“Secrete de stat” folosite in scopuri politice

Arestarile vicepresedintelui Consiliului Judetean (CJ) Radu Bica si a primarului Sorin Apostu s-au facut pe baza unor interceptari telefonice facute de catre Serviciul Roman de  Informatii (SRI). Mare parte a presei si chiar reprezentanti ai societatii civile considera in continuare ca interceptarile SRI nu sunt altceva decat un abuz de putere si ca dosarele celor doi ar putea fi dinainte pregatite si au un verdict previzibil. Gazeta de Cluj incearca sa prezinte dintr-o alta perspectiva, si anume una juridica, modul in care s-a desfasurat urmarirea penala in cazul celor doi si problemele de drept si nu numai care ies la suprafata.

Venita imediat la o saptamana dupa retinerea si apoi arestarea vicepresedintelui CJ Radu Bica, arestarea primarului Sorin Apostu a fost privita in randurile marilor mase ca fiind o dovada clara a faptului ca in Romania institutiile statului (n.r. DNA) functioneaza, din moment ce o personalitate de talia lui Apostu a fost „prins”. Pe de cealalta parte, un numar mai restrans de indivizi isi pun semne de intrebare, nu cu privire la temeinicia acuzatiilor care i se aduc, acest aspect ramanand pana la urma in sarcina instantei de apreciat, ci cu privire la modalitatea in care se desfasoara o urmarire penala in Romania anului 2011, ajungand la concluzia inspaimantatoare ca suntem cu totii extrem de vulnerabili in fata fortei coercitive a statului. Despre puntea de legatura dintre cele doua dosare, anume misterioasa fosta jurnalista, actualmente femeie de afaceri Aspazia Droniuc nu vom face prea multe precizari, rolul ei in tot acest dosar nefiind obiectul acestui articol. Vom continua insa sa ne referim la prevederile normelor juridice in vigoare, care reglementeaza si definesc termeni precum siguranta nationala sau pericol public, precum si modul in care acestea pot dicta luarea unor masuri de siguranta care ingradesc drepturile si libertatile fundamentale, cum ar fi arestul preventiv.

Cazurile prevazute de lege pentru interceptarile clasificate

Fara a avea cea mai mica intentie de a sufoca cititorul cu termeni specifici jargonului juridic, pentru o mai buna intelegere a situatiei din speta trebuiesc parcurse normele care fac referire la institutiile si procedurile in cauza. Atat conceptul de siguranta nationala precum si apararea acesteia isi au sediul materiei in textul Legii nr. 51/1991, text normativ imperativ. In cuprinsul primului articol, legea explica termenul de siguranta nationala ca fiind „starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie.” In sensul aceleiasi legi, amenintarile la adresa sigurantei, pe scurt, privesc actiuni de terorism, care au ca scop provocarea unei stari de razboi, tradarea prin ajutorarea inamicului, initierea sau sprijinirea a actiunilor extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste, spionajul prin transmiterea secretelor de stat si asa mai departe.
Organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale sunt Serviciul Roman de Informatii (SRI), Serviciul de Informatii Externe (SIE), Serviciul de Protectie si Paza (SPP), precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate.

Interceptarile facute de catre serviciile secrete si organele mai sus mentionate trebuie sa respecte anumite conditii, cea mai importanta fiind obtinerea autorizarii obligatorii. Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale, de catre procurori anume desemnati de procurorul general al Romaniei in baza unei cereri prealabile. Cererea de autorizare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu datele sau indiciile din care sa rezulte existenta uneia din amenintarile la adresa sigurantei nationale prevazute de art. 3 pentru a carei prevenire, descoperire sau contracarare este necesara emiterea mandatului precum si categoriile de activitati pentru a caror desfasurare trebuie emis mandatul.

Conform aceleiasi legi, mijloacele de obtinere a informatiilor necesare sigurantei nationale nu trebuie sa lezeze drepturile sau libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata particulara, onoarea sau reputatia lor, ori sa ii supuna la ingradiri ilegale, orice persoana fiind protejata prin lege impotriva unor astfel de imixtiuni.

Cine are acces la continutul informatiilor clasificate

Informatiile clasificate obtinute ca urmare a interceptarilor SRI din cazurile Radu Bica si Sorin Apostu au valoare probanta pana cand nu se va demonstra ca au fost obtinute in mod ilegal. Pana atunci, ele raman la dispozitia unui numar limitat de persoane, care au autorizatia necesara conform legii. Revenind la textul legii sigurantei nationale, articolul 11 prezinta persoanele carora le pot fi comunicate informatiile clasificate dupa cum urmeaza. Astfel, la informatiile obtinute prin interceptarile telefonice ale SRI pot avea acces presedintele Senatului,  presedintelui Adunarii Deputatilor, precum si comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului. Acestora li se adauga ministrii si sefii departamentelor din ministere, atunci cand informatiile privesc probleme care au legatura cu activitatea pe care o coordoneaza, prefectii precum si conducatorii consiliilor judetene, pentru probleme care vizeaza competenta organelor respectiv. Nu in ultimul rand, informatiile pot fi comunicate organelor de urmarire penala, atunci cand exista informatii cu privire la savarsirea unei infractiuni.  

Cu alte cuvinte, daca ne-ar fi permisa o interpretare pe textul articolului din legea sigurantei nationale, cei care au sau ar putea avea acces la informatiile clasificate drept “secret de stat” din dosarele lui Radu Bica si Sorin Apostu ar fi urmatorii. In primul rand presedintele Senatului, pana nu de mult Mircea Geoana, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, prefectul judetului Cluj Calin Stamatian, presedintele Consiliului Judetean Cluj Alin Tise, si, foarte probabil, seful IPJ Cluj, Ioan Pacurar.   

Punctul de vedere al avocatilor

Calin Budisan, avocat al Baroului Cluj, este de parere ca interceptarile telefonice facute de serviciile secrete in baza unui mandat privind siguranta nationala trebuie sa respecte prevederile legii in vigoare, altfel nu sunt legale si nu pot fi folosite in instanta.
„Daca interceptarile telefonice nu se incadreaza la unul dintre motivele stabilite in art. 3 ( L 51/1991 privind siguranta nationala), atunci acestea nu sunt legale. Inalta Curte de Casatie si Justitie emite un asemenea mandat, iar informatiile astfel obtinute sunt clasificate.” sustine avocatul. Cu alte cuvinte, cel putin teoretic, un mandat de interceptare nu poate fi emis decat daca exista indicii temeinice care duc la concluzia ca exista posibilitatea pregatirii unor acte de razboi, de terorism sau a celorlalte amenintari mentionate in articolul 3 al legii.  Cat priveste solutionarea unei asemenea situatii, Calin Budisan crede ca „ in acest caz se poate cere declasificarea interceptarilor, iar in baza art. 64 din Codul de Procedura Penala (privitor la mijloacele de proba), se poate cere inlaturarea acestora ca fiind ilegal obtinute.”  

Articolul 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 8 CEDO

Dreptul la respectarea vietii private si de familie

1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirii faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.

Sabin Ripan

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
• Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
• Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
• Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
• DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009

Tag-uri

Sorin Apostu Alin Tise

Comentarii