Majoritatea celor care au fost abuzaţi de procurori, poliţisti sau jandarmi cunosc cazul hunedoreanului Vili Rupa care, după ce a fost arestat, a fost supus la o serie de tratamente inumane de către organele de cercetare penală. (Se întâmpla în anul 1998.) După ce a reuşit să iasă din puşcărie, Rupa a dat în judecată Statul român la CEDO pentru chinurile prin care a trecut şi a câştigat. De asemenea, cazul lui a fost şi în atenţia organizaţiei APADOR-CH, una dintre cele mai puternice organizaţii pentru apărarea Drepturilor Omului din România. “Gazeta de Cluj” vă prezintă cazul lui Vili Rupa, precum şi faptul că, după ce Statul român a pierdut în faţa hunedoreanului, cei care l-au maltratat nu au suferit nici o repercursiune.



“În urma bătăilor primite de la poliţişti mi-au fost rupţi dinţii şi acum port dinţi de fier. Din cauza lanţurilor purtate, timp de 81 de zile, pe picioare şi pe mâini şi o bară de fier legată de lanţuri, mi s-a rupt femurul, am fost operat şi mi s-a pus o tijă, mi-a căzut părul din cap, am probleme cu ficatul şi cu stomacul. Credeţi că este normal să stai nevinovat la puşcărie şi nici un poliţist, nici un procuror şi nici un judecător să nu fie arestat? Incredibil e că s-a petrecut şi că se petrec asemenea cazuri. Dacă ar exista răspundere în magistratură, oamenii ar fi mai atenţi când îşi folosesc funcţia abuzând sau condamnând oameni nevinovaţi. Daca legea îi apără, atunci legea trebuie schimbată. Trebuie să fie lege şi pentru ei. E un pas important în eradicarea corupţiei”, îşi începe povestea Vili Rupa, care a fost torturat la sfârşitul anilor ‘90. “În luna ianuarie 1998, deoarece aflase că reclamantul avea intenţia de a vinde mercur alb, substanţă toxică a cărei deţinere este interzisă în România, Poliţia din Hunedoara a pregătit un scenariu pentru a-l prinde în flagrant delict. Astfel, după cum reiese dintr-o declaraţie a poliţistului N.B. din data de 12 mai 1998, depusă la dosar de către Guvern, la momentul în care operaţiunea Poliţiei a fost organizată, reclamantul era cunoscut de mai mulţi ani de către serviciile de poliţie ca „personaj interlop, antisocial, violent şi care suferă de afecţiuni neuropsihice“. La data de 28 ianuarie 1998, în jurul orei 17,30, pe când se afla în apropierea hotelului Ruşca, în centrul oraşului Hunedoara (judeţul Hunedoara), reclamantul a fost prins de mai mulţi poliţişti (12 potrivit declaraţiilor sale, 8 sau 3 în opinia Guvernului). Aceştia l-ar fi lovit apoi în cap şi în stomac. Reclamantul i-a recunoscut printre poliţisti pe căpitanul B., comandantul E. şi locotenentul C. După ce l-au imobilizat la pământ, poliţistii l-au stropit cu gaz lacrimogen şi i-au pus cătuşele. Observând o sticlă de plastic aflată pe jos şi care conţinea mercur alb, poliţistii l-au acuzat că el ar fi proprietarul acesteia. Reclamantul a negat că ar fi proprietarul sticlei, însă a fost introdus cu forţa în portbagajul unei maşini de poliţie care l-a dus la Comisariatul de Poliţie din Hunedoara. Într-o declaraţie din data de 10 mai 2000 dată în faţa reprezentantului reclamantului şi depusă în faţa Curţii, I. Şelaru a precizat că a văzut mai mulţi poliţişti lovindu-l pe reclamant cu mâinile şi picioarele, stropindu-l cu gaz lacrimogen şi punându-i cătuşele. I. Şelaru a declarat că i-a văzut pe poliţişti lovindu-l pe reclamant chiar şi după sosirea lor la comisariatul de poliţie. De asemenea, el pretinde că l-ar fi auzit pe reclamant ţipând în timp ce era lovit, după care a fost dus la etaj. Reclamantul afirmă că a petrecut toată noaptea cu mâinile prinse cu cătuşele de o bară metalică, fără hrană şi în imposibilitatea de a merge la toaletă. Nu a putut nici să îşi anunţe familia despre faptul că fusese arestat”, se arată în sentinţa CEDO. După peste 10 ani de procese, Rupa a câştigat la CEDO împotriva Statului român şi a primit o despăgubire de 42.000 de euro.

A doua rundă de bătaie după petiţia la CEDO

După ce a ieşit din puşcărie, Vili Rupa a fost luat din nou în “colimator” de către poliţişti. Conform unui raport al APADOR-CH, organizaţie care militează pentru protecţia Drepturilor Omului în România, Rupa a fost provocat de către poliţiştii hunedoreni după ce a depus plângerea la CEDO.
“În urma trimterii plângerii la Strasbourg, Vili Rupa, domiciliat în oraşul Hunedoara, a fost ameninţat de poliţiştii locali – în prezenţa unui martor – că îl vor “împuşca”. Curtea europeană de la Strasbourg a fost înştiinţată de acest incident. Patru poliţişti în uniformă (de fapt doi poliţişti, Adrian Enache şi Daniel Chiş, şi doi jandarmi, Marius Ionel Vita şi Răzvan Marius Şoancă) au coborât dintr-o maşină şi s-au îndreptat ameninţători spre cei doi, cerându-le actele. A urmat o altercaţie verbală în timpul căreia Adrian Enache a scos pistolul din dotare, l-a armat şi l-a îndreptat spre Vili Rupa. Celălalt poliţist l-a ameninţat pe Rupa că îi va da o amendă de un milion şi jumătate. Exasperat de ceea ce părea clar o provocare şi speriat de ameninţarea cu pistolul, Vili Rupa şi-a pierdut cumpătul şi i-a dat o palmă lui Adrian Enache, după care a spart două geamuri ale autoturismului VW Golf, proprietate personală a sergentului major Daniel Chiş. Pe data de 28 noiembrie 2000, Vili Rupa s-a prezentat la Parchet la Deva, fiind citat de procurorul Joviţa Băceanu. Ajuns aici, i s-a spus, în prezenţa unei avocate din oficiu, că nu va fi nici o problemă deoarece, conform expertizei efectuate cu ocazia arestării precedente, ar avea “discernământ diminuat”. Rupa i-a cerut să vadă acea expertiză, iar procurorul i-a spus că “se duce să-i facă o fotocopie”. S-a întors, însă, fără fotocopie, dar cu un grup de “mascaţi” care l-au bătut pe Rupa, sub ochii avocatei din oficiu. Procurorul a emis mandat de arestare şi, pe data de 30 noiembrie 2000, Vili Rupa a fost dus la penitenciarul Bircea Mare (situat la circa 10 km de Deva). Vili Rupa a depus plângere la Parchetul militar împotriva poliţiştilor Enache şi Chiş. Parchetul militar Craiova a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale (adresa nr.644/P/2000). Vili Rupa are o listă de cinci martori care l-au văzut când a fost adus în penitenciar şi pot confirma că era bătut (Sorin Ursache, Florin Boştinaru, Gabriel Sorin Popa, Nicuşor Sirghei şi Constantin Dulgheriu). Reprezentanţii APADOR-CH au reuşit să discute numai cu unul dintre ei -Gabriel Sorin Popa, din camera 5, secţia I-a- care a confirmat că l-a văzut pe Vili Rupa când a fost adus în penitenciar şi că avea urme vizibile de lovituri la cap (vânătăi, nasul umflat şi sângerînd, cucuie). APADOR-CH crede că incidentul din noiembrie 2000 în urma căruia Vili Rupa a ajuns din nou în penitenciar, se datorează plângerii pe care acesta a adresat-o Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg şi modului ciudat în care poliţiştii din Hunedoara cred că trebuie să reacţioneze”, arată raportul APADOR-CH.

“În anul 1998, m-au acuzat că fac trafic cu mercur şi mi-au percheziţionat casa fără mandat. După condamnare, 81 de zile am trăit un adevărat coşmar. În primele zile, m-au sedat. Când m-am trezit, am văzut că nu mă pot mişca şi că eram legat cu cătuşe de mâini şi de picioare, iar între picioare era prinsă o ţeavă printre cătuşe. Nu eram lăsat să merg la baie şi îmi făceam nevoile pe mine de mă curăţau colegii de celulă. Trei luni de zile, nu am fost lăsat să mă spăl sau să mă mişc”, a declarat Vili Rupa, unul dintre românii torturaţi de organele de urmărire penală la sfârşitul anilor ‘90.

Răzvan Robu

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania Investigatii Alin Tise

Comentarii