Sistemul de sănătate este sărac nu doar pentru că beneficiază de fonduri reduse, ci şi datorită discordanţei dintre numărul de asiguraţi şi cel al persoanelor care plătesc contribuţii, a scurgerilor de fonduri din spitale sau a ineficienţei administrative. În plus, sistemul riscă să se confrunte cu o criză acută de personal, rata de înlocuirea a medicilor fiind foarte redusă. Asigurările private de sănătate şi eficientizarea activităţii din unităţile medicale ar putea rezolva unele din problemele sistemului, care rămâne cu un profund handicap financiar.


Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a declarat recent pentru România Actualităţi, că fondurile virate de guvernanţi nu vor rezolva problemele din sistem, deficitul fiind de trei miliarde de lei. CNAS nu poate susţine financiar mai mult de o treime din tratamentul din ţară. Fondurile Casei au scăzut în ultimii ani cu aproape o treime datorită, pe de o parte, scăderii contribuţiei la fondul de asigurări, şi pe de altă parte, existenţei unui număr mare de categorii de persoane care nu sunt obligate să plătească contribuţia.

Mulţi asiguraţi, puţini contribuabili

În cadrul unei vizite la Cluj-Napoca în vara acestui an, premierul Emil Boc explica această discordanţă între contribuţii şi numărul de beneficiari. “Banii alocaţi sănătăţii nu sunt mulţi, dar nici puţini. Sunt totuşi miliarde de euro care merg în fiecare an în sistemul de sănătate. Pe de altă parte, să nu uităm că avem 10,8 milioane de români care nu plătesc contribuţii la fondul asigurărilor de sănătate. Banii de la bugetul de stat, o parte din ei, merg acum şi pentru a asigura sistemul de sănătate. Anul acesta, la rectificare, am dat 1,9 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor din sistemul sanitar şi 0,9 miliarde de lei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, bani care nu s-au adunat din contribuţii”, a declarat primul-ministru. La a doua rectificare bugetară de anul acesta, din luna noiembrie, Ministerul Sănătăţii a primit 256,8 milioane lei, pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Sistemul este sărac şi pentru că spitalele consumă trei sferturi din banii de la CNAS, deşi deservesc o porţiune mult mai redusă din populaţie. Acestea se confruntă atât cu o serie de costuri mai mari decât în cazul medicinei primare, dar şi cu administrarea defectuoasă a fondurilor.
“Sumele alocate per capita în România sunt de 200 de euro, pe când în Occident sumele alocate pleacă de la 1000 de euro în sus, drept pentru care a avea pretenţia de a asigura o calitate de servicii medicale asemănătoare cu cele din Occident, dar cu alocări bugetare de patru cinci ori mai mici este nerealistă. Este o chestiune, până la urmă, de bun-simţ, de a recunoaşte că nu putem să ajungem acolo în această privinţă”, a declarat Lucian Duţă pentru sursa citată.  

Datorii fără număr

Nici experţii europeni nu sunt mai optimişti. În previziunile de toamnă ale Comisiei Europene se arată că, spre sfârşitul anului, mai ales în sistemul sanitar există trendul de creştere a datoriilor, arată Realitatea. Aceasta în condiţiile în care Ministrul Sănătăţii s-a lăudat recent cu plata arieratelor din sănătate. “S-au plătit într-un an de criză arieratele din domeniul sanitar. Arieratele fiind la spitale şi la medicamente. Ele se ridică, cu toate rectificările bugetare, la 3,5 miliarde de lei”, a declarat Cseke Attila. Guvernul este convins că sistemul sanitar a luat o gură de aer odată cu aceste plăţi, 2011 fiind un an mai relaxat pentru sistemul de sănătate. Prognozele Comisiei Europene arată însă că un sistem care consumă mai mult decât este prevăzut în buget va acumula şi mai multe datorii, iar cheltuielile nesustenabile sunt încurajate chiar de autorităţi.
Şedinţa Comisiei de Sănătate din Senat de la sfârşitul lunii noiembrie a evidenţiat faptul că investiţiile provenite din resurse locale şi judeţene nu vor fi suficiente pentru a rezolva problemele cele mai acute ale spitalelor. Acestea vor avea în continuare nevoie de bani, atât pentru achiziţia de medicamente şi materiale sanitare, cât şi pentru partea administrativă. În plus, pentru eficientizarea activităţii spitalelor, este necesară o reorganizare majoră a acestor unităţi în timp cât mai scurt. Comisia de Sănătate din Senat este un intermediar între instituţiile locale şi cetăţenii care au nevoie de servicii medicale şi instituţiile care finanţează sistemul medical. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a propus ca bugetul pentru sănătate să fie sporit cu 0,5% din PIB în fiecare an pentru ca în românii să îşi recapete încrederea în actul medical românesc, beneficiind de servicii la standarde europene.

Rămânem fără medici

Pe lângă problema subfinaţării, sistemul sanitar se confruntă şi cu lipsa acută de personal. Specialiştii în care se investeşte ani la rând pleacă din ţară, riscul fiind ca în câţiva ani să rămânem şi fără medici şi asistente. O estimare money.ro arată că în 2021 în România nu vor mai fi medici, dacă se păstrează ritmul intrărilor şi ieşirilor din sistem din ultimii doi ani. În 2009, peste 50.000 de medici lucrau în România, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În medie, în fiecare an se pensionează 4.282 de persoane, arată Colegiul Medicilor din România, iar Ministerul Sănătăţii a primit în ultimii trei ani 10.000 de solicitări pentru eliberarea unui certificat de conformitate, pentru a le fi recunoscute diplomele în Uniunea Europeană, în vederea angajării în afara ţării. În sistem intră anual doar 2.916 medici. În total sistemul sanitar pierde peste 7.500 de medici anual, iar aproximativ 4.700 dintre aceştia nu sunt înlocuiţi. Astfel, în cazul în care ritmul actual se menţine, sistemul sanitar are în vedere o criză majoră de personal.
Una dintre găurile prin care se scurg bani de la sănătate este gratuitatea cursurilor de rezidenţiat, lucru unic în Uniunea Europeană. România pregăteşte doctori pentru alte ţări, motiv pentru care este posibil ca bursierilor să li se impună să lucreze în sistemul sanitar românesc cel puţin pentru o perioadă după absolvirea cursurilor.

Soluţii există, dar cine să le implementeze?

Printre soluţiile care pot rezolva unele din problemele sistemului se numără micşorarea categoriilor exceptate de la plata contribuţiei la asigurările de sănătate, dar şi introducerea pilonilor II şi III ai asigurărilor de sănătate. Aceasta înseamnă obligativitatea asigurărilor private şi promovarea poliţelor de sănătate facultative, precum şi clarificarea conţinutului pachetului de servicii medicale suportate de stat. Levente Vass, consilier al Ministerului Sănătăţii, a declarat recent că aceasta din urmă nu este o problemă care poate fi rezolvată într-un singur mandat. “Toată lumea se plânge de pachetul de bază, adevărat, dar nu avem de 20 de ani şi nici nu o să avem nici în mandatul nostru aproape sigur, pentru că întrebarea mea este, ca medic, ministerul sănătăţii face pachetul de bază? Nu, specialiştii trebuie să scrie pachetul de bază", a afirmat Vass, citat de România Actualităţi.  
Într-un raport remis luna trecută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), se arată că subfinanţarea sectorului de sănătate este o problemă în întreaga lume. 100 de milioane de oameni au fost aruncaţi în sărăcie de către cheltuielile de sănătate, esimează OMS. Un sistem care se bazează pe un fond în comun alimentat din taxe sau asigurări este “baza cea mai eficientă şi mai echitabilă pentru creşterea populaţiei acoperite”, susţine dr. Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei.
“În condiţiile în care 20 până la 40% din ansamblul cheltuielilor din sănătate au fost risipite din cauza ineficienţei, numai o gestiune mai bună a cheltuielilor spitaliceşti s-ar putea traduce printr-o creştere de productivitate de 15%”, conform raportului OMS. Organizaţia arată că ţările cu venituri scăzute nu vor putea să iasă din criză singure şi că vor avea nevoie de ajutorul crucial promis de economiile dezvoltate. Dacă toate statele donatoare îşi vor respecta angajamentele de a vărsa 0,7% din PIB pentru ajutorul public de dezvoltare “vor putea fi salvate trei milioane de vieţi suplimentare până în 2015”, estimează OMS.


Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Guvern Investigatii Cluj

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.