Senatul a decis validarea celor opt judecatori ai CSM
Senatul i-a validat pe cei opt membri ai CSM a căror candidatură a fost considerată legală în urma deciziei Curţii Constituţionale, senatorii adoptând o nouă hotărâre, conformă deciziei instanţei constituţionale. În favoarea listei prin care au fost excluşi magistraţii Dan Lupaşcu, Lidia Bărbulescu şi Nicolae Dan Chiujdea s-au exprimat 64 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă şi două abţineri.
Mircea Bucurel Aron, Alexandru Şerban, Horaţius Dumbravă, Adrian Toni Neacşu, Marius Tudose Badea, Cristi Danileţ, George Bălan şi Oana Schmidt Hăineală sunt membrii validaţi de către Senat. Contactat de “Gazeta de Cluj”, judecătorul Cristi Danileţ a precizat că decizia Curţii Constituţionale a fost una clară, în sensul că prima validare a membrilor de către Senat a fost neconstituţională referindu-se la cei trei judecători cu probleme: Dan Lupaşcu, Lidia Bărbulescu şi Nicolae Dan Chiujdea. “Deocamdată, în CSM avem probleme cu cvorumul pentru că suntem 14 în loc de 15. Din acest motiv, Senatul trebuie neapărat să valideze un reprezentant al Societăţii Civile.”, a mai declarat Cristi Danileţ.
Referitor la Raportul Comisiei Europene pe Justiţie, Cristi Danileţ a precizat că este de aşteptat ca acesta să apară chiar zilele acestea. “Este un raport intermediar. Din semnalele noastre se pare că va fi un raport bun, cel puţin pe partea de instanţe. Vechile probleme rămân, cum ar fi durata lungă a proceselor sau corupţia, dar per ansamblu va fi un raport pozitiv. Va fi de apreciat şi CSM-ul, care trebuie să-şi înceapă activitatea cât de curând, dar este un semnal pozitiv faptul că pentru prima dată avem un proiect concret pentru următorii 6 ani. Vrem să colaborăm, să conlucrăm cu celelalte instituţii ale statului, dar asta nu înseamnă compromis.”, a adăugat judecătorul.
Cazul Păsat
Activitatea Camerei Deputaţilor a stat sub semnul discutării cererii DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul deputatului PDL Dan Păsat, solicitare care a fost respinsă în cele din urmă. Marţi, la votul final, opoziţia a decis să se abţină, motivând că PDL trebuie
să-şi asume întreaga responsabilitate în acest caz.
După dezbateri, plenul a supus votului cererea DNA, care a fost respinsă, neintrunind astfel numărul necesar de voturi. Un număr de 116 deputaţi au votat pentru, 34 împotrivă, iar patru voturi au fost declarate nule. Pentru ca solicitarea să fie adoptată erau necesare 147 de voturi, în contextul în care la vot au fost prezenţi 292 de deputaţi.
Liderul deputaţilor PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, a susţinut că votul demonstrează duplicitatea PDL în ceea ce priveşte discursul politic şi acţiunea efectivă. Şi preşedintele Traian Băsescu a adus critici la adresa acestui vot, iar democrat liberalii au reacţionat solicitând demisia din Parlament a lui Păsat.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că parlamentarii care au votat împotriva arestării deputatului Păsat sau s-au abţinut au făcut un mare rău României, precizând că este responsabilitatea fiecărui ales în parte, criticând totodată faptul că unii lideri de grup îndemnau aleşii să nu voteze.
Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, Păsat precizează că în anul 2009 s-a alăturat PDL fiind convins că această formaţiune politică demonstrează, prin principiile exprimate şi prin acţiunile concrete în plan social, voinţa reformării sistemului politic românesc.
"Conjuncturi nefavorabile şi nedrepte m-au plasat, pe o linie personală, în afara liniei partidului. Aşa cum am declarat în mod constant, nu doresc să fac rău Partidului Democrat Liberal şi nu doresc ca, prin nedreptăţile la adresa mea, să fie nedreptăţit şi acest Partid, a cărui linie de voinţă politică a rămas constantă", adaugă deputatul.
El precizează că decizia sa are ca scop tocmai evitarea oricăror asocieri "nefericite, politicianiste", între numele său şi activitatea unui partid ale cărui reuşite în implementarea măsurilor de reformă îi vor consacra pe mai departe succesul.
BOX:
Potrivit hotărârii adoptate prin vot electronic deschis, au fost validaţi ca membri în CSM:
· Mircea Bucurel Aron - din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
· Alexandru Şerban, vicepreşedinte la Curtea de Apel Braşov
· Horaţius Dumbravă, preşedinte la Curtea de Apel Târgu Mureş - din partea Curţilor de Apel
· Adrian Toni Neacşu, preşedinte al Tribunalului Vrancea - din partea tribunalelor
· Marius Tudose Badea, preşedinte al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti
· Cristi Danileţ, vicepreşedinte la Judecătoria Oradea - din partea judecătoriilor
· George Bălan, procurorul al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti - din partea Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel
· Oana Schmidt Hăineală, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov - din partea parchetelor de pe lângă tribunale
BOX 2:
Articolul 134- Atribuţiile CSM
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei Justiţiei.
Sabin Ripan
Mircea Bucurel Aron, Alexandru Şerban, Horaţius Dumbravă, Adrian Toni Neacşu, Marius Tudose Badea, Cristi Danileţ, George Bălan şi Oana Schmidt Hăineală sunt membrii validaţi de către Senat. Contactat de “Gazeta de Cluj”, judecătorul Cristi Danileţ a precizat că decizia Curţii Constituţionale a fost una clară, în sensul că prima validare a membrilor de către Senat a fost neconstituţională referindu-se la cei trei judecători cu probleme: Dan Lupaşcu, Lidia Bărbulescu şi Nicolae Dan Chiujdea. “Deocamdată, în CSM avem probleme cu cvorumul pentru că suntem 14 în loc de 15. Din acest motiv, Senatul trebuie neapărat să valideze un reprezentant al Societăţii Civile.”, a mai declarat Cristi Danileţ.
Referitor la Raportul Comisiei Europene pe Justiţie, Cristi Danileţ a precizat că este de aşteptat ca acesta să apară chiar zilele acestea. “Este un raport intermediar. Din semnalele noastre se pare că va fi un raport bun, cel puţin pe partea de instanţe. Vechile probleme rămân, cum ar fi durata lungă a proceselor sau corupţia, dar per ansamblu va fi un raport pozitiv. Va fi de apreciat şi CSM-ul, care trebuie să-şi înceapă activitatea cât de curând, dar este un semnal pozitiv faptul că pentru prima dată avem un proiect concret pentru următorii 6 ani. Vrem să colaborăm, să conlucrăm cu celelalte instituţii ale statului, dar asta nu înseamnă compromis.”, a adăugat judecătorul.
Cazul Păsat
Activitatea Camerei Deputaţilor a stat sub semnul discutării cererii DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul deputatului PDL Dan Păsat, solicitare care a fost respinsă în cele din urmă. Marţi, la votul final, opoziţia a decis să se abţină, motivând că PDL trebuie
să-şi asume întreaga responsabilitate în acest caz.
După dezbateri, plenul a supus votului cererea DNA, care a fost respinsă, neintrunind astfel numărul necesar de voturi. Un număr de 116 deputaţi au votat pentru, 34 împotrivă, iar patru voturi au fost declarate nule. Pentru ca solicitarea să fie adoptată erau necesare 147 de voturi, în contextul în care la vot au fost prezenţi 292 de deputaţi.
Liderul deputaţilor PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, a susţinut că votul demonstrează duplicitatea PDL în ceea ce priveşte discursul politic şi acţiunea efectivă. Şi preşedintele Traian Băsescu a adus critici la adresa acestui vot, iar democrat liberalii au reacţionat solicitând demisia din Parlament a lui Păsat.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că parlamentarii care au votat împotriva arestării deputatului Păsat sau s-au abţinut au făcut un mare rău României, precizând că este responsabilitatea fiecărui ales în parte, criticând totodată faptul că unii lideri de grup îndemnau aleşii să nu voteze.
Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, Păsat precizează că în anul 2009 s-a alăturat PDL fiind convins că această formaţiune politică demonstrează, prin principiile exprimate şi prin acţiunile concrete în plan social, voinţa reformării sistemului politic românesc.
"Conjuncturi nefavorabile şi nedrepte m-au plasat, pe o linie personală, în afara liniei partidului. Aşa cum am declarat în mod constant, nu doresc să fac rău Partidului Democrat Liberal şi nu doresc ca, prin nedreptăţile la adresa mea, să fie nedreptăţit şi acest Partid, a cărui linie de voinţă politică a rămas constantă", adaugă deputatul.
El precizează că decizia sa are ca scop tocmai evitarea oricăror asocieri "nefericite, politicianiste", între numele său şi activitatea unui partid ale cărui reuşite în implementarea măsurilor de reformă îi vor consacra pe mai departe succesul.
BOX:
Potrivit hotărârii adoptate prin vot electronic deschis, au fost validaţi ca membri în CSM:
· Mircea Bucurel Aron - din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
· Alexandru Şerban, vicepreşedinte la Curtea de Apel Braşov
· Horaţius Dumbravă, preşedinte la Curtea de Apel Târgu Mureş - din partea Curţilor de Apel
· Adrian Toni Neacşu, preşedinte al Tribunalului Vrancea - din partea tribunalelor
· Marius Tudose Badea, preşedinte al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti
· Cristi Danileţ, vicepreşedinte la Judecătoria Oradea - din partea judecătoriilor
· George Bălan, procurorul al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti - din partea Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel
· Oana Schmidt Hăineală, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov - din partea parchetelor de pe lângă tribunale
BOX 2:
Articolul 134- Atribuţiile CSM
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei Justiţiei.
Sabin Ripan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 545 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.