cei din Spania, Italia, Grecia si Franta petrec Ajunul Craciunului la Bisericile Ortodoxe din comunitatile din care fac parte iar in ziua de Craciun petrec cu prietenii apropiati si savureaza din bunatatile traditionale romanesti. Chiar si cei din Japonia organizeaza cu ajutorul Ambasadei Romaniei diferite evenimente prin care sa prezinte traditiile romanesti atat romanilor cat si japonezilor.
In concluzie, romanii stiu sa simta spiritul Craciunului chiar si la mii de kilometri departare.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Seful DNA asteapta dorinta Presedintelui publicat în data de 12-01-2012
- Agentia de Cadastru ajunge la Udrea publicat în data de 26-01-2012
- Tribunalul i-a dat 2,3 mil euro unui clujean publicat în data de 09-02-2012
- Oltean: Grupul de la Cluj s-a apropiat de PDL, marginalizat de PSD, şi am vrea sa-l avem alaturi publicat în data de 13-09-2009
- La Cluj, politaii si procurorii ii iarta pe “baietii buni” publicat în data de 22-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 211 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii