Până în momentul de faţă, CNSAS a descoperit că în România lucrează aproape 300 de   colaboratori sau agenţi ai fostei Securităţi în administraţia locală. În judeţul Cluj, doi primari sunt acuzaţi că au colaborat cu Securitatea. Unul a contestat decizia CNSAS, iar altul se pare că a acceptat. Conform unui studiu făcut de Alianţa pentru o Românie Curată (ARC), în momentul de faţă nu există nici o prevedere legală conform căreia, un ales local dovedit că a fost securist să fie obligat să renunţe la funcţie.

Pe lângă marii politicieni români deconspiraţi că au fost colaboratori ai Securităţii, sistemul comunist nu ar fi putut supravieţui fără micii trepăduşi, turnătorii localităţilor mici, care acum, prin prisma relaţiilor făcute, au ajuns aleşi locali, consilieri sau primari. Conform cifrelor Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS),  la nivelul administraţiei locale au fost deconspiraţi în total 273 de colaboratori sau agenţi ai fostei Securităţi. Cum potrivit legilor în vigoare nu există nicio prevedere conform căreia aleşii locali care au primit decizii definitive sunt obligaţi să renunţe la funcţiile publice, singura modalitate de sancţiune este la urna de vot. Pentru ca alegătorii din diferite colţuri ale ţării să poată opta în cunoştinţă de cauza, ARC a alcătuit o listă a aleşilor locali, primari şi viceprimari, deconspiraţi de CNSAS în perioada 2008 a€“ 2010 precum şi stadiul verificării candidaţilor la primărie.
 
 2010 - CNSAS s-a judecat cu zece primari
 
Conform statisticilor oferite de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în anul 2010 Colegiul s-a pronunţat cu privire la 6.386 de persoane cu funcţii publice şi a înaintat instanţelor de judecată 559 de acţiuni în constatare. Din numărul total de cazuri intentate, zece reprezintă categoria primarilor. În procente este vorba despre 1,78%. Majoritatea cazurilor sunt încă pe rol, la una dintre cele două instanţe, iar într-unul dintre cazuri s-a sesizat Curtea Constituţională.
Valeriu Beşliu, primar al Comunei Manzalesti (Buzău) a câştigat procesul intentat de către CNSAS pentru constatarea calităţii de colaborator în prima instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti. Nu există referiri la recurs la ÎCCJ.
În cazul primarului Jan Buzatu (colaborator), din Comuna Salcia Tudor, Brăila, Curtea de Apel (CAB) a admis cererea pârâtului de a sesiza Curtea Constituţională, pentru a examina neconstituţionalitatea articolului 2, lit b din OUG 24/2008.
Primarul Nicolae Cosovei (colaborator) din Somova, Tulcea, a pierdut în prima instanţă procesul intentat de Consiliu, însă a făcut recurs la ÎCCJ, care se va judecă în 28.03.2011.
Cazul primarului din Cărpiniş, Timiş, Ioan Sima  (colaborator) se judecă încă la Curtea de Apel Bucureşti, următorul termen fiind 12 octombrie 2011.
Şi primarul Aurel Ionel Stan (colaborator), din Cuza Vodă (Călăraşi) a primit mai multe amânări, următorul termen în procesul său fiind 12.10.2011, la CAB.
Primarul botosenean al Comunei Mileanca, Ioan Ursachi a pierdut în prima instanţă procesul cu CNSAS, fiind constatată calitatea sa de colaborator al Securităţii. Nu există menţiunea recursului la ÎCCJ.

 La capitolul viceprimari, CNSAS a iniţiat procese în doar două cazuri.
 
Primul dintre este al lui Augustin Damian (colaborator), care lucra la Primăria Raducaneni din Iaşi. Cauza se va judeca pe 15.11.2011 la CAB.
Gheorghe Purcaru, ales viceprimar în comuna Bucşani, din Giurgiu are următorul termen la Curtea de Apel Bucureşti în 05.10.2011.
Nici secretarul primăriei Todiresti, Iaşi nu a scăpat de instanţă. Curtea de Apel a constatat calitatea lui Filip Achim de lucrător al Securităţii. Nu există menţiunea recursului la ÎCCJ.
 
2009 - pe lista de procese a Consiliului au figurat 16 primari
 
În 2009, CNSAS a verificat 151 de persoane care candidaseră la alegerile locale cu un an în urmă. Consiliul a avut procese cu 15 candidaţi la funcţia de primar. De asemenea, Consiliul a început demersurile legale împotriva unui număr de 16 primari. Şapte primari au făcut recurs,  şapte au pierdut procesele cu CNSAS şi vor rămâne cu decizia de colaborator sau lucrător al Securităţii, un caz a fost pierdut de către CNSAS, iar un caz a fost retrimis de ÎCCJ către Curtea de Apel Bucureşti.

Fostii securişti apelează la Justiţie

În cazul primarului Mihail Iacob, din Stolniceni-Prajescu, Iaşi, CNSAS a câştigat în prima instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, însă edilul a făcut recurs, următorul termen la ÎCCJ fiind pe 19.10.2011
Primarul din Segarcea Vale, Teleorman, Manole Florea a fost dat în judecată de CNSAS şi a pierdut în prima instanţă. Recursul la ÎCCJ a fost respins, ceea ce menţine definitivă decizia de constatare a calităţii de colaborator.
Procesul primarului Ion Măntescu, din Videle, reclamat în calitate de lucrător al Securităţii, a fost câştigat în prima instanţă de către CNSAS. Nu figurează cu recurs la ÎCCJ.
Paul Nicu, primar în Sandră, Timiş, a câştigat în prima instanţă procesul cu CNSAS. Nu figurează cu recurs la ÎCCJ.
Vasile Raţă, primarul din Balcani, Bacău, a primit verdictul de colaborare cu Securitatea, din partea Curţii de Apel Bucureşti şi este momentan în stadiul de recurs la ÎCCJ.
În cazul lui Sandu Neculai, primar în Grebanu, Buzău, Curtea a constatat calitatea de colaborator. Cauza a fost retrimisa de ÎCCJ către CAB.
Solomon Adrian, primar în Faraoani - Bacău a pierdut procesul la CAB, iar următorul termen va fi la Înalta Curte, pe 16.11.2011.

Pentru primarul Costel Baciu, din Lipova, judeţul Bacău, Înalta Curte de Justiţie a respins recursul, rămânând astfel de în vigoare sentinţa dată de CAB, care a constatat că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securităţii.
Vasile Bumbar, din Bistra, judeţul Maramureş, a câştigat în prima instanţă procesul cu CNSAS. Pentru calitatea de colaborator, însă ÎCCJ va judeca recursul pe 20.10.2011.
În cazul primarului din Burila Mare, Mehedinţi, ÎCCJ a respins recursul ca nefondat, deci edilul
Jenica Cicic va rămâne cu sentinţa prin care este declarat colaborator al Securităţii.  Curtea de Apel Bucureşti a constatat calitatea de colaborator pentru Valeriu Enciu, primar în Cozmesti, Iaşi. Recursul va fi judecat pe 16.9.2011, de către Înalta Curte de Justiţie. Şi pentru primarul Ghedzira Niculae din Săruleşti, Călăraşi, Curtea de Apel a stabilit calitatea de colaborator. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs.

La Cluj, primarii securisti se lasă greu

CNSAS a pierdut la instanţa de fond, Curtea de Apel cu primarul din Lăpuş, Maramureş, Nicolae Giurgiu. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs. Consiliul a pierdut procesul cu Marcel Ionica Girda, pentru care iniţiase un proces pentru stabilirea calităţii de colaborator. Înalta Curte a respins recursul. Horvath Marton, edil în Mociu, Cluj a pierdut procesul cu CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, însă a introdus recurs la ÎCCJ, care se va judeca pe 14.10.2011.
Vasile Adrian, a fost declarat colaborator la Securităţii în primă instanţă, însă recursul la Înalta Curte se va judeca pe 10.11.2011. În ceea ce priveşte viceprimarii împotriva cărora CNSAS a iniţiat procedurile legale de constatare a colaborării cu Securitatea, numărul acestora se ridică la şase în anul 2009.
În cazul viceprimarului Ioan Adam din Gaiceanca, Bacău, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea în septembrie 2010 pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului. Viceprimarul Robert Adam, din Pargaresti, Bacău a fost declarat colaborator de către Curtea de Apel. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs. Edilul Constantin Glodeanu din Biled, Timiş a pierdut în prima instanţă, care a constatat că a avut calitate de lucrător al Securităţii. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs. Curtea de Apel Bucureşti a constat calitatea de colaborator pentru Ioan Durac, viceprimar în Ungureni, Bacău. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs.  Viceprimarul Tiron Costache din Tutora, Iaşi a pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureşti, constantandu-se calitatea de colaborator al Securităţii. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs. Şi Ioan Vlaic din Panticeu, Cluj, a pierdut procesul, fiind declarat colaborator. La ÎCCJ nu figurează nicio menţiune legată de recurs.

Dan Voiculescu a pus crucea CNSAS
Anul 2008 a fost dificil pentru CNSAS din două puncte de vedere. În primul rând, a fost an electoral, cu alegeri locale şi generale şi a fost în acelaşi timp momentul în care legea de funcţionare a instituţiei a fost atacată la Curtea Constituţională de către parlamentarul Dan Voiculescu. Acest demers a rezultat în emiterea Ordonantei de Urgenţă nr. 24/2008, schimbarea majoră fiind aceea că CNSAS nu mai putea emite verdicte, ci doar constatări, ce urmau a fi trimise instanţelor de judecată. De asemenea, sintagma „poliţie politică” a fost eliminată din normele legale.

Nici un fost securist nu poate fi obligat să-şi dea demisia
Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali nu prevede obligativitatea demiterii printre criteriile de încheiere a mandatului primarului sau viceprimarului. Prevederi de acest fel nu se regăsesc nici în Legea 215/2001, a administraţiei publice locale. Cu alte cuvinte, sancţiunea dată de CNSAS, respectiv instanţa de judecată, este una mai mult morală, iar în practică, singura modalitate de sancţionare a aleşilor locali deconspiraţi este refuzul cetăţenilor de a-i mai vota în cazul în care respectivii decid că ar mai dori un mandat.
(Gazeta de Cluj)

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Cluj Sorin Apostu Investigatii DNA

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.