La câteva luni de la pronunţarea deciziei în legătură cu proiectul câştigător pentru noua Filarmonică, acesta a fost blocat de către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, care a dispus reluarea concursului. Primăria a reacţionat imediat, anunţând că va ataca decizia în instanţă. Sorin Apostu a declarat presei clujene că întârzierea lucrărilor la proiectele Primăriei duce numai la risipă de bani, iar contestatarii ar trebui să-şi asume responsabilitatea financiară pentru daunele pe care le produc.

Concursul pentru proiectul noului sediu al Filarmonicii Cluj-Napoca, din cadrul Centrului Cultural Transilvania, va trebui reluat, după ce Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a anulat rezultatul jurizării. Licitaţia a fost câştigată de asociaţiunea Vaal Arhitectura SRL, împreună cu “Popp şi asociaţii”, proiectantul principal fiind Viorel Hurduc, un controversat arhitect bucureştean. Firma a obţinut 51 de puncte din cele 60 acordate pe baza criteriilor tehnice şi urma să realizeze proiectul pentru 2,4 milioane de lei. În concurs pentru proiectarea Filarmonicii au mai intrat încă şase firme, dintre care două asociaţiuni s-au clasat la egalitate după firma câştigătoare, cu 30 de puncte. Din juriu au făcut parte trei arhitecţi români şi patru specialişti din alte ţări europene, fiind prezidat de arhitectul-şef al municipiului, Livia Subţirică. Unul dintre ei, Gabor Zobiki, este specialist în proiectarea de săli de concerte şi este autorul filarmonicii din Budapesta.

Reluarea unui concurs cu participanţi anonimi

“Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, prin decizia emisă la contestaţiile concursului de proiectare a Centrului Cultural Transilvania, a creat o situaţie de blocaj pentru proiectul nostru – cel mai important proiect de arhitectură din România. Prin felul în care a formulat decizia aceasta nu poate fi aplicată în fapt. Practic CNSC ne cere să reluăm procedura de jurizare, lucru imposibil, având în vedere art. 139 (1) din OUG 34/2006 modificată: ”Proiectele trebuie sa fie prezentate anonim, acest anonimat urmand a fi păstrat până în momentul în care juriul a adoptat o decizie sau a formulat o opinie.” Altfel spus, CNSC ne cere prin decizia emisă să încălcăm legislaţia achiziţiilor publice din România”, au explicat reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, într-un comunicat de presă.
Reprezentanţii administraţiei arată că un alt aspect al felului în care CNSC a procedat în cazul Centrului Cultural Transilvania care îi nemulţumeşte este legat de termenele în care s-a pronunţat. „Practic, pentru că au fost puşi în faţa unui proiect unic, a aplicării unei proceduri legale, expres prevăzută în legislaţie, respectiv concurs de soluţii finalizat prin negociere fără publicărea unui anunţ de participare în vederea atribuirii contractului de proiectare, CNSC nu a respectat termenele legale de soluţionare a contestaţiilor, care sunt, cf. Art. 276 din OUG 34/2006, modificată, „în termen de 20 de zile de la primirea dosarului achiziţiei publice, cu posibilitatea prelungirii pentru motive temeinice pentru o perioadă de încă 10 zile”. Astfel la peste 84 de zile de la procedură nu aveam un răspuns şi nu puteam continua acest proiect important şi urgent pentru Cluj-Napoca”, arată comunicatul Primăriei.

Blocajul ar putea fi rezolvat în instanţă

Decizia CNSC poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării, iar Primăria a decis să facă acest lucru direct în instanţă. „Astfel vom solicita Curţii de Apel Cluj să anuleze decizia CNSC de reluare a jurizării, pe motiv că nu poate fi aplicată şi să menţină deciziile comunicate prin raportul de atribuire a proiectăriii Centrului Cultural Transilvania”, susţin reprezentanţii administraţiei locale.
 „Am încredere că instanţele clujene, care de atâtea ori s-au demonstrat a fi deschise către procedurile moderne de atribuire a contractelor, vor vedea cât de lipsită de sens şi motivare concretă este decizia CNSC şi ne vor da câştig de cauză, pentru a putea să ne ţinem de cuvânt şi să oferim clujenilor un panteon al artelor, centrul cultral pe care îl aşteaptă de atâta vreme şi de care avem nevoie ca de aer”, a declarat primarul Sorin Apostu.
Primul pas în proiectul filarmonicii a fost cel al stabilirii temei de proiectare, în cadrul unui concurs de soluţii derulat de către Primărie în perioada aprilie – iunie 2010. A urmat apoi semnarea Protocolului de asociere între două autorităţi contractante, respecti Municipiul Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), în vederea organizării unui concurs de soluţii finalizat prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în vederea atribuirii contractului de proiectare a noului Centru Cultural Transilvania.

A câştigat punctajul tehnic cel mai bun

”Nu am ales preţul cel mai mic, ci în funcţie de punctajul tehnic foarte clar, care este concordanţă cu caietul de sarcini. E ancorată în realitate, nu e atât de costistoare. Foloseşte toate spaţiile interioare şi exterioare, este prezervat şi monumentul istoric din zonă”, a declarat primarul Sorin Apostu. Edilul a subliniat că în selectarea câştigătorului a contat şi funcţionalitatea sălii care poate fi folosită şi pentru alt gen de spectacole şi evenimente.
Proiectul va consta din două săli de spectacol, un centru de conferinţe, spaţii de birouri, parking, sală de repetiţii, centru multifuncţional şi un sediu pentru Filarmonica de Stat Transilvania. Sala de concerte, cu o capacitate de 1.200 de locuri, va fi separată de sediul Filarmonicii, dar vor exista două pasarele de legătură între acestea la etajele 1 şi 2. La construirea sălii de concerte primarul Sorin Apostu doreşte să aducă şi un specialist de renume în acustică. Cele şapte corpuri pot fi construite independent unul de celălalt, motiv pentru care primăria va concesiona terenul pentru construirea unora dintre acestea.
În spaţiile rămase neconstruite ar urma să fie amenajate mai multe spaţii pietonale şi cinci piaţete, cea mai spaţioasă, Piaţa Transilvania, urmând să aibă 2.000 de metri patrati. Această piaţă va fi situată în faţa principalei săli de spectacol. Una dintre propuneri a sugerat crearea unei străzi de legătură între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Dorobanţilor, iar pentru accesul la parking crearea unei căi subterane de legătură spre strada Năvodari.

Garanţie financiară de la contestatari

În cadrul unei conferinţe de presă organizată miercuri, 29 iunie, primarul Sorin Apostu a vorbit despre problemele ridicate de contestarea proiectelor municipalităţii. „Dacă se contestă un proiect din bani locali nu este aşa de mare durere ca şi proiectele contestate din bani europeni. Pentru că până în 2013 noi trebuie să avem cheltuite sumele de bani alocate din fonduri europene. În caz contrar, sumele acestea se pierd. Este o durere pentru că atunci când s-a făcut modificarea legii, noi am cerut, primarii şi administraţia, să poată să conteste orice licitaţie, dar trebuie să depună o garanţie financiară, care dacă nu au avut dreptate, să piardă acea garanţie financiară. Pentru că s-a ajuns astăzi să conteste cel de pe locul 5, 10, 15, habar n-am, cu sumă dublă faţă de ofertantul câştigător, doar ca să ia lucrări îm amtrepriză. Şi îşi retrag dintr-o dată contestaţiile atunci când se înţeleg. Nu este normal ceea ce se îmtâmplă, iarăşi nu este normal faptul că se contestă fără nici o bază şi CNSC-ul este efectiv saturat, iar dacă CNSC-ul a dat o decizie, există şi calea instanţei, şi dacă suntem întârziaţi noi ca şi autoritate”, a declarat edilul.
Sorin Apostu s-a arătat în primul rând deranjat de întârzierile cauzate de contestarea rezlutatelor licitaţiilor. „Să luăm exemplu, orice exemplu doriţi dumneavoastră. Linia de tramvai. Faptul că puteam să fie gata cu trei luni finalizat mai repede, asta însemna consum de energie trei luni la jumătate de preţ, asta însemna parcursul şi număr mai mare de călători, ceea ce însemna o vânzare mai mare de bilete, deci e o pagubă pentru administraţia locală. Era normal ca această taxă, care se percepea în instanţă să revină administraţiei locale. Vă pot da exemplu cei de la judeţ, cu pista, vă daţi seama câte avioane ar fi aterizat în perioada aceea dacă n-ar fi fost contestată, sau groapa de gunoi, sau oricare alt obiectiv contestat, este normal să se depună o garanţie. Legea trebuie modificată în sensul că nu trebuie îngrădit accesul, dar nici oricine se simte aparent nedreptăţit, adică vii cu ofertă dublă ca preţ... Această garanţie ar trebui să revină administraţiei locale. Proiectul Filarmonicii este unul pe bani locali, adică pe credit. Dar eu mă refer la cele pe bani europeni. La linia de tramvai noi am încheiat contractul pe baza deciziei CNSC, la fel cu Parcul, iaraşi am stat în contestaţii. Încă nici nu deschisesem licitaţia la linia de tramvai şi noi eram contestaţi. Şi întotdeauna am avut câştig de cauză. Ceea ce odată demonstrează că contestaţiile sunt fără obiect”, a subliniat primarul.

Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Cluj Alin Tise

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.