Ne pune UE mana in cap: Strategia europeana pentru Regiunea Dunarii
Comisia Europeană a prezentat joi propunerea de strategie a UE pentru regiunea Dunării şi cei 115 milioane de locuitori din zonă. Iniţiativa vizează dezvoltarea imensului potenţial economic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu ale regiunii.
Comisia urmăreşte crearea unui cadru pentru cooperarea pe termen lung, care să permită îmbunătăţirea transportului, realizarea conexiunii între sistemele energetice, protecţia mediului, conservarea resurselor de apă şi stimularea climatului de afaceri.
Se creează a doua macroregiune a UE, după zona Baltică
Strategia va aduce valoare adăugată asigurând coerenţă între diferitele domenii politice şi o mai mare coordonare între statele participante. Chiar dacă nu vor fi alocate fonduri suplimentare, armonizarea programelor aplicate în regiune ar trebui să ducă la creşterea impactului celor 100 de miliarde de euro disponibili pentru regiune în actualul exerciţiu financiar.
Se urmăreşte crearea celei de-a doua macroregiuni a UE, după cea din zona Mării Baltice.
Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a declarat: „În cursul perioadei de consultare, statele din regiunea Dunării şi-au arătat angajamentul faţă de crearea unei noi macroregiuni la cel mai înalt nivel. Strategia şi planul de acţiune pe care le propunem au la bază peste 800 de contribuţii primite chiar din partea regiunii. Sunt convins că, insistând asupra celor mai importante aspecte, cum ar fi mobilitatea, energia, poluarea, locurile de muncă, securitatea, strategia va aduce o contribuţie reală la construirea unui viitor mai bun pentru această parte a Europei. Această a doua macroregiune a UE va avea un rol important în experimentarea acestei forme de cooperare. Sunt convins că abordarea macroregională poate oferi rezultate excelente, astfel cum vedem deja în regiunea Mării Baltice”
Slăbiciunile României sunt şi provocările proiectului UE
Regiunea Dunării cuprinde 14 ţări (dintre care 8 sunt state membre ale UE) din Germania la vest până în Ucraina la est. Ţările participante sunt cele care fac în prezent obiectul Procesului de Cooperare Dunăreană (dintre care opt sunt state membre ale UE): Germania (în special Baden-Württemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Moldova şi Ucraina.
Printre provocările cu care se confruntă zona se numără potenţialul de transport naval nevalorificat, lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, eforturile necoordonate în domeniul educaţiei, al cercetării şi al inovării şi ameninţările la adresa mediului.
Recentul dezastru legat de scurgerea de nămol toxic în Ungaria reprezintă o ilustrare clară a necesităţii colaborării transfrontaliere pentru a preveni răspândirea poluării şi a combate efectele unor astfel de catastrofe.
Strategia conţine un plan de acţiune detaliat bazat pe patru piloni:
- Conectarea regiunii Dunării (de exemplu, îmbunătăţirea mobilităţii, încurajarea energiei durabile şi promovarea culturii şi a turismului)
- Protecţia mediului în regiunea Dunării (de exemplu, refacerea calităţii apei, gestionarea riscurilor de mediu şi conservarea biodiversităţii)
- Asigurarea prosperităţii regiunii Dunării (de exemplu, dezvoltarea capacităţii de cercetare, a educaţiei şi a tehnologiilor informaţiei, sprijinirea competitivităţii întreprinderilor şi investiţii în competenţele populaţiei)
- Consolidarea regiunii Dunării (de exemplu, ameliorarea capacităţii institituţionale şi îmbunătăţirea cooperării în vederea combaterii crimei organizate)
Strategia are o durată nedeterminată, însă include câteva obiective limitate în timp, pentru a mobiliza eforturile, printre care se numără:
- creşterea cu 20% a transportului de marfă pe Dunăre până în 2020;
- reducerea până în 2020 a nutrienţilor pentru a readuce ecosistemele din Marea Neagră la nivelurile din 1960;
- garantarea accesului la internet în bandă largă de mare viteză pentru toţi cetăţenii UE din regiune până în 2013;
- asigurarea unei populaţii viabile de sturioni de Dunăre până în 2020.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, strategia enumeră o serie de acţiuni care vor aduce, de asemenea, o contribuţie importantă la realizarea obiectivelor mai ample ale Strategiei 2020 pentru o creştere durabilă şi inteligentă.
Exemplele includ: modernizarea flotei de nave fluviale; construcţia a două poduri peste fluviu între România şi Bulgaria; promovarea regiunii Dunării ca destinaţie turistică; construirea de staţii de tratare a apelor reziduale dacă este necesar; înfiinţarea de centre comune de cercetare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţilor rome.
Citeşte mai multe pe ziuaveche.ro
Matei Iliescu
Comisia urmăreşte crearea unui cadru pentru cooperarea pe termen lung, care să permită îmbunătăţirea transportului, realizarea conexiunii între sistemele energetice, protecţia mediului, conservarea resurselor de apă şi stimularea climatului de afaceri.
Se creează a doua macroregiune a UE, după zona Baltică
Strategia va aduce valoare adăugată asigurând coerenţă între diferitele domenii politice şi o mai mare coordonare între statele participante. Chiar dacă nu vor fi alocate fonduri suplimentare, armonizarea programelor aplicate în regiune ar trebui să ducă la creşterea impactului celor 100 de miliarde de euro disponibili pentru regiune în actualul exerciţiu financiar.
Se urmăreşte crearea celei de-a doua macroregiuni a UE, după cea din zona Mării Baltice.
Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a declarat: „În cursul perioadei de consultare, statele din regiunea Dunării şi-au arătat angajamentul faţă de crearea unei noi macroregiuni la cel mai înalt nivel. Strategia şi planul de acţiune pe care le propunem au la bază peste 800 de contribuţii primite chiar din partea regiunii. Sunt convins că, insistând asupra celor mai importante aspecte, cum ar fi mobilitatea, energia, poluarea, locurile de muncă, securitatea, strategia va aduce o contribuţie reală la construirea unui viitor mai bun pentru această parte a Europei. Această a doua macroregiune a UE va avea un rol important în experimentarea acestei forme de cooperare. Sunt convins că abordarea macroregională poate oferi rezultate excelente, astfel cum vedem deja în regiunea Mării Baltice”
Slăbiciunile României sunt şi provocările proiectului UE
Regiunea Dunării cuprinde 14 ţări (dintre care 8 sunt state membre ale UE) din Germania la vest până în Ucraina la est. Ţările participante sunt cele care fac în prezent obiectul Procesului de Cooperare Dunăreană (dintre care opt sunt state membre ale UE): Germania (în special Baden-Württemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Moldova şi Ucraina.
Printre provocările cu care se confruntă zona se numără potenţialul de transport naval nevalorificat, lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, eforturile necoordonate în domeniul educaţiei, al cercetării şi al inovării şi ameninţările la adresa mediului.
Recentul dezastru legat de scurgerea de nămol toxic în Ungaria reprezintă o ilustrare clară a necesităţii colaborării transfrontaliere pentru a preveni răspândirea poluării şi a combate efectele unor astfel de catastrofe.
Strategia conţine un plan de acţiune detaliat bazat pe patru piloni:
- Conectarea regiunii Dunării (de exemplu, îmbunătăţirea mobilităţii, încurajarea energiei durabile şi promovarea culturii şi a turismului)
- Protecţia mediului în regiunea Dunării (de exemplu, refacerea calităţii apei, gestionarea riscurilor de mediu şi conservarea biodiversităţii)
- Asigurarea prosperităţii regiunii Dunării (de exemplu, dezvoltarea capacităţii de cercetare, a educaţiei şi a tehnologiilor informaţiei, sprijinirea competitivităţii întreprinderilor şi investiţii în competenţele populaţiei)
- Consolidarea regiunii Dunării (de exemplu, ameliorarea capacităţii institituţionale şi îmbunătăţirea cooperării în vederea combaterii crimei organizate)
Strategia are o durată nedeterminată, însă include câteva obiective limitate în timp, pentru a mobiliza eforturile, printre care se numără:
- creşterea cu 20% a transportului de marfă pe Dunăre până în 2020;
- reducerea până în 2020 a nutrienţilor pentru a readuce ecosistemele din Marea Neagră la nivelurile din 1960;
- garantarea accesului la internet în bandă largă de mare viteză pentru toţi cetăţenii UE din regiune până în 2013;
- asigurarea unei populaţii viabile de sturioni de Dunăre până în 2020.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, strategia enumeră o serie de acţiuni care vor aduce, de asemenea, o contribuţie importantă la realizarea obiectivelor mai ample ale Strategiei 2020 pentru o creştere durabilă şi inteligentă.
Exemplele includ: modernizarea flotei de nave fluviale; construcţia a două poduri peste fluviu între România şi Bulgaria; promovarea regiunii Dunării ca destinaţie turistică; construirea de staţii de tratare a apelor reziduale dacă este necesar; înfiinţarea de centre comune de cercetare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţilor rome.
Citeşte mai multe pe ziuaveche.ro
Matei Iliescu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Articol vizualizat de 472 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.