Intre traditii si tehnologii inovatoare, oamenii din Rosia Montana nu doar viseaza, ci si lucreaza la construirea unui viitor mai bun. Elementele acestui viitor sunt strans legate de dezvoltarea economica a zonei, dar cuprind si un mediu inconjurator curat si radacini solide. Viitorul proiect minier isi propune sa foloseasca tehnologii cat mai „verzi” si celebreaza mostenirea culturala si de patrimoniu a zonei. In acest numar al Gazetei Minerului, va prezentam componenta de protectia mediului a proiectului Rosia Montana si va facem cunostinta cu rosienii angajati la Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), care lucreaza la restaurarea patrimoniului localitatii. Acestia confirma, inca o data, ca orice proiect de ansamblu se construieste cu si pentru oameni.

Versantii din apropiere Rosiei Montane nu mai sunt de multa vreme acoperiti de paduri bogate, in special in apropierea vechilor exploatari miniere. Proiectul Rosia Montana va despaduri 255 de hectare de padure din clasa a treia de calitate. Insa, in locul lor, vor fi plantate 1.000 de hectare de padure de calitatea intaia. Deja, pe cinci hectare a fost plantata o noua padure. Angajamentul de a mentine biodiversitatea zonei este corelat cu intregul proiect minier. Despadurirea celor 255 de hectare de padure se va face in timp, iar in jurul zonei industriale va fi creata o „perdea verde”.
Toate acestea se fac in prevederile legii, care cere impadurirea unei suprafete de trei ori mai mare decat cea defrisata, cu lemn de o valoare de cinci ori mai mare decat cel din padurile pe care vin sa le inlocuiasca. Studiile de specialitate, care trebuie luate in considerare la demararea proiectului, impun ca in Rosia Montana sa fie plantati cu precadere brazi si fagi, iar o conditie suplimentara este ca impaduririle sa fie facute inainte de a incepe despadurirea. Pentru a asigura ca reabilitarea ecologica va fi dus la bun sfarsit, RMGC va depune anual, in functie de activitatile ce urmeaza sa fie desfasurate, o garantie, calculata in asa fel incat sa asigure costurile reabilitarii mediului dupa cele mai riguroase standarde europene, dar si o tratare a apelor pe termen lung. In cazul in care, din diverse motive, RMGC nu se achita de obligația de refacere a mediului, statul va dispune de garanția depusa pentru a face acest lucru. Acesta este, conform legii, singurul mod in care poate fi folosita aceasta garanție.
Apele acide de la Rosia Montana sunt de multi ani o problema acuta a comunitatii de aici. Apele rosii din aceasta zona aduna, din cauza exploatarilor de pana acum, concentratii de metale grele care fac imposibila viata animalelor si plantelor. pH-ul apei din paraiele acide este 2,5 (pH-ul normal este 7!) si contamineaza toate apele curgatoare din zona, de la paraul Rosia Montana la Aries. Solutii exista pentru curatarea acestor ape, dar este nevoie de o investitie.
RMGC propune captarea apelor curate inainte de punctul de contaminare si devierea cursului. Apele care au fost totusi contaminate vor fi captate de un baraj, si trecute prin statia de epurare, unde vor fi tratate si curatate. Apa curata va fi in parte folosita in scopuri industriale, iar restul va ajunge inapoi, curata, in raurile unde se varsa astazi. Proiectul de curatare a apelor acide va fi functional inca din prima zi a exploatarii miniere, ca parte a unui obiectiv mai amplu de ecologizare a Rosiei Montane, astfel incat la finalizarea exploatarii, sa fie mai curata decat in prezent.
Insa dincolo de problema apei acide si a defrisarilor, cel mai dezbatut aspect de protectia mediului al proiectului pentru Rosia Montana este  mineritul cu cianura. In prezent, majoritatea exploatarilor de aur din lume folosesc aceasta tehnica, considerata cea mai sigura si eficienta pentru extragerea minereului pretios din componenta rocilor, in care se gaseste in particule foarte mici. Cianura folosita in acest proces este in mare parte consumata in urma transformarilor chimice, iar reziduurile devin in timp inerte.
Uniunea Europeana impune reducerea concentratiei cianurii din sterile (materialele rezultate dupa procesul de recuperare a aurului si argintului din roca) la 10 parti pe milion (ppm) pana in 2018. RMGC va avea, din prima zi a exploatarii, un nivel al acestei concentratii de 5-7 ppm. O ceasca de cafea contine, in mod natural, o concentratie de cianura de 6 ppm. De altfel, cea mai mare parte a cianurii produse la nivel mondial (aproximativ 90%) este folosita in diverse industrii, inclusiv industria farmaceutica, cea a cosmeticelor, sau industria alimentara.
Iazul de decantare de la Rosia Montana va fi unul dintre cele mai sigure din lume. Barajul iazului de decantare a fost proiectat de una dintre cele mai bune firme de profil din lume, in conformitate cu normele europene si cu un coeficient de siguranta mai mare decat cele folosite de obicei in lume pentru astfel de constructii. Institutul Norvegian de Geotehnica, unul dintre cele mai prestigioase din lume, a analizat proiectul barajului și a concluzionat ca „este de 100 de ori mai sigur decat orice alt baraj similar din lume și probabilitatea de a nu funcționa in siguranța este de 1.000 de ori mai mica decat la orice alt baraj simi8lar din lume”. Rezistenta la cutremur a barajului va fi suficient de mare pentru a face fata chiar si unui cutremur cu o magnitudine de 8 grade pe scara Richter, deși Rosia Montana are un risc seismic mult mai mic, de 5,6 grade.
Pentru a respecta angajamentul ca Rosia Montana va ramane mai „verde” dupa incheierea proiectului minier, RMGC are de gand sa implementeze si un program de reabilitare ecologica. Astfel, toate zonele implicate in exploatare vor fi ecologizate si acoperite cu sol vegetal care va lasa zona sanatoasa și verde. Astfel, peisajele dezolante de astazi, cu versanti sterili, ramasi in preajma fostelor exploatari, vor deveni o amintire. In lume, exista multe exemple de reabilitari miniere responsabile, cum ar fi Eden Project – Marea Britanie (o impresionanta gradina botanica), Golden Cross – Noua Zeelanda (pașuni pentru ferme de animale) sau Cap Decouverte – Franța (parc de distracții).

Bratara de aur pentru rosieni dincolo de portile minei

In drum prin centrul comunei Rosia Montana, pe o parte si cealalta a drumului, intalnim grupe de constructori care lucreaza la reabilitarea caselor vechi. Acestia sunt o parte din cei aproape 500 de angajati ai RMGC, localnici din Rosia Montana si din imprejurimi. Majoritatea au lucrat candva la una din minele din zona, fiind impinsi de somaj sa invete o noua meserie. Altii sunt tineri care, in absenta acestei oportunitati, ar fi plecat probabil peste hotare. Cu totii lucreaza la viitorul Rosiei, un viitor care nu se rupe de traditiile miniere si de mostenirea culturala.
Ca parte a proiectului de dezvoltare a zonei propus de RMGC, o arie protejata a comunei, care cuprinde centrul istoric, a inceput a fi restaurata inca dinainte de demararea exploatarii minere. Toate aceste cladiri, ne-au povestit constructorii, au fost restaurate folosind mestesugurile de odinioara, cu materiale traditionale, pentru a pastra pe cat posibil aspectul initial al fiecarei incaperi. Curtea este pavata cu piatra, iar peretii sunt varuiti. Mesterii povestesc ca au invatat singuri aceste tehnici, „furand meserie” de la cei priceputi, iar acum le folosesc la reabilitarea caselor din patrimoniul cultural al Rosiei Montane.
„Inainte am lucrat la Rosia Montana la RosiaMin, pe urma am fost somer, apoi in constructii, inainte de a veni aici, in urma cu doi ani. Inainte era de lucru, la Rosia Montana, cand inca era deschisa mina. Dupa ce s-a inchis, a fost greu fara serviciu. Ne descurcam numai cu somajul, pentru ca la Rosia sau aici in zona era prea putin de lucru. E o zona moarta. Daca n-ar veni sa inceapa aici un proiect ar fi… chiar ca n-am avea… nu ai o alta solutie decat mineritul. Cum e Rosia Poieni, Rosia Montana, aceasta a fost baza aici, in rest… nu vedem alta solutie. Eu sunt din Abrud, dar sunt in echipa si din Rosia Montana. Naveta ne-o asigura firma, nu e problema cu transportul. Si cand lucram ore suplimentare avem asigurat transport. Si cu salariul ma descurc acum foarte bine”, ne-a povestit unul dintre constructori.
In ceea ce priveste locul de munca pe care-l va avea dupa inceperea exploatarii, mesterul afirma ca e dispus chiar sa invete o meserie noua. „Eu sper sa raman tot in meseria mea, de zidar, intretinere, dar depinde si ce vrea compania. Eu nu consider ca daca am fost mecanic, nu vreau sa lucrez altceva. Dar acum imi place de cand m-a reprofilat si nu as mai schimba. Eu am facut la Alba Iulia cursuri de recalificare profesionala, de zidarie. E un curs platit. Aici, la RMGC, am depus o cerere, in care am precizat unde locuiesc, ce am lucrat, ce vechime am, dupa care am fost anuntat telefonic ca sunt ales si sa ma prezint la firma”, relateaza acesta. „Aici am o echipa de 23 de persoane. In total nu stiu cati angajati are compania, dar sunt cateva sute. Oricum, sunt locuri de munca. Pe cand era mina, oamenii nu se gandeau sa plece niciunde, toti localnicii erau angajati aici. Si din imprejurimi, Corna, Rosia Montana. Erau foarte multi. Pe urma a venit Goldu’, oamenii au decis sa-si faca un viitor mai… Si eu as fi plecat in alta parte, dar acum cred ca zona va fi mai… inainte era vai si-amar, si normal ca daca se investeste un ban, vor fi alte conditii. Unii au case foarte frumos facute in Recea. Comparati o casa de aici cu ce-i in Recea… eu sincer cred ca au avut un noroc foarte mare. Cu apa au fost probleme si la noi. Si acum la 10 este oprita, din cauza secetei”, descrie mesterul conditiile actuale din zona.
 „Sunt multe cladiri care se renoveaza. Poate ati observat la televizor ca spun unii ca se distruge patrimoniul. Nu, noi il refacem. Daca facem fotografii la casa respectiva, cum a aratat inainte si cum arata acum, e o diferenta foarte mare. Noi refacem tot, in stil traditional. Nici macar nu turnam ciment, iar varul il pregatim noi, totul traditional. Ca sa arate casa ca renovam ceva la ea. Daca se face proiectul, de jos, din sat pana aici o sa arate super frumos. Daca se implica in patrimoniu ca si pana acum, o sa fie foarte frumos. Atunci va fi intr-adevar o zona turistica frumoasa. Si acum vin tot timpul turisti, vedem mereu masini din alta parte trecand pe aici. Deși acum nu prea ai ce vizita. Cand o sa fie gata, insa, o sa fie tare frumos”, ne-a povestit domnul Leah.
Colegul sau, care lucreaza de asemenea de aproape un an in proiectul RMGC, ne povesteste cum locurile de munca sunt foarte importante la Rosia Montana. „Am lucrat la intreprinderea mecanica Cugir vreo 15 ani, vreo 14 la CupruMin. CupruMin s-a impartit in doua la un moment dat, au fost EnergoMin si CupruMin. Eu am fost repartizat la EnergoMin,c are a dat faliment si ne-a dat in somaj. Acum doi ani de zile s-a inchis CupruMin. Si dupa ce mi s-a terminat somajul am gasit locul acesta de munca, aproape de casa, sa nu ma mai duc kilometri peste deal, si am ramas aici. Foarte multi au plecat. Eram candva 800 de fumuri de case. Acum nu va pot spune cati au plecat. Cam dupa ce s-a inchis mina au plecat mai multi. De lucru mai era la CupruMin, care functioneaza si acum, doar e zona miniera. Dar era greu, tot pe jos kilometri intregi. Eu sunt din Rosia Montana. Am avut un teren cumparat aici, pe care mi-am facut eu singur casa, in care locuiesc si acum, aici aproape, la cinci minute. Aici ma simt bine. Atata timp cat sta compania aici, stau si eu. Cand n-o sa mai fie, caut si in alta parte, ca nu-s legat. Dar acum sunt curios cum o sa fie. Sunt multe posibilitati, eu sper sa avem conditii mai bune. Eu sunt in zona protejata, sper sa fie mai bine. Nici acum nu e rau. La mine voi renova eu. Sunt capabil sa ridic o casa de jos pana sus si daca e sa modific ceva, o sa fac eu. Am facut cursuri de dulgher. Meseria mea de baza a fost sculer-matriter, dar m-am priceput si la altele. Am furat meserie, de la unul-de la altul, si ma descurc. Cursul de calificare l-a facut compania, iar posturile s-au ocupat prin concurs. Care a trecut examenul, are de lucru”, ne-a povestit si Gheorghe Plic.

Conservarea patrimoniului in inima Apusenilor

Mineritul nu a insemnat de-a lungul istoriei doar extragerea bogatiilor minerale din adancul pamantului. Comunitatile care s-au format in jurul acestei ocupatii au propria istorie si propriile traditii.  Asa cum identitatea culturala a minerilor din Apuseni s-a conservat si a evoluat de-a lungul timpului, acum a venit vremea ca aceasta sa fie pusa in valoare. Proiectul Rosia Montana merge dincolo de componenta economica si pune in evidenta importanta mostenirii culturale pentru comunitatea in sanul careia se va dezvolta.
Odata cu demararea investitiilor la Rosia Montana, RMGC a finanțat unul dintre cele mai mari programe de cercetare arheologica de salvare din Romania. Muzeul National de Istorie a Romaniei a coordonat Programul National de Cercetare Alburnus Maior, finantat de compania canadiana cu peste 11 milioane de dolari doar intre 2001 si 2006. Iar pentru punerea in valoare a patrimoniului cultural al Roșiei Montane, RMGC s-a angajat sa investeasca 70 de milioane de dolari. Au fost cercetate si identificate 13 situri arheologice, cuprinzand doua cladiri publice romane, zone de habitat, patru zone sacre si peste 1.400 de morminte in cadrul necropolelor de incineratie romane. In urma cercetarilor efectuate de institutii nationale si internationale, au fost emise certificate de descarcare arheologica si au fost create patru zone de protectie:  Centrul istoric, Taul Gauri, zona Carpeni si Piatra Corbului.
Prima casa restaurata din Rosia Montana adaposteste in prezent expozitia de istorie a mineritului aurifer din Apuseni. In primul an de la inaugurare, cladirea a adapostit diferite evenimente – seminarii de arhitectura si istorie, expoziții permanente și temporare, vizite de informare, trecandu-i pragul peste 10.000 de turisti. In cadrul expozitiei, pot fi admirate obiecte folosite din vremea romanilor, pana in evul mediu si la inceputul secolului, printre care lampi folosite de mineri,  haine de lucru si de sarbatoare si unelte pentru minerit. Acesta este doar prima din cele noua cladiri care vor compune Muzeul Mineritului, care va cuprinde si o sectiune in aer liber, de istorie a tehnologiilor miniere, dar și una subterana, pentru vizitarea galeriilor istorice.
Un muzeu nu este insa suficient pentru ca Rosia Montana sa atraga suficienti turisti pentru a se dezvolta pe aceasta axa economica. Va fi nevoie de investitii in infrastructura, in primul rand drumuri, retea cu apa si canalizare, precum si spatii de cazare si alimentatie publica, pentru care localitatea va beneficia de sprijin din partea RMGC. Siturile arheologice vor deveni obiective integrate in traseele turistice din zona. De asemenea, chiar exploatarea de suprafata ar putea atrage turisti curiosi de acest proces de extractie a aurului, la fel cum se intampla in multe alte parți ale lumii. Cladirile istorice a caror reabilitare a inceput deja vor putea oferi locuri de cazare, iar localnicii sunt incurajati sa-si dezvolte afaceri conexe in domeniul serviciilor, pentru ca si la finalizarea exploatarii, Rosia Montana sa ramana o localitate prospera.

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania

Comentarii