Apostu ia 1.200 de lei de la fiecare clujean
În toamna anului trecut, Primăria Cluj-Napoca s-a îndatorat cu peste 100 de milioane de euro printr-un împrumut luat pe 30 de ani de la CEC Bank. Proiectelor care vor fi finanţate cu aceşti bani se înscriu în categoriile cultură şi sport, reparaţii şi întreţinere străzi, iluminat public şi transport în comun. Pe de o parte, analiştii financiari spun că un asemenea împrumut este similar celui făcut de România către FMI, iar, pe de altă parte, reprezentanţii municipalităţii spun că s-au împrumutat pentru clujeni. Problema este că nimeni nu i-a întrebat pe clujeni dacă vor să plătească circa 120 de milioane de euro în 30 de ani de acum încolo.
În noiembrie anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a contractat un împrumut de la CEC Bank în valoarea de 300 de milioane de lei, pe o perioadă de 30 de ani, iar la final municipalitatea va trebui să returneze peste 400 de milioane de lei, adică circa 120 de milioane de euro. Suma impresionantă va fi folosită pentru construirea unor proiecte sportiv-culturale, pentru lucrări la unele străzi, iluminat stradal şi transport în comun. Mai mulţi specialişti în finanţe spun că acest împrumut şi destinaţia lui seamănă izbitor de mult cu împrumutul făcut de Guvern la FMI şi, redus la viaţa de zi cu zi, cu decizia unui şomer de a-şi cumpăra televizor cu plasmă. Pe de altă parte, reprezentanţii primăriei şi cei care au votat această îndatorare spun că s-au împrumutat pentru clujeni, chiar dacă nu a fost făcută nici o consultare publică.
“Avalanşă” de cifre
Conform calculelor, împrumutul contractat de municipalitate îndatorează fiecare plătitor de taxe şi impozite locale din Cluj Napoca cu circa 1.200 de lei, iar gradul de îndatorare a municipalităţii a ajuns la 26%, în situaţia în care legea administraţiei locale permite un grad de îndatorare de maxim 30%. Conform datelor disponibile în luna februarie, primarul Sorin Apostu a tăiat bugetul sănătăţii, locuinţelor, mediului şi transporturilor, iar omologul său la nivel judeţean, Alin Tişe, a tăiat din banii alocaţi pentru învăţământ, asistenţă socială şi sănătate. Anul acesta, bugetul primăriei este la 970.605.000 lei din care bugetul de funcţionare este de 588.973.625 de lei, iar bugetul de dezvoltare este 381.631.375. Din această sumă, 52 de milioane de lei sunt alocaţi pentru acţiuni publice şi acţiuni externe, 3 milioane de lei sunt destinaţi către alte servicii publice, pentru împrumuturi sunt alocaţi 16,7 milioane de lei, pentru ordine publică şi siguranţă naţională sunt asigurate 13,8 milioane de lei, învăţământul are alocat 143,6 milioane de lei, la sănătate se duc 9 milioane de lei, domeniile cultural, recreaţional şi religia au alocate 19,6 milioane de lei, asistenţa socială are 52,8 milioane de lei, pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică sunt repartizaţi 22,6 milioane de lei, protecţia mediului 31,5 milioane de lei, subvenţiile pentru combustibili şi energie vor fi de 58 de milioane de lei, iar transporturile mizează pe 117 milioane.
Proiectele Primăriei Cluj-Napoca pentru care municipalitatea a contractat împrumuturi bancare
La circa jumătate de an după ce primăria clujeană a contractat împrumutul de sute de milioane de euro de la CEC Bank, Ministerul finanţelor, acţionarul majoritar al băncii, l-a numit în funcţia de director şi prim vicepreşedinte al CEC Bank pe Andrei Stamatian, fiul Prefectului Clujului, Florin Stamatian. Conform Wall Street, anterior acestei numiri, Andrei Stamatian a ocupat funcţia de preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre băncile cu care primăria are semnat deja un contract de creditare pentru reabilitarea termică a blocurilor. Colegii lui Stamatian în Consiliul de Administraţie al CEC Bank sunt Bogdan Dragoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Pogea, fost ministru de Finanţe şi Andrei Răzvan Micu, consilier al Ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.
Răzvan Robu
În noiembrie anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a contractat un împrumut de la CEC Bank în valoarea de 300 de milioane de lei, pe o perioadă de 30 de ani, iar la final municipalitatea va trebui să returneze peste 400 de milioane de lei, adică circa 120 de milioane de euro. Suma impresionantă va fi folosită pentru construirea unor proiecte sportiv-culturale, pentru lucrări la unele străzi, iluminat stradal şi transport în comun. Mai mulţi specialişti în finanţe spun că acest împrumut şi destinaţia lui seamănă izbitor de mult cu împrumutul făcut de Guvern la FMI şi, redus la viaţa de zi cu zi, cu decizia unui şomer de a-şi cumpăra televizor cu plasmă. Pe de altă parte, reprezentanţii primăriei şi cei care au votat această îndatorare spun că s-au împrumutat pentru clujeni, chiar dacă nu a fost făcută nici o consultare publică.
“Este uimitor cum se comportă uneori administraţiile locale, care par că sunt proiecţii în miniatură ale Guvernului actual. Cunosc Clujul pentru că aici am trăit o viaţă şi pot spune că în situaţia în care nu există adăposturi pentru cei cu probleme sociale, când absolut toate străzile din oraş sunt sparte şi crăpate, pieţele sunt murdare, turiştii vin doar pentru spitale sau în trecere, tu să te apuci să construieşti săli de sport, bazine de polo, filarmonică şi să introduci în programele de reabilitare a străzilor doar 10 străzi”, este de părere Toader B, specialist consultant financiar în cadrul unei societăţi financiare.
Pe de altă parte, reprezentanţii primăriei spun că acest împrumut era necesar pentru clujeni. Petru Pântea, consilier local (PD-L) care face parte din Comisia de buget-finanţe a primăriei şi a făcut parte şi din comisia de evaluare a ofertelor depuse pentru creditarea acestui împrumut, spune că legea permite gradul de îndatorare şi că acest împrumut a fost făcut pentru clujeni. “Este o perioadă de rambursare mare şi trebuiau făcute aceste proiecte. Nu existau fonduri pentru aceste proiecte şi o sală a sporturilor în Grigorescu sau o filarmonică sunt necesare pentru clujeni, iar legea spune că ne încadrăm în gradul de îndatorare de 30%. Pe parcurs, vor fi făcute studii de fezabilitate şi tot ce trebuie. Primăria are obligaţia să asigure obiective culturale şi sportive pentru cetăţenii din Cluj Napoca”, spune Pântea. Întrebat dacă nu ar fi fost mai bine ca aceşti bani să fie investiţi în producţie, el a susţinut că administraţiile locale nu se pot implica în activităţi de producţie.
“Avalanşă” de cifre
Conform calculelor, împrumutul contractat de municipalitate îndatorează fiecare plătitor de taxe şi impozite locale din Cluj Napoca cu circa 1.200 de lei, iar gradul de îndatorare a municipalităţii a ajuns la 26%, în situaţia în care legea administraţiei locale permite un grad de îndatorare de maxim 30%. Conform datelor disponibile în luna februarie, primarul Sorin Apostu a tăiat bugetul sănătăţii, locuinţelor, mediului şi transporturilor, iar omologul său la nivel judeţean, Alin Tişe, a tăiat din banii alocaţi pentru învăţământ, asistenţă socială şi sănătate. Anul acesta, bugetul primăriei este la 970.605.000 lei din care bugetul de funcţionare este de 588.973.625 de lei, iar bugetul de dezvoltare este 381.631.375. Din această sumă, 52 de milioane de lei sunt alocaţi pentru acţiuni publice şi acţiuni externe, 3 milioane de lei sunt destinaţi către alte servicii publice, pentru împrumuturi sunt alocaţi 16,7 milioane de lei, pentru ordine publică şi siguranţă naţională sunt asigurate 13,8 milioane de lei, învăţământul are alocat 143,6 milioane de lei, la sănătate se duc 9 milioane de lei, domeniile cultural, recreaţional şi religia au alocate 19,6 milioane de lei, asistenţa socială are 52,8 milioane de lei, pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică sunt repartizaţi 22,6 milioane de lei, protecţia mediului 31,5 milioane de lei, subvenţiile pentru combustibili şi energie vor fi de 58 de milioane de lei, iar transporturile mizează pe 117 milioane.
“Unele dintre obiectivele de investiţii sunt prinse în bugetul pe 2011 ca obiective, sumele trecute acolo nefiind valorile finale ale investiţiilor. Pe măsură ce se încep aceste investiţii se va opera modificarea sumelor printr-o rectificare bugetară. Primăria Cluj-Napoca a contractat un împrumut în sumă de 300.000.000 lei (90.407.563.13 EUR) pentru o perioadă de 30 de ani în vederea asigurări surselor de finanţare necesare pentru investiţii în conformitate cu HCL 433/2010. În urma licitaţiei care a avut loc în luna noiembrie 2010, CEC Bank a fost desemnată câştigătoare (a mai participat BCR) cu oferta financiară de 400.218.973, 2 (reprezentând dobânzile şi comisioanele aferente împrumutului)”, arată răspunsul Biroului Mass-Media din cadrul municipalităţii clujene.
Proiectele Primăriei Cluj-Napoca pentru care municipalitatea a contractat împrumuturi bancare
1. Construire Centrul Cultural Transilvania – clădire pentru Filarmonica de
Stat
2. Construire Sală multifuncţională de sport
3. Lucrări tehnico-edilitare şi Bazin de polo
4. Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic , studii geo,ridicări topo pentru
lucrările tehnico-edilitare şi Bazinul de polo
5. Modernizare 100 de străzi
6. Amenajare, modernizare străzi, poduri, etc.
La circa jumătate de an după ce primăria clujeană a contractat împrumutul de sute de milioane de euro de la CEC Bank, Ministerul finanţelor, acţionarul majoritar al băncii, l-a numit în funcţia de director şi prim vicepreşedinte al CEC Bank pe Andrei Stamatian, fiul Prefectului Clujului, Florin Stamatian. Conform Wall Street, anterior acestei numiri, Andrei Stamatian a ocupat funcţia de preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre băncile cu care primăria are semnat deja un contract de creditare pentru reabilitarea termică a blocurilor. Colegii lui Stamatian în Consiliul de Administraţie al CEC Bank sunt Bogdan Dragoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Pogea, fost ministru de Finanţe şi Andrei Răzvan Micu, consilier al Ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.
CIFRĂ
120 de milioane de euro are de dat Primăria Cluj Napoca din buzunarul clujenilor
Răzvan Robu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 987 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii