,,Fara un buget necesar reformei sanitare eforturile unui decident in sanatate cu calitati manageriale este inutila. Nimic nu se poate face fara bani"
,,Se lucreaza prin subfinantare, politizare si incalcare de legi. Aceste lucruri se vad clar din exterior si atunci multa lume nu are incredere in sistem. Trebuie, in folosul bolnavilor sa fie reformat sistemul, de manageri, in structura lui fara nuante politice.Vor dispare atunci ,,traseistii politici care ,,capuseaza” sistemul sanitar si al caselor de asigurari”
Ioan Figan: Sunt mai multi factori care determina aceste plecari. Consider ca primul factor nu este financiar. Medicii, asistentii medicali, dupa studii si practica medicala au o cultura legata de omul bolnav; inlaturarea sau ameliorarea suferintei umane fara a promite la nimeni nemurirea. Se lucreaza cu oameni si atunci ei pot fi multumiti sau nemultumiti, fiind la ei aprecierea subiectiva. Aceasta apreciere subiectiva trebuie sa o suportam si sa o intelegem. Daca aceasta cultura incepe sa aiba de suferit prin costuri, prin simple calcule contabilicesti, atunci apare un sentiment al inulitatii si mai ales al perspectivelor profesionale. Si atunci pleaca acolo unde aceste perspective nu sunt umilitoare. Alti factori ar fi. Dupa absolvirea specializarii in domenii variate si importante pentru sanatatea omului ei se vor trezi cu lipsa locurilor de munca. Aceste locuri exista dar probabil ele sunt blocate pentru ca facem parte din tarile cu un numar mic de medici la numarul de locuitori. Cu alte cuvinte, au facut specializarea necesara in Romania si pe urma ii alungam din tara. Sau poate ca avem mai multi medici, statisticile fiind gresite. Retributia muncii este pentru ei o problema de existenta care nu are nici o legatura cu importanta muncii lor de salvatori de vieti. Mai nou suntem numiti prestatori de servicii medicale, un fel de muncitori mai titrati. Reforma sanitara se face fara o analiza a situatiei existente si este facuta de oameni politici, de ,,analisti” care nu au cunostinte elementare despre sanatate. Care hotarasc de fapt soarta omului bolnav. Nu am vazut nici o data la aceste intalniri prezenta unor medici absolventi a cursurilor de la Scoala de management sanitar. De la eventualele examene de ocupare de posturi in sistem vine uneori un iz de coruptie…
I.F.: Este greu de raspuns, existand si lucruri bune, prin bugetele venite de la Consiliul Judetean, Consiliul Local, Ministerul Sanatatii, prin care aspecte ale conditiilor de internare s-au ameliorat vizibil. Dar, sub aspectele financiare asigurate de Casele de Asigurari de Sanatate, prin taxele platite de populatie si prin procentul din PIB, ridica probleme serioase, care nu au nimic in comun cu performanta medicala. Prin aceste bugete, impartim in continuare saracia.
Rep.: Ce inseamna de fapt subfinantarea, cum s-a produs si ce efecte are?
I.F.: Actul medical are doua componente prin institutii separate, cu atributii separate, care participa la sustinerea actului medical. Prima institutie este Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, avand in subordine Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. Rolul lor este de a aduna taxele de sanatate de la populatia unui judet, taxe care trebuie platite de intreaga populatie, intr-un procent hotarat de catre conducerea Casei Nationale si Ministerul Sanatatii. Aceasta suma, constituie autonomia financiara a Casei… Aceasta suma era adunata de un serviciu de colectare a taxelor, din structura Caselor Judetene. Prin Trezoreria Statului banii constituiau un fond unic pentru sustinerea activitatii medicale. Casa reprezinta tertul cumparator de servicii medicale de la spitale, trebuind in mod normal sa asigure pachetul minim de servicii medicale gratuite, ca urmare a taxelor platite de populatie. Acest pachet minim de servicii medicale, indeplineste acest rol, in toate Casele de Asigurari de Sanatate din lume, acoperind minimele nevoi sanitare, necesare populatiei si constituind prima veriga in eficientizarea sistemului de asigurari. La noi, neexistand acest pachet minimal, desi populatia plateste taxele pentru Casa de Asigurari, in momentul internarii, pacientul primeste o hartie de la medicul de garda, care recomanda sa mearga la o farmacie din apropiere, pentru a-si cumpara medicamente si materiale sanitare, pe timpul internarii. Au ,disparut incet, incet multe iucruri din statutul Casei de Asigurari de Sanatate ea ramanand doar o “caricatura”. A fost desfiintat serviciul de colectare a banilor, a disparut autonomia financiara, prin faptul ca, la ora actuala platesc doar 4.800.000 de locuitori, pentru intreaga populatie a tarii, cota a scazut de la 15% la 10,5%. Nu mai exista contul unic pentru ingrijiri de sanatate, care a fost transformat intr-un cont comun, in care banii pentru sanatate sunt amestecati cu banii de la CAS, banii pentru accidentele de munca etc. Cat revine sanatatii din acest cont comun? Vina este, clar, a Caselor de Asigurari de Sanatate, insa medicii din spitale si ambulatorii tac, multi dintre ei nestiind de fapt pe ce bani lucreaza. Medicii si functionarii de la Casele de Asigurari de Sanatate trebuie sa spuna adevarul pentru ca numai prin adevar se poate reforma sistemul sanitar, potrivit nevoilor obiective ale populatiei. A spune adevarul nu inseamna “scandal” si reprezinta o recunoastere a situatiei de fapt si mai ales a perspectivelor. Este necesara definirea, pe baza valorilor din societate si a fondurilor disponibile, a ceea ce se considera a fi bunuri publice, bunuri necesare si de lux, in domeniul ingrijirilor de sanatate.
Rep.: Credeti ca sistemul sanitar privat ar fi salvarea sanatatii, in Romania?
I.F.: Serviciile medicale necesare populatiei trebuie sa existe intr-un sistem public, pentru ca numai el poate acoperi acordarea serviciilor de sanatate in conditii de eficienta si echitate, pentru intreaga populatie de bogati si saraci. In acelasi timp, are cine sa-l monitorizeze, pentru respectarea acestor doua conditii. Performanta in sistemul public este legata tot de finantare, dar nu de banii de la Casa de Asigurari de Sanatate ci de procentul din PIB acordat sanatatii. In SUA, procentul din PIB este de 18% din bugetul national. Este o suma imensa! Prin acest procent mare, conditiile de acordare a serviciilor de sanatate sunt la nivelul investitiilor pentru NASA! De aceea, in spitalele lor exista conditii perfect adaptate tratamentelor, se fac cercetari serioase asupra bolilor, exista aparatura ultra performanta etc. In Romania, procentul este, afirmativ, de 2% din PIB. Cu un procent de 6 pana la 8% din PIB, care probabil, nu o sa existe niciodata, ar permite creerea de noi sectii necesare, cu aparatura adecvata si cu personal instruit prin burse in strainatate, care in conditiile retribuirii conform importantei muncii, s-ar intoarce in tara. Serviciile private nu reprezinta salvarea sanatatii, dar sunt necesare pentru o categorie de servicii. In serviciile private, vor fi exclusi bolnavii cu riscuri mari de boala (batranii, bolnavii cronici etc.), prin fixarea unei sume foarte mari pentru asigurare, pe care ei nu au cum sa o plateasca. Serviciile medicale private, vor cauta sa asigure oamenii sanatosi si cu venituri mari, deci cu riscuri mici de boala. Serviciul privat trebuie sa aduca un profit cat mai mare celui care organizeaza serviciul. De aceea ele sunt orientate spre servicii medicale unice, care aduc acel profit. Costurile acestor servicii private sunt mari, depasind posibilitatile de plata la peste 75% din populatia tarii noastre. Consider ca finantarea serviciilor medicale trebuie sa se faca prin asigurari sociale de sanatate, pana la o anumita valoare a veniturilor, depasirea acestor venituri il va trece pe asigurat in serviciile private. Acestea pot fi Case de Asigurari Private, care pana la un anumit venit asigura asistenta medicala necesara pentru populatie, iar la depasirea acestui plafon se adauga la asistenta medicala necesara si servicii considerate de lux, sau ne-necesare. Determinarea eficientei si echitatii fac parte din partea economica a actului medical, numita managementul sanitar.
Rep.: Ce intelegeti prin politizarea sistemului sanitar?
I.F.: Inseama ca partidul isi angajeaza oamenii sai, “renuntand” abuziv la cei care si-au indeplinit indicatorii de performanta, iar pe altii ii obiga sa se incadreze in sistemul lor politic, nu in beneficiul promovarii sanatatii. Din pacate, acest lucru este greu de realizat. Se propune ca potrivit legii, participantii la un concurs de management pentru un spital, sa aiba diploma de absolvire a Scolii Nationale de Management si Sanatate Publica. Dar credeti ca cei de la Scoala Nationala de Management Sanitar nu pot sa fie influentati de partidul de la putere?
Reporter: Medici, cadre sanitare pleaca in numar mare sa lucreze in afara tarii. De ce pleaca?
Ioan Figan: Sunt mai multi factori care determina aceste plecari. Consider ca primul factor nu este financiar. Medicii, asistentii medicali, dupa studii si practica medicala au o cultura legata de omul bolnav; inlaturarea sau ameliorarea suferintei umane fara a promite la nimeni nemurirea. Se lucreaza cu oameni si atunci ei pot fi multumiti sau nemultumiti, fiind la ei aprecierea subiectiva. Aceasta apreciere subiectiva trebuie sa o suportam si sa o intelegem. Daca aceasta cultura incepe sa aiba de suferit prin costuri, prin simple calcule contabilicesti, atunci apare un sentiment al inulitatii si mai ales al perspectivelor profesionale. Si atunci pleaca acolo unde aceste perspective nu sunt umilitoare. Alti factori ar fi. Dupa absolvirea specializarii in domenii variate si importante pentru sanatatea omului ei se vor trezi cu lipsa locurilor de munca. Aceste locuri exista dar probabil ele sunt blocate pentru ca facem parte din tarile cu un numar mic de medici la numarul de locuitori. Cu alte cuvinte, au facut specializarea necesara in Romania si pe urma ii alungam din tara. Sau poate ca avem mai multi medici, statisticile fiind gresite. Retributia muncii este pentru ei o problema de existenta care nu are nici o legatura cu importanta muncii lor de salvatori de vieti. Mai nou suntem numiti prestatori de servicii medicale, un fel de muncitori mai titrati. Reforma sanitara se face fara o analiza a situatiei existente si este facuta de oameni politici, de ,,analisti” care nu au cunostinte elementare despre sanatate. Care hotarasc de fapt soarta omului bolnav. Nu am vazut nici o data la aceste intalniri prezenta unor medici absolventi a cursurilor de la Scoala de management sanitar. De la eventualele examene de ocupare de posturi in sistem vine uneori un iz de coruptie…
I.F.: Este greu de raspuns, existand si lucruri bune, prin bugetele venite de la Consiliul Judetean, Consiliul Local, Ministerul Sanatatii, prin care aspecte ale conditiilor de internare s-au ameliorat vizibil. Dar, sub aspectele financiare asigurate de Casele de Asigurari de Sanatate, prin taxele platite de populatie si prin procentul din PIB, ridica probleme serioase, care nu au nimic in comun cu performanta medicala. Prin aceste bugete, impartim in continuare saracia.
Rep.: Ce inseamna de fapt subfinantarea, cum s-a produs si ce efecte are?
I.F.: Actul medical are doua componente prin institutii separate, cu atributii separate, care participa la sustinerea actului medical. Prima institutie este Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, avand in subordine Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. Rolul lor este de a aduna taxele de sanatate de la populatia unui judet, taxe care trebuie platite de intreaga populatie, intr-un procent hotarat de catre conducerea Casei Nationale si Ministerul Sanatatii. Aceasta suma, constituie autonomia financiara a Casei… Aceasta suma era adunata de un serviciu de colectare a taxelor, din structura Caselor Judetene. Prin Trezoreria Statului banii constituiau un fond unic pentru sustinerea activitatii medicale. Casa reprezinta tertul cumparator de servicii medicale de la spitale, trebuind in mod normal sa asigure pachetul minim de servicii medicale gratuite, ca urmare a taxelor platite de populatie. Acest pachet minim de servicii medicale, indeplineste acest rol, in toate Casele de Asigurari de Sanatate din lume, acoperind minimele nevoi sanitare, necesare populatiei si constituind prima veriga in eficientizarea sistemului de asigurari. La noi, neexistand acest pachet minimal, desi populatia plateste taxele pentru Casa de Asigurari, in momentul internarii, pacientul primeste o hartie de la medicul de garda, care recomanda sa mearga la o farmacie din apropiere, pentru a-si cumpara medicamente si materiale sanitare, pe timpul internarii. Au ,disparut incet, incet multe iucruri din statutul Casei de Asigurari de Sanatate ea ramanand doar o “caricatura”. A fost desfiintat serviciul de colectare a banilor, a disparut autonomia financiara, prin faptul ca, la ora actuala platesc doar 4.800.000 de locuitori, pentru intreaga populatie a tarii, cota a scazut de la 15% la 10,5%. Nu mai exista contul unic pentru ingrijiri de sanatate, care a fost transformat intr-un cont comun, in care banii pentru sanatate sunt amestecati cu banii de la CAS, banii pentru accidentele de munca etc. Cat revine sanatatii din acest cont comun? Vina este, clar, a Caselor de Asigurari de Sanatate, insa medicii din spitale si ambulatorii tac, multi dintre ei nestiind de fapt pe ce bani lucreaza. Medicii si functionarii de la Casele de Asigurari de Sanatate trebuie sa spuna adevarul pentru ca numai prin adevar se poate reforma sistemul sanitar, potrivit nevoilor obiective ale populatiei. A spune adevarul nu inseamna “scandal” si reprezinta o recunoastere a situatiei de fapt si mai ales a perspectivelor. Este necesara definirea, pe baza valorilor din societate si a fondurilor disponibile, a ceea ce se considera a fi bunuri publice, bunuri necesare si de lux, in domeniul ingrijirilor de sanatate.
Rep.: Credeti ca sistemul sanitar privat ar fi salvarea sanatatii, in Romania?
I.F.: Serviciile medicale necesare populatiei trebuie sa existe intr-un sistem public, pentru ca numai el poate acoperi acordarea serviciilor de sanatate in conditii de eficienta si echitate, pentru intreaga populatie de bogati si saraci. In acelasi timp, are cine sa-l monitorizeze, pentru respectarea acestor doua conditii. Performanta in sistemul public este legata tot de finantare, dar nu de banii de la Casa de Asigurari de Sanatate ci de procentul din PIB acordat sanatatii. In SUA, procentul din PIB este de 18% din bugetul national. Este o suma imensa! Prin acest procent mare, conditiile de acordare a serviciilor de sanatate sunt la nivelul investitiilor pentru NASA! De aceea, in spitalele lor exista conditii perfect adaptate tratamentelor, se fac cercetari serioase asupra bolilor, exista aparatura ultra performanta etc. In Romania, procentul este, afirmativ, de 2% din PIB. Cu un procent de 6 pana la 8% din PIB, care probabil, nu o sa existe niciodata, ar permite creerea de noi sectii necesare, cu aparatura adecvata si cu personal instruit prin burse in strainatate, care in conditiile retribuirii conform importantei muncii, s-ar intoarce in tara. Serviciile private nu reprezinta salvarea sanatatii, dar sunt necesare pentru o categorie de servicii. In serviciile private, vor fi exclusi bolnavii cu riscuri mari de boala (batranii, bolnavii cronici etc.), prin fixarea unei sume foarte mari pentru asigurare, pe care ei nu au cum sa o plateasca. Serviciile medicale private, vor cauta sa asigure oamenii sanatosi si cu venituri mari, deci cu riscuri mici de boala. Serviciul privat trebuie sa aduca un profit cat mai mare celui care organizeaza serviciul. De aceea ele sunt orientate spre servicii medicale unice, care aduc acel profit. Costurile acestor servicii private sunt mari, depasind posibilitatile de plata la peste 75% din populatia tarii noastre. Consider ca finantarea serviciilor medicale trebuie sa se faca prin asigurari sociale de sanatate, pana la o anumita valoare a veniturilor, depasirea acestor venituri il va trece pe asigurat in serviciile private. Acestea pot fi Case de Asigurari Private, care pana la un anumit venit asigura asistenta medicala necesara pentru populatie, iar la depasirea acestui plafon se adauga la asistenta medicala necesara si servicii considerate de lux, sau ne-necesare. Determinarea eficientei si echitatii fac parte din partea economica a actului medical, numita managementul sanitar.
Rep.: Ce intelegeti prin politizarea sistemului sanitar?
I.F.: Inseama ca partidul isi angajeaza oamenii sai, “renuntand” abuziv la cei care si-au indeplinit indicatorii de performanta, iar pe altii ii obiga sa se incadreze in sistemul lor politic, nu in beneficiul promovarii sanatatii. Din pacate, acest lucru este greu de realizat. Se propune ca potrivit legii, participantii la un concurs de management pentru un spital, sa aiba diploma de absolvire a Scolii Nationale de Management si Sanatate Publica. Dar credeti ca cei de la Scoala Nationala de Management Sanitar nu pot sa fie influentati de partidul de la putere?
Andrei Tomos
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 534 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.