Clujului în topul spitalelor
Ministerul Sănătăţii a făcut publică noua clasificare a spitalelor, în funcţie de nivelul de competenţe, iar Spitalul Judeţean Cluj este unul din cele şapte unităţi din ţară de categoria I. Clasificarea va fi luată în considerare la finanţarea primită de la minister, fiind posibil ca unităţile să urce sau să coboare în rang, în funcţie de performanţele managerilor. Foarte puţine din spitalele private au primit clasificări în primele categorii, dar unul de clasa I ar putea fi construit anul acesta la Cluj-Napoca.
La 1 iunie, ministrul Sănătăţii Cseke Attila a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, situaţia clasificării spitalelor cu paturi şi felul în care acestea vor fi finanţate de către minister, potrivit noii ierarhii. Aceste prevederi au intrat în vigoare la începutul lunii şi urmăresc eliminarea discrepanţelor care există între spitalele cu nivele similare de competenţă. Ministrul Sănătăţii a mai explicat că unul dintre obiectivele principale urmărite prin această clasificare este ca alocarea resurselor financiare să se faca echitabil, pe bază de reguli clare.
Aproape 350 de unităţi, incluse în clasificare
Cseke Attila a declarat că prin această clasificare se vor crea condiţii pentru ca managerii de spitale şi instituţiile care le administrează să poată face predicţii în legătură cu fondurile pe care le vor avea la dispoziţie în fiecare an. „Introducerea finanţării pe bază de clasificare va însemna şi un buget rectificat în plus pe partea de spitale cu 500 de milioane de lei în iulie-august”, a anunţat Cseke.
Ministrul Sănătăţii a prezentat, de asemenea, o situaţie la zi a spitalelor româneşti. 460 de dosare au fost depuse de unităţile sanitare care au solicitat să fie incluse în această clasificare, iar în baza acestora 347 de unităţi sanitare publice cu paturi au fost clasificate în funcţie de competenţă pe cele 5+2 clase, de la categoria 1, nivelul de competenţă foarte înalt, până la a 5-a. Aproxitmativ 58% dintre spitalele clasificate de minister se află în clasele 4 şi 5, iar 30 de judeţe nu au nici măcar un spital de categoria a doua. În categoria I au fost incluse doar 7 spitale din România: Spitalul Universitar Bucureşti, Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, şi spitalele de urgenţă din Timişoara, Cluj, Târgu-Mureş, Iaşi şi Constanţa.
Ministrul a precizat că această clasificare este una de pornire şi nu este definitivă, iar spitalele vor avea şansa ca în urma unei evoluţii pozitive în continuare să urce într-o categorie superioară, după depunerea unei documentaţii în acest sens la minister. „Toate au anumite probleme şi vor trebui să se conformeze unul plan propus deja”, a mai adăugat Cseke Attila. Spitalele care nu vor avea parte de un management corespunzător riscă să fie declasificate.
Indicii pentru decontări, la secret
Potrivit unor surse, după noul sistem de finanţare a spitalelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu va mai deconta serviciile în funcţie de perioada de internare la fel ca pe sistemul vechi. Durata medie de internare a fost micşorată, iar plăţile se vor face în funcţie de afecţiunile tratate. Însă medicii şi administratorii spitalelor nu cunosc indicii după care se calculează plăţile pentru fiecare afecţiune. În cazul unui diagnostic mai complex, va fi decontat tratamentul pentru afecţiunea cu cel mai mare indice. Pentru că lista afecţiunilor decontate şi indicii alocaţi fiecăreia nu au fost făcute publice de către Ministerul Sănătăţii şi nici nu au fost puse la dispoziţia unităţilor care ar dori să le consulte, o firmă din Târgu-Mureş a văzut o oportunitate de afacere în această nişă administrativă. Astfel, aceştia deţin know-how-ul şi vând servicii de consultanţă managerilor de spitale care vor să cunoască în detaliu sistemul prin care se vor face plăţile per afecţiune, pentru a putea maximiza sumele încasate de la Casa de Asigurări de Sănătate.
La două săptămâni de la anunţul făcut de Cseke Attila, Ministerul Sănătăţii a publicat lista spitalelor clasificate, alături de criteriile pe care trebuiau să le îndeplinească pentru a fi incluse în fiecare din cele cinci clase. Lista publicată de Ministerul Sănătăţii cuprinde 461 de unităţi spitaliceşti din întreaga ţară, clasificate pe judeţe şi categoria în care au fost încadrate. Prima clasă de clasificare o reprezintă cea de competenţă foarte înaltă, care corespunde profilului de spital regional de urgenţă.
Clasa a doua este cea de competenţă înaltă, iar în aceasta sunt incluse spitalele care deservesc un judeţ şi judeţele limitrofe, pentru afecţiuni complexe. Clasa a treia este de competenţă medie şi reprezintă unităţile care deservesc raza judeţului şi, prin excepţie, judeţe limitrofe. Clasa a patra este reprezentată de competenţa de bază, în care sunt incluse spitale care deservesc un oraş şi comunele învecinate, dar nu sunt pregătite pentru pacienţi cu afecţiuni complexe. Ultima clasă reprezintă unităţile medicale pentru boli cronice sau servicii medicale pentru o singură specialitate.
Creşteri de buget pentru o parte din spitale
Unele dintre spitale nu au putut fi clasificate nici măcar în ultima categorie, deşi Ministerul Sănătăţii a decis deja să închidă sau să transforme în cămine pentru bătrâni unităţile mici, care nu aveau suficiente dotări sau destul personal.
Schimbarea modului de finanţare va aduce creşteri de buget importante pentru unele spitale, pentru spitalele mari, cu performanţă, dar şi scăderi acolo unde nu există servicii medicale performante. Astfel, prin aplicarea noilor reguli de finanţare, 36% dintre spitalele publice (125 unităţi sanitare) vor înregistra creşteri bugetare faţă de anul trecut. Un număr de 84 unităţi sanitare îşi vor menţine aceeaşi finanţare faţă de anul trecut, iar 138 unităţi sanitare (39%) vor înregistra scăderi de buget faţă de anul trecut. Cele mai multe spitale care au înregistrat creşteri de buget pentru anul acesta se află în categoriile I, II şi III.
„Noile reguli de finanţare în funcţie de clasificare înseamnă predictibilitate şi echitate în sistem. Vor exista creşteri de finanţare la spitale cu grad de competenţe ridicat, cele care pornesc de la nivelul spitalelor judeţene. Nu vor mai exista diferenţe aşa de mari de buget între spitale de aceeaşi categorie”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.
În ceea ce priveşte spitalele private, unul dingur dintre acestea a fost clasificat în categoria a II-a, alte 50 în categoriile a IV-a şi a V-a, în timp ce nouă nu au fost clasificate, din totalul celor 66 de unităţi sanitare particulare care vor să primească bani publici, a declarat pentru Mediafax ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.
Un singur spital privat la categoria II
„Din totalul celor 94 de spitale private care funcţionează în România cu autorizaţie, 66 au cerut să fie clasificate, adică să primească bani publici pentru anumite servicii. Din cele 66, unul s-a clasificat la categoria a II-a cu plan de conformare. Este vorba despre Spitalul clinic „Pelican” din Oradea, care de ani de zile are activitate universitară, dar cu plan de conformare. Alte 11 spitale private sunt de categoria a IV- a, 39 la categoria a V-a, iar nouă nu au fost clasificate. Alte şase trebuie să facă plan de conformare”, a spus ministrul Sănătăţii.
Unul dintre proprietarii grupului Pelican, medicul Marius Maghiar, a anunţat în urmă cu câteva săptămâni înfiinţarea unei unităţi sanitare similare celei de la Oradea în Cluj-Napoca. Este vorba de primul spital universitar privat din România, una dintre cele mai mari unităţi sanitare private din ţară. Spitalul va oferi servicii de ambulator şi spitalizare, din toate ariile de specializare medicală. Încă de la deschidere, prognozată pentru mai 2012, spitalul de 330 de paturi va fi încadrat în categoria I şi va avea contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, a promis directorul de la Pelican. Spitalul care va avea o suprafaţă totală de 23.000 mp va costa 50 de milioane de euro şi va fi construit pe Calea Turzii, la numărul 148, unde au început deja lucrările de şantier. Autorizaţia de construcţie pentru noua unitate sanitară a fost deja emisă, proiectul fiind aprobat şi în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU).
Diana Gabor
La 1 iunie, ministrul Sănătăţii Cseke Attila a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, situaţia clasificării spitalelor cu paturi şi felul în care acestea vor fi finanţate de către minister, potrivit noii ierarhii. Aceste prevederi au intrat în vigoare la începutul lunii şi urmăresc eliminarea discrepanţelor care există între spitalele cu nivele similare de competenţă. Ministrul Sănătăţii a mai explicat că unul dintre obiectivele principale urmărite prin această clasificare este ca alocarea resurselor financiare să se faca echitabil, pe bază de reguli clare.
Aproape 350 de unităţi, incluse în clasificare
Cseke Attila a declarat că prin această clasificare se vor crea condiţii pentru ca managerii de spitale şi instituţiile care le administrează să poată face predicţii în legătură cu fondurile pe care le vor avea la dispoziţie în fiecare an. „Introducerea finanţării pe bază de clasificare va însemna şi un buget rectificat în plus pe partea de spitale cu 500 de milioane de lei în iulie-august”, a anunţat Cseke.
Ministrul Sănătăţii a prezentat, de asemenea, o situaţie la zi a spitalelor româneşti. 460 de dosare au fost depuse de unităţile sanitare care au solicitat să fie incluse în această clasificare, iar în baza acestora 347 de unităţi sanitare publice cu paturi au fost clasificate în funcţie de competenţă pe cele 5+2 clase, de la categoria 1, nivelul de competenţă foarte înalt, până la a 5-a. Aproxitmativ 58% dintre spitalele clasificate de minister se află în clasele 4 şi 5, iar 30 de judeţe nu au nici măcar un spital de categoria a doua. În categoria I au fost incluse doar 7 spitale din România: Spitalul Universitar Bucureşti, Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, şi spitalele de urgenţă din Timişoara, Cluj, Târgu-Mureş, Iaşi şi Constanţa.
Ministrul a precizat că această clasificare este una de pornire şi nu este definitivă, iar spitalele vor avea şansa ca în urma unei evoluţii pozitive în continuare să urce într-o categorie superioară, după depunerea unei documentaţii în acest sens la minister. „Toate au anumite probleme şi vor trebui să se conformeze unul plan propus deja”, a mai adăugat Cseke Attila. Spitalele care nu vor avea parte de un management corespunzător riscă să fie declasificate.
Indicii pentru decontări, la secret
Potrivit unor surse, după noul sistem de finanţare a spitalelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu va mai deconta serviciile în funcţie de perioada de internare la fel ca pe sistemul vechi. Durata medie de internare a fost micşorată, iar plăţile se vor face în funcţie de afecţiunile tratate. Însă medicii şi administratorii spitalelor nu cunosc indicii după care se calculează plăţile pentru fiecare afecţiune. În cazul unui diagnostic mai complex, va fi decontat tratamentul pentru afecţiunea cu cel mai mare indice. Pentru că lista afecţiunilor decontate şi indicii alocaţi fiecăreia nu au fost făcute publice de către Ministerul Sănătăţii şi nici nu au fost puse la dispoziţia unităţilor care ar dori să le consulte, o firmă din Târgu-Mureş a văzut o oportunitate de afacere în această nişă administrativă. Astfel, aceştia deţin know-how-ul şi vând servicii de consultanţă managerilor de spitale care vor să cunoască în detaliu sistemul prin care se vor face plăţile per afecţiune, pentru a putea maximiza sumele încasate de la Casa de Asigurări de Sănătate.
La două săptămâni de la anunţul făcut de Cseke Attila, Ministerul Sănătăţii a publicat lista spitalelor clasificate, alături de criteriile pe care trebuiau să le îndeplinească pentru a fi incluse în fiecare din cele cinci clase. Lista publicată de Ministerul Sănătăţii cuprinde 461 de unităţi spitaliceşti din întreaga ţară, clasificate pe judeţe şi categoria în care au fost încadrate. Prima clasă de clasificare o reprezintă cea de competenţă foarte înaltă, care corespunde profilului de spital regional de urgenţă.
Clasa a doua este cea de competenţă înaltă, iar în aceasta sunt incluse spitalele care deservesc un judeţ şi judeţele limitrofe, pentru afecţiuni complexe. Clasa a treia este de competenţă medie şi reprezintă unităţile care deservesc raza judeţului şi, prin excepţie, judeţe limitrofe. Clasa a patra este reprezentată de competenţa de bază, în care sunt incluse spitale care deservesc un oraş şi comunele învecinate, dar nu sunt pregătite pentru pacienţi cu afecţiuni complexe. Ultima clasă reprezintă unităţile medicale pentru boli cronice sau servicii medicale pentru o singură specialitate.
Creşteri de buget pentru o parte din spitale
Unele dintre spitale nu au putut fi clasificate nici măcar în ultima categorie, deşi Ministerul Sănătăţii a decis deja să închidă sau să transforme în cămine pentru bătrâni unităţile mici, care nu aveau suficiente dotări sau destul personal.
Schimbarea modului de finanţare va aduce creşteri de buget importante pentru unele spitale, pentru spitalele mari, cu performanţă, dar şi scăderi acolo unde nu există servicii medicale performante. Astfel, prin aplicarea noilor reguli de finanţare, 36% dintre spitalele publice (125 unităţi sanitare) vor înregistra creşteri bugetare faţă de anul trecut. Un număr de 84 unităţi sanitare îşi vor menţine aceeaşi finanţare faţă de anul trecut, iar 138 unităţi sanitare (39%) vor înregistra scăderi de buget faţă de anul trecut. Cele mai multe spitale care au înregistrat creşteri de buget pentru anul acesta se află în categoriile I, II şi III.
„Noile reguli de finanţare în funcţie de clasificare înseamnă predictibilitate şi echitate în sistem. Vor exista creşteri de finanţare la spitale cu grad de competenţe ridicat, cele care pornesc de la nivelul spitalelor judeţene. Nu vor mai exista diferenţe aşa de mari de buget între spitale de aceeaşi categorie”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.
În ceea ce priveşte spitalele private, unul dingur dintre acestea a fost clasificat în categoria a II-a, alte 50 în categoriile a IV-a şi a V-a, în timp ce nouă nu au fost clasificate, din totalul celor 66 de unităţi sanitare particulare care vor să primească bani publici, a declarat pentru Mediafax ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.
Un singur spital privat la categoria II
„Din totalul celor 94 de spitale private care funcţionează în România cu autorizaţie, 66 au cerut să fie clasificate, adică să primească bani publici pentru anumite servicii. Din cele 66, unul s-a clasificat la categoria a II-a cu plan de conformare. Este vorba despre Spitalul clinic „Pelican” din Oradea, care de ani de zile are activitate universitară, dar cu plan de conformare. Alte 11 spitale private sunt de categoria a IV- a, 39 la categoria a V-a, iar nouă nu au fost clasificate. Alte şase trebuie să facă plan de conformare”, a spus ministrul Sănătăţii.
Unul dintre proprietarii grupului Pelican, medicul Marius Maghiar, a anunţat în urmă cu câteva săptămâni înfiinţarea unei unităţi sanitare similare celei de la Oradea în Cluj-Napoca. Este vorba de primul spital universitar privat din România, una dintre cele mai mari unităţi sanitare private din ţară. Spitalul va oferi servicii de ambulator şi spitalizare, din toate ariile de specializare medicală. Încă de la deschidere, prognozată pentru mai 2012, spitalul de 330 de paturi va fi încadrat în categoria I şi va avea contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, a promis directorul de la Pelican. Spitalul care va avea o suprafaţă totală de 23.000 mp va costa 50 de milioane de euro şi va fi construit pe Calea Turzii, la numărul 148, unde au început deja lucrările de şantier. Autorizaţia de construcţie pentru noua unitate sanitară a fost deja emisă, proiectul fiind aprobat şi în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU).
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 656 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.