Viorica Crişan a depăşit bugetul
Oficialii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei au anunţat mai multe plângeri referitoare la contractul cu Artex. Problema principală este că fosta conducere a muzeului a încheiat un contract care depăşea bugetul anului respectiv, ceea ce este în afara legii
“Scandalul privind amenajările muzeale a izbucnit cu câteva zile în urmă, mult prea târziu faţă de data controlului efectuat de către Corpul de control al Primului Ministru şi faţă de data în care acest Corp de Control a emis raportul (116/A./13.05.2010). Eu am fost repus în funcţie (pentru a patra oară) în 9 martie 2010. Am comunicat presei în 24 iunie tot ce ştiam despre contractul pentru amenajare muzeală semnat de predecesoarea mea. Am auzit de raportul Corpului de control al Primului Ministru în data de 1 iulie şi i-am trimis o adresă Ministerului Culturii şi al Patrimoniului Naţional (nr. 1090/1.07.2010). Am încheiat-o cu următoarele: “Vă rog să dispuneţi ca partea din raport care ne priveşte să-mi fie imediat trimisă. Vă rog să mă înţelegeţi că din momentul numirii mele răspund personal de derularea contractului, ceea ce ar putea însemna semnarea în anul 2010 a unor facturi de peste 5,5 milioane de euro, lucru pe care doresc să-l fac în cunoştinţă de cauză.”, a declarat Ioan Piso, directorul MNIT.
Ministerul nu răspunde
„Ministerul nu a răspuns niciodată cererii din 16.07.2009 de a finanţa amenajarea muzeală cu 11 mil. de Euro. A onorat însă fără nici un comentariu toate plăţile”, susţine directorul instituţiei.
„M-am adresat firmei Artex Services International SRL prin adresa nr. 1568/24.09.2010, cerând suspendarea contractului din motive financiare (oficial pe acestea le puteam invoca) şi detalierea tuturor operaţiunilor executate, ca şi a tuturor celor pe care urma să le execute. Numai astfel se putea intra în legalitate. Aşa ar fi reieşit care sunt componentele materiale şi care sunt cele intelectuale ale proiectului şi cât costă fiecare dintre ele. Nu mi-au răspuns la aceste chestiuni, dar au cerut o întâlnire. Am fost de acord şi ne-am întâlnit în 4 noiembrie cu patru reprezentanţi ai firmei, în frunte cu Cătălin Vişan. Există un proces verbal amănunţit al discuţiei. Le-am cerut să intre în legalitate şi să detalieze toate operaţiunile. Am contestat caracterul de operă intelectuală şi de drepturi de autor a amenajării muzeale. I-am întrebat dacă li s-a cerut să execute vreo frescă sau vreo sculptură sau dacă la firma lor sunt angajaţi artişti plastici recunoscuţi, de care noi să nu fi aflat. Întreaga chestiune a drepturilor de autor seamănă cu lunga discuţie asupra „sexului” îngerilor, atunci când prima întrebare ar fi trebuit să fie dacă există îngeri” consideră Piso.
Concluziile ANRMAP
„În 9 septembrie fuseserăm vizitaţi de o comisie a Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Raportul urma să-l primim după trei luni şi încă nu l-am primit. Între timp i-am trimis un memoriu cu punctul meu de vedere, iar o copie i-am transmis-o dlui Ministru Kelemen Hunor (1884/22.11.2010). Vi-l pun la dispoziţie şi îmi permit să vă citesc ultima parte, cea care se referă la drepturile de autor:
Concluzii:
1. Lucrarea de amenajare muzeală, obiect al contractului de cesiune, nu este o operă de artă şi nu se poate încadra în Anexa 2 B.
2. Încadrarea în Anexa 2 B s-a făcut cu intenţia vădită de a eluda aplicarea in integrum a OUG 34/2006.
3. Preţul contractului, exagerat de mare, a fost stabilit în mod discreţionar în scopul utilizării neeficiente a fondurilor publice.
Având în vedere atribuţiile instituţiei Dumneavoastră, vă rog să constataţi ilegalităţile pe care le-am enumerat şi să luaţi toate măsurile pentru a opri risipa banului public prin instituţia pe care o reprezint”, declară şeful MNIT.
“Viorica Crişan susţine că a fost îndemnată de minister să semneze contractul şi că toate plăţile au fost acceptate de acesta. În afara faptului că nimeni nu te poate obliga să încalci legea, reiese din efecte că are totuşi dreptate. În decembrie 2009 ministerul a onorat, fără niciun comentariu, facturi de 1,7 mil. de euro. Mircea Angelescu, directorul Patrimoniului Naţional din minister şi colaborator foarte apropiat al Vioricăi Crişan, are şi dumnealui o responsabilitate chiar şi numai prin faptul că a fost tot timpul anului 2009 reprezentant al ministerului în consiliul de administraţie al muzeului din Cluj.
Contractul pentru amenajarea muzeală este în valoare de 13.080.000 Euro, dar din aceştia nu au fost plătiţi decât 1,7 mil. Este mult? Este puţin? De curând Ministerul Culturii nu a avut de unde să scoată 1 mil. de Euro pentru a răscumpăra piesele rămase după Brâncuşi. Sper că se va găsi o cale legală pentru recuperarea banilor”, conchide Piso.
Tiberiu Hrihorciuc
“Scandalul privind amenajările muzeale a izbucnit cu câteva zile în urmă, mult prea târziu faţă de data controlului efectuat de către Corpul de control al Primului Ministru şi faţă de data în care acest Corp de Control a emis raportul (116/A./13.05.2010). Eu am fost repus în funcţie (pentru a patra oară) în 9 martie 2010. Am comunicat presei în 24 iunie tot ce ştiam despre contractul pentru amenajare muzeală semnat de predecesoarea mea. Am auzit de raportul Corpului de control al Primului Ministru în data de 1 iulie şi i-am trimis o adresă Ministerului Culturii şi al Patrimoniului Naţional (nr. 1090/1.07.2010). Am încheiat-o cu următoarele: “Vă rog să dispuneţi ca partea din raport care ne priveşte să-mi fie imediat trimisă. Vă rog să mă înţelegeţi că din momentul numirii mele răspund personal de derularea contractului, ceea ce ar putea însemna semnarea în anul 2010 a unor facturi de peste 5,5 milioane de euro, lucru pe care doresc să-l fac în cunoştinţă de cauză.”, a declarat Ioan Piso, directorul MNIT.
Ministerul nu răspunde
„Ministerul nu a răspuns niciodată cererii din 16.07.2009 de a finanţa amenajarea muzeală cu 11 mil. de Euro. A onorat însă fără nici un comentariu toate plăţile”, susţine directorul instituţiei.
„M-am adresat firmei Artex Services International SRL prin adresa nr. 1568/24.09.2010, cerând suspendarea contractului din motive financiare (oficial pe acestea le puteam invoca) şi detalierea tuturor operaţiunilor executate, ca şi a tuturor celor pe care urma să le execute. Numai astfel se putea intra în legalitate. Aşa ar fi reieşit care sunt componentele materiale şi care sunt cele intelectuale ale proiectului şi cât costă fiecare dintre ele. Nu mi-au răspuns la aceste chestiuni, dar au cerut o întâlnire. Am fost de acord şi ne-am întâlnit în 4 noiembrie cu patru reprezentanţi ai firmei, în frunte cu Cătălin Vişan. Există un proces verbal amănunţit al discuţiei. Le-am cerut să intre în legalitate şi să detalieze toate operaţiunile. Am contestat caracterul de operă intelectuală şi de drepturi de autor a amenajării muzeale. I-am întrebat dacă li s-a cerut să execute vreo frescă sau vreo sculptură sau dacă la firma lor sunt angajaţi artişti plastici recunoscuţi, de care noi să nu fi aflat. Întreaga chestiune a drepturilor de autor seamănă cu lunga discuţie asupra „sexului” îngerilor, atunci când prima întrebare ar fi trebuit să fie dacă există îngeri” consideră Piso.
Concluziile ANRMAP
„În 9 septembrie fuseserăm vizitaţi de o comisie a Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Raportul urma să-l primim după trei luni şi încă nu l-am primit. Între timp i-am trimis un memoriu cu punctul meu de vedere, iar o copie i-am transmis-o dlui Ministru Kelemen Hunor (1884/22.11.2010). Vi-l pun la dispoziţie şi îmi permit să vă citesc ultima parte, cea care se referă la drepturile de autor:
Concluzii:
1. Lucrarea de amenajare muzeală, obiect al contractului de cesiune, nu este o operă de artă şi nu se poate încadra în Anexa 2 B.
2. Încadrarea în Anexa 2 B s-a făcut cu intenţia vădită de a eluda aplicarea in integrum a OUG 34/2006.
3. Preţul contractului, exagerat de mare, a fost stabilit în mod discreţionar în scopul utilizării neeficiente a fondurilor publice.
Având în vedere atribuţiile instituţiei Dumneavoastră, vă rog să constataţi ilegalităţile pe care le-am enumerat şi să luaţi toate măsurile pentru a opri risipa banului public prin instituţia pe care o reprezint”, declară şeful MNIT.
“Viorica Crişan susţine că a fost îndemnată de minister să semneze contractul şi că toate plăţile au fost acceptate de acesta. În afara faptului că nimeni nu te poate obliga să încalci legea, reiese din efecte că are totuşi dreptate. În decembrie 2009 ministerul a onorat, fără niciun comentariu, facturi de 1,7 mil. de euro. Mircea Angelescu, directorul Patrimoniului Naţional din minister şi colaborator foarte apropiat al Vioricăi Crişan, are şi dumnealui o responsabilitate chiar şi numai prin faptul că a fost tot timpul anului 2009 reprezentant al ministerului în consiliul de administraţie al muzeului din Cluj.
Contractul pentru amenajarea muzeală este în valoare de 13.080.000 Euro, dar din aceştia nu au fost plătiţi decât 1,7 mil. Este mult? Este puţin? De curând Ministerul Culturii nu a avut de unde să scoată 1 mil. de Euro pentru a răscumpăra piesele rămase după Brâncuşi. Sper că se va găsi o cale legală pentru recuperarea banilor”, conchide Piso.
Tiberiu Hrihorciuc
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 977 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.