Cluj-Napoca, în criza de spatii verzi
Provocarea lansata de Gazeta de Cluj candidatilor pentru Primarie, în ceea ce priveste spatiile verzi din Cluj-Napoca, a fost ,,acceptata” de udemeristul Laszlo Attila, social-democratul Remus Lapusan, taranistul Horea Dan, penegistul Ionut Tene si de catre liberalul Manuel Chira. Toti au fost de acord ca spatiile verzi din municipiu sunt insuficiente pentru toti clujenii, propunând tot de felul de solutii, care de care mai ,,ambitioase” pentru rezolvarea acestei situatii.
Crearea de spatii verzi este o provocare pe termen lung si mediu, pe care Ministerul Mediului a lansat-o primariilor din zonele urbane. Pâna în 2010, fiecare edil de urbe trebuie sa asigure locuitorilor 20 de mp/ pe cap de locuitor, iar pâna în 2013, 26 mp. Potrivit statisticilor, jumatate din orasele României abia ating 10-15 mp de verdeata de persoana, dintre marile orasele, Bucurestiul stând cel mai prost la acest capitol. Suprafata spatiului verde din Cluj-Napoca a atins un nivel extrem de scazut în ultimii ani. În anul 2007, municipiul Cluj-Napoca ocupa penultimul loc pe tara ca spatiu verde pe cap de locuitor. Cifrele oficiale erau de 12 mp, suprafata cu mai mult de jumatate sub media pe tara si la distanta colosala de cei 40 de metri patrati pe cap de locuitor cât cer normele europene în domeniu. În prezent, situatia este aceeasi , problema fiind cu atât mai îngrijoratoare cu cât consilierii locali si cei judeteni nu iau în calcul aceste cifre atunci când voteaza pentru un proiect sau altul, ridicate tocmai pe spatiile verzi din municipiu. Pentru a ,,îndulci” putin cifrele în intravilanul raportat ca spatiu verde au fost incluse si padurile din împrejurimi, respectiv padurile Faget si Hoia. Astfel, Primaria a ajuns la o cifra de 362 hectare de spatiu, cu o medie ,,oficiala” de 12 metri patrati pe cap de locuitor.
Varianta Uniunii
În opinia lui Laszlo Attila, candidatul UDMR pentru functia de edil al municipiului Cluj-Napoca, spatiile verzi existente în Cluj-Napoca sunt insuficiente pentru clujeni. Acesta a declarat ca solutii exista pentru a rezolva problema spatiilor verzi, însa punerea lor în practica este destul de dificila. ,, Exista o multime de solutii pentru a crea noi spatii verzi pentru clujeni. Eu vad acest proces în trei etape. În primul rând, trebuie sa fie sprijinite toate programele de înverzire al zonelor constituite, aici ma refer si la curtile existente, prin plantarea de arbori si flori. În al doilea rând, în zonele neconstituite, acolo unde nu s-au facut înca strazi, ar trebui sa respectam cu strictete procentele stabilite pentru suprafetele de spatii verzi. În al treilea rând, pasunile si terenurile virane ar putea fi amenajate ca si spatii verzi. În al patrulea rând, padurile Faget si Hoia ar trebui sa fie transformate în paduri-parc, astfel publicul ar avea acces la o zona mare de verdeata. O alta varianta pentru aceste zone ar fi schimbul de terenuri pentru ca clujenii sa aiba o suprafata cât mai mare pentru iesirile în aer liber. Iar în ultimul rând, ar trebui conceput un proiect pe termen mediu si lung pentru cumpararea de terenuri în zonele orasului care urmeaza sa se dezvolte, cum ar fi Apahida si Floresti”, a declarat presedintele UDMR Cluj. Totodata, Laszlo a afirmat ca spatiile verzi existente ar trebui conservate prin organizarea unei campanii care sa îi faca pe clujeni sa constientizeze pericolul lipsei de spatii verzi.
Solutii social-democrate
Remus Lapusan este de parere ca spatiile verzi din municipiu ,,sunt mai mult decât insuficiente”. Potrivit social-democratului, aceasta situatie ar trebui ,,remediata” cât mai repede posibil prin cumpararea de terenuri neproductive, precum colinele, unde nu se pot planta decât arbori, în jurul municipiului Cluj-Napoca, care sa duca la crearea unui ,,inel verde” în jurul orasului. ,, Acest inel ar ajuta la diminuarea noxelor produse de autovehicule, dar si la eliminarea prafului. O alta solutie pentru crearea de noi spatii verzi ar fi transformarea acoperisurilor, care permit acest lucru, în adevarate spatii verzi. De asemenea, preluând modelul austriac, am putea ,,dota” parkingurile clujene cu dale ierbate sau am putea cumpara unele spatii private pentru a le transforma în zone cu verdeata. În Cluj-Napoca, sunt foarte multe zone, unde s-ar putea merge pe un schelet de beton, unde sa se planteze flori. În ceea ce priveste protejarea spatiilor verzi existente, e foarte clar ce avem de facut aici. În primul rând, trebuie sa stabilim harta verde a municipiului, iar cu aprobarea Consiliului Local sa se interzica constructiile în zonele verzi, dar si în cele care au potentiala sa devina astfel de zone. În Cluj, exista foarte multe zone ce pot fi transformate în spatii verzi, însa acestea, în primul rând ar trebui sa fie curatate de pietris si mizerii”, e de parere Lapusan.
Idei taraniste
Si taranistul Horea Dan, înscris în cursa electorala pentru Primaria Cluj-Napoca, împartaseste parerea celorlalti contracandidati ai sai, Laszlo Attila si Remus Lapusan, în ceea ce priveste insuficienta spatiilor verzi din municipiu. Conform acestuia, în prezent, un clujean are dreptul doar la 11 metri patrati pe cap de locuitor, în loc sa aiba cel putin 40 de metri patrati, suprafata ceruta de Uniunea Europeana. Presedintele PNTCD Cluj-Napoca considera ca transformarea locurilor abandonate în spatii verzi nu este cea mai potrivita solutie pentru municipiu. Dan a explicat ca ar trebui sa se puna accentul si pe locurile prielnice pentru picnic, în special în zona Dunarii. O alta solutie propusa de liderul taranist, desi o considera futurista, este încurajarea oamenilor sa transforme terasele blocurilor în adevarate spatii cu verdeata. De asemenea, Horea Dan vede în parkinguri o varianta de a majora suprafata de spatii verzi prin intermediul dalelor ierbate. ,,În legatura cu protejarea zonelor verzi existente, lucrurile ar trebuie facute în colaborare cu un specialist în peisagistica. De asemenea, scoaterea, în mod treptat, al firmelor din oras ar duce la cresterea suprafetei municipale de verdeata. O alta chestiune ce ar trebui pusa în aplicare este crearea de trasee verzi, destinata exclusiv pietonilor, prin care sa se ajunga la un anumit punct din oras”, a explicat Dan.
Un alt candidat pentru functia de primar al urbei este fostul lider al organizatiei judetene a PNG-CD, Ionut Tene. Acesta a declarat ca spatiile verzi din Cluj-Napoca se împutineaza pe zi ce trece din cauza sutelor de constructii ce sunt aprobate zilnic de catre Consiliul Local. ,,Daca ar fi dupa mine, eu nu as permite ca Filarmonica sa se construiasca în Parcul Central, diminuând astfel un sfert din suprata parcului. Parcurile ar trebui extinse, nu restrânse. De asemenea, as face tot posibilul sa transform Fagetul întru-un parc-padure, trecându-l mai întâi în domeniul public. Ce sa mai zic de aeroport? Mi se pare inadmisibil ca Aeroportul International Cluj-Napoca este amplasat în interiorul municipiului. Eu as schimba locatia aeroportului, mutându-l în afara orasului, iar în locul acestuia, pe lânga crearea de spatii verzi, as construi si locuinte sociale. O alta locatie ce ar putea fi transformata într-o zona ,,verde” este Piata Cipariu, unde exista spatiu suficient”, a explicat Tene.
,,Surpriza electorala”, Manuel Chira, candidatul pentru Primaria Cluj-Napoca din partea liberalilor ar propune, în primul rând, realizarea unei harti verzi ai municipiului, dupa care ar milita pentru mai multe spatii verzi si mai putine parcari pentru autoturisme. ,,Spatiile verzi sunt insuficiente, având în vedere populatia municipiului, însa, daca voi ajunge primar am de gând sa majorez suprafata de 15 mp/cap de locuitor la 20 de metri patrati. De asemenea, nu o sa mai autorizam nici o contructie, care sa nu prevada în proiect o suprafata considerabila destinata spatiului verde. În plus, hotarârile în ceea ce priveste zona verde a municipiului ar trebui luate împreuna cu Organismele de Mediu”, a încheiat Chira.
Timea Moldovan
Crearea de spatii verzi este o provocare pe termen lung si mediu, pe care Ministerul Mediului a lansat-o primariilor din zonele urbane. Pâna în 2010, fiecare edil de urbe trebuie sa asigure locuitorilor 20 de mp/ pe cap de locuitor, iar pâna în 2013, 26 mp. Potrivit statisticilor, jumatate din orasele României abia ating 10-15 mp de verdeata de persoana, dintre marile orasele, Bucurestiul stând cel mai prost la acest capitol. Suprafata spatiului verde din Cluj-Napoca a atins un nivel extrem de scazut în ultimii ani. În anul 2007, municipiul Cluj-Napoca ocupa penultimul loc pe tara ca spatiu verde pe cap de locuitor. Cifrele oficiale erau de 12 mp, suprafata cu mai mult de jumatate sub media pe tara si la distanta colosala de cei 40 de metri patrati pe cap de locuitor cât cer normele europene în domeniu. În prezent, situatia este aceeasi , problema fiind cu atât mai îngrijoratoare cu cât consilierii locali si cei judeteni nu iau în calcul aceste cifre atunci când voteaza pentru un proiect sau altul, ridicate tocmai pe spatiile verzi din municipiu. Pentru a ,,îndulci” putin cifrele în intravilanul raportat ca spatiu verde au fost incluse si padurile din împrejurimi, respectiv padurile Faget si Hoia. Astfel, Primaria a ajuns la o cifra de 362 hectare de spatiu, cu o medie ,,oficiala” de 12 metri patrati pe cap de locuitor.
Varianta Uniunii
În opinia lui Laszlo Attila, candidatul UDMR pentru functia de edil al municipiului Cluj-Napoca, spatiile verzi existente în Cluj-Napoca sunt insuficiente pentru clujeni. Acesta a declarat ca solutii exista pentru a rezolva problema spatiilor verzi, însa punerea lor în practica este destul de dificila. ,, Exista o multime de solutii pentru a crea noi spatii verzi pentru clujeni. Eu vad acest proces în trei etape. În primul rând, trebuie sa fie sprijinite toate programele de înverzire al zonelor constituite, aici ma refer si la curtile existente, prin plantarea de arbori si flori. În al doilea rând, în zonele neconstituite, acolo unde nu s-au facut înca strazi, ar trebui sa respectam cu strictete procentele stabilite pentru suprafetele de spatii verzi. În al treilea rând, pasunile si terenurile virane ar putea fi amenajate ca si spatii verzi. În al patrulea rând, padurile Faget si Hoia ar trebui sa fie transformate în paduri-parc, astfel publicul ar avea acces la o zona mare de verdeata. O alta varianta pentru aceste zone ar fi schimbul de terenuri pentru ca clujenii sa aiba o suprafata cât mai mare pentru iesirile în aer liber. Iar în ultimul rând, ar trebui conceput un proiect pe termen mediu si lung pentru cumpararea de terenuri în zonele orasului care urmeaza sa se dezvolte, cum ar fi Apahida si Floresti”, a declarat presedintele UDMR Cluj. Totodata, Laszlo a afirmat ca spatiile verzi existente ar trebui conservate prin organizarea unei campanii care sa îi faca pe clujeni sa constientizeze pericolul lipsei de spatii verzi.
Solutii social-democrate
Remus Lapusan este de parere ca spatiile verzi din municipiu ,,sunt mai mult decât insuficiente”. Potrivit social-democratului, aceasta situatie ar trebui ,,remediata” cât mai repede posibil prin cumpararea de terenuri neproductive, precum colinele, unde nu se pot planta decât arbori, în jurul municipiului Cluj-Napoca, care sa duca la crearea unui ,,inel verde” în jurul orasului. ,, Acest inel ar ajuta la diminuarea noxelor produse de autovehicule, dar si la eliminarea prafului. O alta solutie pentru crearea de noi spatii verzi ar fi transformarea acoperisurilor, care permit acest lucru, în adevarate spatii verzi. De asemenea, preluând modelul austriac, am putea ,,dota” parkingurile clujene cu dale ierbate sau am putea cumpara unele spatii private pentru a le transforma în zone cu verdeata. În Cluj-Napoca, sunt foarte multe zone, unde s-ar putea merge pe un schelet de beton, unde sa se planteze flori. În ceea ce priveste protejarea spatiilor verzi existente, e foarte clar ce avem de facut aici. În primul rând, trebuie sa stabilim harta verde a municipiului, iar cu aprobarea Consiliului Local sa se interzica constructiile în zonele verzi, dar si în cele care au potentiala sa devina astfel de zone. În Cluj, exista foarte multe zone ce pot fi transformate în spatii verzi, însa acestea, în primul rând ar trebui sa fie curatate de pietris si mizerii”, e de parere Lapusan.
Idei taraniste
Si taranistul Horea Dan, înscris în cursa electorala pentru Primaria Cluj-Napoca, împartaseste parerea celorlalti contracandidati ai sai, Laszlo Attila si Remus Lapusan, în ceea ce priveste insuficienta spatiilor verzi din municipiu. Conform acestuia, în prezent, un clujean are dreptul doar la 11 metri patrati pe cap de locuitor, în loc sa aiba cel putin 40 de metri patrati, suprafata ceruta de Uniunea Europeana. Presedintele PNTCD Cluj-Napoca considera ca transformarea locurilor abandonate în spatii verzi nu este cea mai potrivita solutie pentru municipiu. Dan a explicat ca ar trebui sa se puna accentul si pe locurile prielnice pentru picnic, în special în zona Dunarii. O alta solutie propusa de liderul taranist, desi o considera futurista, este încurajarea oamenilor sa transforme terasele blocurilor în adevarate spatii cu verdeata. De asemenea, Horea Dan vede în parkinguri o varianta de a majora suprafata de spatii verzi prin intermediul dalelor ierbate. ,,În legatura cu protejarea zonelor verzi existente, lucrurile ar trebuie facute în colaborare cu un specialist în peisagistica. De asemenea, scoaterea, în mod treptat, al firmelor din oras ar duce la cresterea suprafetei municipale de verdeata. O alta chestiune ce ar trebui pusa în aplicare este crearea de trasee verzi, destinata exclusiv pietonilor, prin care sa se ajunga la un anumit punct din oras”, a explicat Dan.
Un alt candidat pentru functia de primar al urbei este fostul lider al organizatiei judetene a PNG-CD, Ionut Tene. Acesta a declarat ca spatiile verzi din Cluj-Napoca se împutineaza pe zi ce trece din cauza sutelor de constructii ce sunt aprobate zilnic de catre Consiliul Local. ,,Daca ar fi dupa mine, eu nu as permite ca Filarmonica sa se construiasca în Parcul Central, diminuând astfel un sfert din suprata parcului. Parcurile ar trebui extinse, nu restrânse. De asemenea, as face tot posibilul sa transform Fagetul întru-un parc-padure, trecându-l mai întâi în domeniul public. Ce sa mai zic de aeroport? Mi se pare inadmisibil ca Aeroportul International Cluj-Napoca este amplasat în interiorul municipiului. Eu as schimba locatia aeroportului, mutându-l în afara orasului, iar în locul acestuia, pe lânga crearea de spatii verzi, as construi si locuinte sociale. O alta locatie ce ar putea fi transformata într-o zona ,,verde” este Piata Cipariu, unde exista spatiu suficient”, a explicat Tene.
,,Surpriza electorala”, Manuel Chira, candidatul pentru Primaria Cluj-Napoca din partea liberalilor ar propune, în primul rând, realizarea unei harti verzi ai municipiului, dupa care ar milita pentru mai multe spatii verzi si mai putine parcari pentru autoturisme. ,,Spatiile verzi sunt insuficiente, având în vedere populatia municipiului, însa, daca voi ajunge primar am de gând sa majorez suprafata de 15 mp/cap de locuitor la 20 de metri patrati. De asemenea, nu o sa mai autorizam nici o contructie, care sa nu prevada în proiect o suprafata considerabila destinata spatiului verde. În plus, hotarârile în ceea ce priveste zona verde a municipiului ar trebui luate împreuna cu Organismele de Mediu”, a încheiat Chira.
Timea Moldovan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 1305 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.