Ctitoria lui Stefan cel Mare din Feleac, dezgropata de arheologi
Morminte, monezi si obiecte de ceramica din secolul XIII. Nu sunt intr-un celebru muzeu din Vestul Europei, ci au fost gasite intr-o mica bisericuta din apropiere de Cluj-Napoca. Mai precis, locasul de cult ar fi ctitoria din Feleac a domnitorului Stefan cel Mare(1433- 2 iulie 1504). Cu aceasta ocazie apar noi amanunte despre amplasament, chiar datarea intregii commune a fost devansata cu un secol. Probabil cel mai onorabil lucru intamplat in acest sit arheologic este ca toti oamenii implicati in proiect lucreaza “pro bono”
"S-au gasit 19 morminte datand din inceputul secolului 13 si pana in sec 16. Cea mai veche moneda este din sec 13, iar cea mai recenta este in anii 1530. 4 dintre morminte au fost gasite in biserica. Celelalte morminte dateaza anterior constructiei acesteia. Exista posibilitatea ca aici sa se fi aflat o fortificatie anterioara. A fost un cimitir aferent unei asezari care coboara vechimea Feleacului cu cel putin un secol. Feleacul fiind atestat prima data in 1367, este transferat ulterior din varful dealului in vale", explica Alexandru Simon, de la Academia Romana.
Slujbele, reluate de Pasti
"Teoretic de Pasti se poate intra in biserica. Cei de la Parorhia Feleac au intentii mai ambitioase decat sa refaca pardoseala. Vor sa faca si reparatii la ziduri pentru ca se vede ca au fost destul de uzate, au fost acoperite cu tencuiala din ciment. Vor sa modifice pardoseala si in compartimentul din fata, in pronaus. Noi facem voluntariat. Partea de arheologie se face prin voluntariat. Atat arheologii, cat si studentii fac acest lucru fara sa fie platiti, iar de restul lucrarilor se ocupa Parohia Feleac. Suntem o echipa de 2 arheologi si 6 studenti. Lucrarile sunt realizate sub egida unei firme particulare care conduce lucrarile strict de arheologie, respectiv SC Damasus Srl. Alte lucrari pe care le mai avem in portofoliu sunt faptul ca noi conducem santierul de la Catedrala Romano-Catolica de la Alba-Iulia din anul 2000, am mai sapat la Simleul Silvaniei", a declarat Daniela Marcu Istrate, coordonatoarea santierului arheologic.
Tiberiu Hrihorciuc
Academia Romana in colaborare cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Asociatia Hieronymus si Parorhia Feleac au inceput lunea trecuta sa faca sapaturi arheologice in cadrul Bisericii din Feleac, ctitorie a lui Stefan cel Mare. Pana in momentul de fata au fost gasite 19 morminte in cadrul bisericii de tip gotic, insa exista posibilitatea ca un numar mult mai mare de locuri de veci sa fie gasit in preajma amplasamentului. Arheologii care lucreaza la acest sit fac lucrarile din pasiune, stimularea lor financiar neexistand defel.
"S-au gasit 19 morminte datand din inceputul secolului 13 si pana in sec 16. Cea mai veche moneda este din sec 13, iar cea mai recenta este in anii 1530. 4 dintre morminte au fost gasite in biserica. Celelalte morminte dateaza anterior constructiei acesteia. Exista posibilitatea ca aici sa se fi aflat o fortificatie anterioara. A fost un cimitir aferent unei asezari care coboara vechimea Feleacului cu cel putin un secol. Feleacul fiind atestat prima data in 1367, este transferat ulterior din varful dealului in vale", explica Alexandru Simon, de la Academia Romana.
Slujbele, reluate de Pasti
"Teoretic de Pasti se poate intra in biserica. Cei de la Parorhia Feleac au intentii mai ambitioase decat sa refaca pardoseala. Vor sa faca si reparatii la ziduri pentru ca se vede ca au fost destul de uzate, au fost acoperite cu tencuiala din ciment. Vor sa modifice pardoseala si in compartimentul din fata, in pronaus. Noi facem voluntariat. Partea de arheologie se face prin voluntariat. Atat arheologii, cat si studentii fac acest lucru fara sa fie platiti, iar de restul lucrarilor se ocupa Parohia Feleac. Suntem o echipa de 2 arheologi si 6 studenti. Lucrarile sunt realizate sub egida unei firme particulare care conduce lucrarile strict de arheologie, respectiv SC Damasus Srl. Alte lucrari pe care le mai avem in portofoliu sunt faptul ca noi conducem santierul de la Catedrala Romano-Catolica de la Alba-Iulia din anul 2000, am mai sapat la Simleul Silvaniei", a declarat Daniela Marcu Istrate, coordonatoarea santierului arheologic.
“Avem trei nivele de inmormantare cu o adancime de 160 de cm. Sunt mormintele care dateaza din inaintea constructiei bisericilor”, considera Simon.
Arheologii, la limita surpavietuirii
“Din haine nu se mai pastreaza nimic, numai elementele metalice. Acum mai sunt urme de lemn, dar nu mai exista si sicriul propriu zis. Din punctul meu de vedere, ca arheolog, sunt foarte putine morminte pentru un interior de biserica. Asta arata ca este o biserica speciala, ca nu este o biserica de parorhie oarecare pentru ca intr-o biserica de parorhie intr-un interior ca acesta se ingroapa 70-80 de morminte. Aici in afara de mormintele mai vechi, care nu au legatura cu biserica, cred ca sunt aproximativ sapte care sunt facute in interiorul bisericii. Preotii, poate episcopii, cei doi care sunt mentionati. Antropologii vor spune daca sunt numai barbati dupa ce fac cate 500 de masuratori pe fiecare schelet. Nu exista in Romania un arheolog sa traiasca bine din acest domeniu. Traim la limita de supravietuire. Daca nu faci din pasiune, nu faci, pentru ca poti sa castigi mult mai bine din dactilografie sau tehnoredactare”, a continuat Daniela Marcu Istrate.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Articol vizualizat de 1017 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.