Cultura tine loc si de cald
A face o astfel de afirmaţie pare un lucru riscant, deoarece, după cum spuneau latinii, înainte de a filosofa, oamenii trebuie să supravieţuiască. Am scris în precedentul articol că oricât de apăsătoare au fost lipsurile în anul de care ne-am despărţit, mai severă a fost criza morală, în care nu putem fi ajutaţi de instituţiile internaţionale de credit.
La 15 ianuarie, aniversăm naşterea lui Eminescu. În acest context, mi se pare că una din căile de anihilare a involuţiei morale este frecventarea culturii. După instalarea comunismului, deci în perioada stalinistă, în 1950, a fost sărbătorit, pentru prima dată, Eminescu. Eram cu mama în sala Cinematografului „Minerul” din Baia Mare, iar sala era arhiplină. Este adevărat că s-a recitat, în primul rând, „Împărat şi proletar”, şi acest poem numai parţial, dar am ascultat şi alte poezii. Deci românii au avut acces la opera marelui poet cel puţin în parte. Atunci s-au spus şi multe neadevăruri, cum ar fi afirmaţia că Maiorescu l-a persecutat pe bardul de la Ipoteşti, dar şi acum – după 1989 – sunt demenţi care cam acelaşi lucru îl afirmă. Ba, mai mult, spun că mentorul Junimii, împreună cu Slavici, care avea o nevastă unguroaică, l-au asasinat pe poet, după ce, în prealabil, l-au declarat, pe nedrept, ca fiind bolnav mintal. Dar, cum s-a zis în Cartea Cărţilor: „nimic nou sub soare”.
Nu-mi plac patetismele, mai ales dacă îmbracă o formă accentuat sentimentală, dar trebuie să constat că generaţia mea a trăit şi sub semnul lui Eminescu şi a altor figuri tutelare din istoria culturii. Iertaţi-mi relatarea unei întâmplări personale. Îmi vine în minte că, uneori, când îmi adormeam copilul, îi recitam „Somnoroase păsărele”, deoarece nu prea ştiam poveşti. I-a plăcut şi, auzind-o de mai multe ori, a învăţat-o, deşi nu cred că avea încă trei ani. Apoi, bunica după mamă, a relatat nepoţilor că viitorul soţ, învăţătorul George, înainte de 1914, a cucerit-o definitiv, atunci când i-a cântat versurile poeziei „De ce nu-mi vii”.
Şcoala, religia, cultura, deci aceste valori imponderabile, ne-au menţinut identitatea naţională şi au făcut să nu disperăm.
Reverberarea în conştiinţa publică, respectiv aniversarea şi comemorarea marilor înaintaşi, este un lucru necesar, fiind o condiţie sine qua non pentru a supravieţui, chiar dacă factura de la gaz este copleşitoare. Desigur, Eminescu este un gigant, dar sunt multe alte personalităţi, chiar şi de o amploare mai mică, ce nu trebuie uitate. Ioana Pârvulescu îl consideră ca un intelectual de referinţă pe „veselul Alecsandri”, pe care unii îl apreciează ca un poet minor, mai important fiind ca om politic.
Aducând prinos de recunoştinţă înaintaşilor, este indecent să afirmăm că o reevaluare a operei şi activităţii acestora este un sacrilegiu. Mai de demult, „Dilema” a consacrat un număr lui Eminescu, în care unii dintre eseişti au formulat şi opinii critice. Mediocrii de tot felul şi cei care folosesc redundant sintagme care şi-au epuizat substanţa au ţipat ca muşcaţi de şarpe. Şi această manieră de a reacţiona este una de a îngropa memoria celor analizaţi şi reevaluaţi.
Permiteţi-mi un scurt comentariu. Este incontestabil că şi opera politică a lui Eminescu este foarte importantă şi, din ceea ce a scris, rămâne valabilă o mare parte din ea. Aceasta nu ne împiedică să afirmăm că unele aprecieri ale poetului despre oameni politici importanţi ai vremii sunt profund nedrepte. Liberalii – nu cei ai lui Crin Antonescu – au făcut mult, enorm de mult pentru România. Din această perspectivă, aprecierile poetului despre Brătianu sau Rosetti sunt profund neadevărate şi este criticabilă chiar şi o anumită xenofobie a ziaristului. Nu mai puţin, El rămâne creatorul limbii române moderne şi un poet exemplar, ca să nu mai abuzez de superlative retorice.
Să încercăm să le insuflăm descendenţilor noştri ataşamentul faţă de cultură, deoarece accesul la internet este insuficient. Poate aşa ne vom convinge de adevărul cuvintelor lui Dostoievski, „Frumuseţea va salva lumea”. Dar pentru aceasta ar mai trebui ca lumea să dorească, cu adevărat, să fie salvată.
Adrian Man
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 563 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.