Considerat de către mulţi drept “inamicul public numărul 1”, fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, s-a predat marţi poliţiei din Londra. Acesta a fost arestat preventiv, până în momentul în care justiţia britanică se va pronunţa asupra cererii de extrădare emisă de autorităţile suedeze. Un tribunal britanic a respins cererea de eliberare condiţionată a australianului care se află în spatele site-ului de internet WikiLeaks.

Julian Assange, australianul în vârstă de 39 de ani, fondator al site-ului WIkileaks, s-a predat marţi dimineaţa poliţiei britanice şi a fost imediat arestat în baza unui mandat european eliberat de Suedia, care solicita extradarea sa într-un dosar de viol. Avocaţii săi s-au arătat decişi să prevină extrădarea fondatorului WikiLeaks în Suedia, suspectând un angrenaj judiciar care le va duce clientul în faţa tribunalelor americane pentru divulgarea de secrete militare şi diplomatice pe site-ul specializat pe dezvăluirea de documente secrete. Potrivit avocaţilor, Assange s-ar fi dus de bunăvoie la poliţie pentru a-şi susţine nevinovăţia
Două femei din Suedia susţin că au fost agresate sexual de Assange, atunci când acesta a vizitat ţara, în luna august. În mod oficial, acestea sunt acuzaţiile pentru care Assange ar fi căutat, şi nu pentru divulgarea miilor de telegrame diplomatice confidenţiale. Prima dintre acestea, denumită domnisoara A, a declarat în depoziţia sa ca a avut o relatie sexuala cu Julian Assange. Tânăra recunoaşte că a dorit să aibă o relaţie sexuală cu Assange, dar îl acuză că a refuzat să folosească prezervativul.
Conform site-ului CounterPunch, a doua dintre femeile care-l acuză pe fondatorul Wikileaks de abuz ar fi lucrat cu un grup ce are legături cu Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) din SUA. Potrivit informaţiilor, Anna Ardin ar avea „legături cu gruparile anti-castriste şi anti-comuniste, finanţate de SUA”. Conform informaţiilor furnizate de profesorul Michael Seltzer, grupul este condus de Carlos Alberto Montaner, despre care se afirmă că are legături cu CIA. Organizaţia ar fi finanţată în parte de Statele Unite. În plus, unul dintre susţinătorii grupului este Luis Posada Carriles, pe care un document din 1976 îl indică drept agent CIA.
În urma imensului scandat provocat de devăluirile supranumite “Cablegate”, s-a încercat închiderea cu orice preţ al site-ului WikiLeaks. Imediat după arestarea lui Assange Visa a anunţat că suspendă toate plăţile către Wikileaks până la finalizarea anchetei, la scurt timp după decizia similară luată de MasterCard. Şi PostFinance, banca elveţiană cu care colabora Assange a pus capăt relaţiei sale de afaceri cu fondatorul Wikileaks. „Cetăţeanul australian a oferit informaţii false legate de adresa sa de reşedinţă în timpul procesului de deschidere a contului”, a afirmat banca.
Arestarea lui Julian Assange nu pare să împiedice propagarea cutremurului provocat de Wikileaks. „Referitor la tot ce se întâmplă în prezent, (...) totul va continua neschimbat. Este tot ce va pot spune”, a declarat James Ball, un jurnalist care lucrează pentru site. Un mesaj postat ulterior pe contul Twitter al Wikileaks întăreşte afirmaţia acestuia. „Acţiunile conduse împotriva redactorului-şef al site-ului nostru, Julian Assange, nu ne vor afecta activitatea: vom publica în aceasta noapte alte telegrame, ca de obicei"”, se arată în text.
WikiLeaks ameninţă că la începutul anului viitor va publica zeci de mii de documente interne ale unei bănci americane importante. Într-un interviu acordat revistei Forbes Assange declara: „Acest lucru va oferi o imagine reală şi reprezentativă pentru modul în care se comportă băncile la nivelul liderilor într-un mod care va provoca anchete şi reforme, presupun”.

Jurnaliştii care publică informaţii “delicate”, ţinte sigure

Jurnalismul continuă să fie şi în prezent, una dintre cele mai riscante profesii. În anul 2009, 132 de ziarişti au fost ucişi în intreaga lume. Meseria se dovedeşte a fi una dintre cele mai primejdioase, cu sau fără situaţie de război. De cele mai multe este ameninţată viaţa acelor ziarişti care acoperă evenimentele de pe front sau realizează anchete incomode pe alte fronturi, cele ale realităţilor interne din ţările lor. De obicei, ajung să deranjeze atunci când vor sa afle adevarul. Cei 132 şi-au pierut viaţa anul trecut, fie pentru că au anchetat despre corupţia din Filipine, despre violenţa din Mexic, despre atrocităţile comise în Somalia sau despre competiţiile dintre grupurile mafiote din Rusia.
Conform unui alt studiu, în primele nouă luni ale anului curent au fost ucişi 90 de jurnalişti în toată lumea. Numărul ziariştilor asasinaţi din motive care ţin de exercitarea propriei meserii a crescut, în paralel cu sporirea numărului atacurilor practicate asupra persoanelor care deţin informaţii „delicate”, potrivit unui studiu realizat de UNESCO.
Probabil cel mai cunoscut caz de asasinat este cel ai jurnalistei ruse Anna Politkovskaya. La data de 7 octombrie 2006 aceasta a fost împuşcată mortal în liftul blocului în care locuia, asasinul fiind nici până în momentul acesta identificat. Mare parte a carierei sale jurnalistice a dedicat-o problemelor legate de Cecenia, un subiect tabu în Rusia.

Andrei Tomoş





Extracte din Convenţia Europeană de Extrădare, la care şi România este semnatară
ARTICOLUL 3
Infracţiuni politice
1. Extrădarea nu se va acorda, dacă infracţiunea pentru care este cerută este considerată de partea solicitată ca infracţiune politică sau ca faptă conexă unei asemenea infracţiuni.
2. Aceeaşi regulă se va aplica, dacă partea solicitată are motive temeinice de a crede că cererea de extrădare motivată printr-o infracţiune de drept comun a fost prezentată în vederea urmăririi sau pedepsirii unei persoane pentru considerente de rasă, de religie, de naţionalitate sau de opinii politice ori că situaţia acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul sau altul dintre aceste motive.
3. În aplicarea prezentei convenţii, atentatul la viaţa unui şef de stat sau a unui membru al familiei sale nu va fi considerat ca infracţiune politică.
4. Aplicarea prezentului articol nu va afecta obligaţiile pe care părţile le vor fi asumat sau le vor asuma potrivit oricărei alte convenţii internaţionale cu caracter multilateral.
ARTICOLUL 4
Infracţiuni militare
Extrădarea motivată de infracţiuni militare care nu constituie infracţiuni de drept comun este exclusă din câmpul de aplicare a prezentei convenţii.
ARTICOLUL 5
Infracţiuni fiscale
În materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar, extrădarea se va acorda, în condiţiile prevăzute de prezenta convenţie, numai dacă s-a hotărât astfel între părţile contractante pentru fiecare infracţiune sau categorie de infracţiuni.
ARTICOLUL 6
Extrădarea naţionalilor
1. a) Orice parte contractantă are dreptul să refuze extrădarea resortisanţilor săi.
b) Fiecare parte contractantă va putea, printr-o declaraţie făcută o dată cu semnarea sau cu depunerea instrumentului său de ratificare sau de aderare, să definească, în ceea ce o priveşte, termenul de resortisant  în înţelesul prezentei convenţii.
c) Calitatea de resortisant se va aprecia la data hotărârii asupra extrădării. Totuşi, dacă această calitate nu este recunoscută decât între data hotărârii şi data avută în vedere pentru predare, partea solicitată va putea, de asemenea, să se prevaleze de dispoziţia alin. a) al prezentului paragraf.

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Investigatii Romania DNA

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.