Fondatorul Partidului Ardelenilor, care şi-a schimbat denumirea în Uniunea Ardelenilor şi Bănăţenilor, Emil Aluaş, a povestit Gazetei de Cluj despre motivele pentru care a hotărât să candideze la Primăria Cluj-Napoca. De asemenea, acesta a vorbit despre proiectul său pentru municipiu şi despre planurile electorale ale Uniunii.



Reporter: Ce anume v-a determinat să vă anunţaţi candidatura la Primăria Cluj-Napoca?
Emil Aluas: În primul rând, sunt clujean. Au trecut 21 de ani şi nu s-a întâmplat nimic. Vedem aceleaşi feţe. Nu numai la Cluj, în tot Ardealul şi Banatul când te duci vezi aceleaşi lucruri şi totuşi nimeni nu se angajează să facă nimic. Toată generaţia tânără pleacă. Acesta este unul din motivele pentru care candidez. Şi eu am plecat din România, dar am plecat din motive politice, eram incompatibil cu Partidul Comunist Român. Am suficientă experienţă atât în viaţa publică, cât şi în viaţa internaţională pentru a-mi da seama ce are nevoie oraşul meu.

R.: Care este proiectul dumneavoastră pentru Cluj?
E.A.: Proiectul meu cuprinde mai multe puncte. Dacă vom putea obţine Primăria Cluj unul din primele lucruri pe care le voi face, voi numi secretarul primăriei un străin, din Austria sau Bavaria. 21 de ani s-a dovedit că nu se poate elimina corupţia. Acestă personă va fi necoruptă şi necoruptibilă. Nu aş dori nici măcar să fiu implicat în alegerea lui, dar aş dori să sprijin această idee. Noi, Ardealul şi Banatul, tradiţional aparţinem unei culturi central-europene. O asemenea persoană nici nu ar fi atât de străină de ţinutul nostru.
Locurile de muncă sunt cel mai important lucru. Pentru generaţia tânără şi mai ales generaţia de 50 de ani, care dintr-o dată se trezesc fără serviciu, este foarte important. Am înţeles că 75% din absolvenţii de facultate nu profesează în specialitatea pentru care s-au pregătit. Noi trebuie să oferim posibilităţi multiple pentru tineri şi programe de reconversie profesională pentru cei de 45-50 de ani care rămân pur şi simplu fără serviciu.
În primii doi ani la Primăria Cluj aş dori ca, prin relaţiile noastre internaţionale, să aducem la Cluj cel puţin cinci consulate străine. Eu cunosc foarte bine Europa şi ştiu felul în care gândesc străinii. Sunt mult mai confidenţi pentru a deschide o afacere pe termen mediu şi lung dacă ştiu că au din partea ţării lor o structură oficială guvernamentală în judeţul Cluj.

R.: Din punct de vedere economic, ce proiecte aveţi?
E.A.: Aş dori să eliberăm obligaţiuni municipale. Cred că ar fi un lucru foarte practic pentru oraşul nostru. Deja suntem un oraş mare. Dacă eliberăm obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, de exemplu, obţinem două lucruri. În primul rând, vom avea o sumă de bani pe care se poate conta. Şi în al doilea rând, dacă sunt emise pe piaţa europeană, avem sprijinul celor care le-au cumpărat, pentru că este în interesul lor să-şi recupereze banii.
Am un proiect care presupune extinderea liniei de tramvai, care să meargă până la aeroport. Cred că ar fi un lucru foarte bun pentru Cluj, şi se poate face cu ajutorul Consiliului Judeţean, şi al Primăriei Cluj-Napoca, bineînţeles. Am stat de vorbă cu mulţi specialişti şi este mai bine ca eu să las specialiştii să îşi spună părerea. Va fi extraordinar pentru că oamenii pot conta pe transport până aproape de Someşeni. Şi culmea este că nu costă sume mari de bani.
Aş dori să construiesc şi un teleferic, şi aici tot specialiştii vor decide. Va porni de la Casino spre Cetăţuie. Voi vorbi cu directorul Gradinii Botanice. Există ideea ca telefericul să plece de la Grădina Botanică la Casino şi de acolo să urce. Nici asta nu este o investiţie mare, dar este extraordinar pentru partea de turism a oraşului nostru, şi să depăşim această neputinţă de a ne extinde pe lateral.
Am un investitor care mi-a spus, probabil pe modelul Arpad Paszkany, că doreşte să ia o echipă din divizia C. Şi ar vrea ca această echipă să ajungă în trei ani în divizia A. Ne putem permite o a treia echipă în divizia A.

R.: Puteţi să-mi vorbiţi şi despre Uniunea Ardelenilor şi Bănăţenilor?
E.A.: Uniunea am fondat-o sub numele de Partidul Ardelenilor în 29 august 2008, dar am avut dorinţa bănăţenilor ca şi cuvântul Banat să apară în denumirea formaţiunii noastre. Eu mă bazez foarte mult pe noua generaţie să ducă mai departe ideologia noastră, este o generaţie absolut liberală din punct de vedere a ideii de regionalizare. În luna octombrie anul acesta am decis împreună cu grupul nostru ca să se schimbe denumirea din Partidul Ardelenilor în Uniunea Ardelenilor şi Bănăţenilor. Noi dorim o autonomie administrativ-financiară a Transilvaniei şi Banatului. Noi nu dorim să încălcăm punctul 1 al Constituţiei României. Dar printr-o autoadministrare financiară noi simţim că ne putem descurca mai bine. Deci aceasta este esenţa, noi dorim o independenţă administrativ-financiară a celor 16 judeţe. Vom încerca până în 2012 să ne înregistrăm ca partid. Nu ştim sigur dacă acest lucru se va înfăptui. Dar aceasta a fost ideea noastră de prin 1990. Deci nu este o idee nouă. Eu sunt fondatorul, dar despre asta discutăm încă din vara lui 1990. Dorim ca prin această auto-administrare să reîmpărţim teritoriul nostru, care sub aceste 16 judeţe este foarte greoi. Putem împărţi în 8 regiuni, fiecare condusă de un prefect şi putem chiar să avem trei guvernatori, unul german, unul maghiar şi unul român. Sibiul ne dă un exemplu extraordinar în acest sens. Noi trebuie să păstrăm structura etnică din Ardeal şi Banat, de 3000 de ani trăim împreună.

R.: Din Cluj-Napoca, cine mai face parte din Uniune?
E.A.: Din Cluj fac parte intelectuali, dar şi oameni de afaceri. O să dăm în vileag nume în aprilie anul viitor. Deşi suntem la început, deja avem propuneri pentru coaliţie. În aprilie anul viitor vom putea face o prezentare a tuturor persoanelor din Cluj. Dar avem şi la Bistriţa, la Timişoara, la Lugoj, avem pe cineva la Braşov care încearcă să coalizeze oameni în jurul cauzei noastre. Dar nu am permisiunea lor şi nu pot da nume proprii.
R.: Candidaţi ca independent sau din partea Uniunii?
E.A.: Legal, trebuie să mă prezint la Primărie ca independent. Vom avea cercul nostru de strategie, de alegeri. Bineînţeles sunt oameni care cred în ideologia Uniunii. Dar dacă nu ne înregistrăm ca partid până atunci, voi candida ca independent. Vom avea candidaţi pentru Consiliul Local, o personalitate pentru preşedinţia Consiliului Judeţean şi candidaţi pentru consilieri judeţeni. Toate acestea vor avea loc în 2012. Cu certitudine vom avea la Bistriţa un candidat pentru primărie, şi consilieri locali şi judeţeni. Vom avea cu certitudine la Timişoara exact acelaşi lucru. Sper că şi la Lugoj, şi sper că şi la Braşov. Lucrăm foarte mult pe această idee, ca să obţinem cât mai mulţi oameni capabili să obţină primăriile.

R.: Este vorba de candidaţi cu experienţă politică?
E.A.: Aici este un mare conflict. Că trebuie să fie şi un manager foarte bun ca primar, dar şi să aibă calităţi politice. Sunt oameni care au făcut şi politică, m-am întâlnit cu un grup mare de intelectuali, printre care unii au fost implicaţi în politică din 1990. I-am găsit obosiţi. Imaginaţia lor nu mai funcţionează. Ei vor să facă politică, dar aşa cum s-a făcut până acum. Or noi tocmai asta nu mai dorim. De aceea, de pildă, sunt foarte încrezător în generaţia tânără, ei trebuie să vină cu o alfel de gândire, o imaginaţie şi un management extraordinar de organizat, şi de îndrăzneţ, şi să ai responsabilitate pentru ce ai făcut. Foarte mult contez pe generaţia 24-34 de ani. Deci aş dori ca aceştia să vină, am încredere în Ardeal şi Banat. Avem şi o idee diferită. Încă mai există diferenţe între provinciile româneşti. Sunt absolut sigur că vom reuşi.

R.: Cine va susţine financiar campania electorală?
E.A.: Cluenii ne susţin financiar pentru Primărie, şi la fel va fi şi la nivelul celorlalte oraşe. Vom găsi o metodă pentru a primi donaţii, proabil prin fundaţia proWest, pentru noi contează foarte mult orice fel de ajutor.


Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania

Comentarii