La alegerile legislative de duminica trecută, comuniştii au reuşit să obţină din nou majoritatea voturilor în Republica Moldova. Deşi aşteptările erau favorabile alianţei pro-europene, partidele de dreapta au reuşit să adune doar 59 de mandate, cu două mai puţin decât este necesar pentru alegerea preşedintelui. Astfel, parlamentarii moldoveni intră din nou în negocieri pentru realizarea unei coaliţii care să scoată ţara din blocajul politic în care s-a aflat în ultimii ani.


Este posibil ca rezultatele alegerilor legislative anticipate de duminica trecută, 28 noiembrie, să nu rezolve problema blocajului politic din ultimul an. Moldovenii sperau ca aceste alegeri să producă o majoritate capabilă să nominalizeze un nou preşedinte şi să ducă ţara cu un pas mai aproape de integrarea europeană.

Două mandate până la preşedinte

După numărarea voturilor, cele trei partide din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la guvernare, a obţinut 59 de mandate din 101, cu 2 mai puţin decât este nevoie pentru a putea nominaliza un preşedinte. Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin a obţinut 44 de mandate. Astfel, Republica Moldova se găseşte din nou în situaţia care a dus la anticipate, iar criza politică este departe de a fi rezolvată până când parlamentarii moldoveni se hotărăsc asupra unei coaliţii cu putere de decizie.
Succesul comuniştilor a fost surprinzător pentru observatorii externi, mai ales având în vedere experienţa ultimelor alegeri. Vladimir Voronin s-a aflat de data aceasta în opoziţie, după ce timp de opt ani, între 2001 şi 2009, a condus statul moldovean. Majoritatea voturilor pentru comunişti au venit din interiorul ţării, din mediul rural, dar numărarea buletinelor din afară a echilibrat balanţa în favoarea alianţei, care a fost declarată câştigătoare de exit-poll-uri. Având în vedere resursele administrative investite de AIE în campania electorală şi rezultatele de la sondaje, cifrele finale de la Comisia Electorală au fost dezamăgitoare. Este pentru a şasea oară consecutiv când Partidul Comunist din Moldova obţine la alegerile parlamentare majoritatea considerabilă a voturilor.
Deşi la alegerile din 2005 comuniştii au candidat cu o platformă electorală orientată spre Vest, de data aceasta au avut un discurs care a evidenţiat poziţia echidistantă a Republicii Moldova  faţă de Uniunea Europeană şi Rusia. Campania comuniştilor a pornit de jos, cu activişti de partid mergând din uşă în uşă, pentru a contracara pierderea acoperirii media de care se bucurau pe vremea când erau la putere. Astfel au reuşit de-a lungul timpului să-şi menţină o bază de alegători la care campania intensă a alianţei nu a ajuns.
Partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană nu au reuşit în mai bine de un an de mandat să îşi consolideze puterea şi să-şi crea reţelele necesare pentru a dezvolta o clientelă politică care pot să facă diferenţa. Partidul Democrat a încercat strategia comuniştilor, evidenţiind atât necesitatea orientării spre Vest, cât şi beneficiile unei susţineri din partea Federaţiei Ruse. Susţinătorii Partidului Liberal au venit în principal din rândul “unioniştilor”, cu viziuni pro-româneşti.

Număr record de voturi din străinătate

Au existat şi acuzaţii de fraudă la alegerile de duminică. Vlad Lupan, consilierul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, a declarat că înainte de alegeri Partidul Comunist oferea bani moldovenilor pentru a cumpăra voturi. Tabăra lui Voronin, în schimb, a acuzat AIE de numărare greşită a voturilor, susţinând că, după cele mai modeste calcule, au fost fraudate cel puţin 10% din voturi. Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au calmat spiritele declarând că alegerile din Republica Moldova au fost conforme cu cerinţele lor. Aceştia au arătat că alegerile s-au desfăşurat într-un mod transparent şi imparţial, iar observatorii externi au încredere în corectitudinea Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a anunţat că un număr record de 64.450 de voturi au fost exprimate în afara ţării. Aceasta pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în străinătate, cei mai mulţi în Rusia şi România, dar şi Italia şi Spania. Numărul votanţilor moldoveni din afară putea să fie mult mai mare, dacă toţi ar munci legal în ţările-gazdă. Se estimează că este posibil ca un sfert din populaţia ţării să fie plecată la muncă în străinătate.
În zilele următoare ne putem aştepta la negocieri intense între partidele câştigătoare. Atât Partidul Comunist, care a primit cel mai mare număr de voturi, cât şi principalul jucător din alianţa pro-europeană, Partidul Liberal Democrat (PLD) al premierului Vlad Filat, se află în poziţii de influenţă. Partidele din AIE – PLD, democraţii şi liberalii lui Ghimpu – doresc crearea unei coaliţii de guvernare, dar pentru a putea să aleagă preşedintelui, trebuie să atragă câţiva parlamentari din rândurile comuniştilor. Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, se află însă într-o poziţie şi mai avantajoasă. Acesta ar putea decide viitorul guvernării, intrând în coaliţie fie cu liberalii, fie cu comuniştii lui Voronin. În cel de-al doilea caz, cele două partide ar avea împreună 57 de mandate, ceea ce nu este de asemenea destul pentru nominalizarea preşedintelui. În plus, o parte din parlamentarii democraţi ar părăsi partidul în eventualitatea unei coaliţii cu Partidul Comunist. Această variantă este totuşi încurajată de Kremlin, în contradicţie cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, care susţin AIE şi vor să-i îndepărteze pe comunişti de la putere.

Compromis pentru stabilitate

Dacă AIE vrea să rămână la guvernare şi să evite noi alegeri anticipate va trebui să cadă la înţelegere cu Partidul Comunist. Ceea ce înseamnă că ar trebui cel puţin să găsească un şef al statului susţinut şi de comunişti, să se consulte cu ei la elaborarea programului de guvernare, care trebuie aprobat de Parlament, şi să le ofere poziţii de conducere în noul legislativ. Voronin a bătut apropouri în campania electorală că ar putea fi noul şef al Parlamentului. Legal ar putea fi ales preşedinte din nou, dar configuraţia rezultatelor de la anticipate nu lasă loc acestei opţiuni.
În cazul în care parlamentarii moldoveni nu reuşesc să aleagă un preşedinte, se va ajunge din nou la disoluţia organului legislativ şi noi alegeri anticipate, după modelul implementat de două ori deja din 2009 încoace. Aceasta a rezultat în instabilitate politică şi o campanie electorală permanentă pentru Prut.
Ministerul Român de Externe a salutat într-un comunicat de presă opţiunea cetăţenilor Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate. “MAE salută participarea în număr mare a alegătorilor la scrutinul de duminică. Rezultatele anunţate de Comisia Electorală Centrală demonstrează opţiunea cetăţenilor Republicii Moldova pentru continuarea drumului către Uniunea Europeană, început cu profesionalism de către echipa guvernamentală instalată în septembrie 2009”, se arată în comunicatul citat de HotNews. Ministerul de Externe consideră esenţială continuarea proiectelor de pe agenda bilaterală, pentru care se deschid noi perspective, reafirmând, totodată, susţinerea fermă a României pentru consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.

Diana Gabor





Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova – 28 noiembrie 2010

PCRM - Partidul Comunist din Republica Moldova (Voronin) – 39,3%, 42 de mandate
PLDM - Partidul Liberal Democrat Moldovean (Filat) – 29,4%, 32 de mandate
PDM - Partidul Democrat Moldovean (Lupu) – 12,7%,  15 mandate
PL - Partidul Liberal (Ghimpu) - 10%, 12 mandate

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• Seful DNA asteapta dorinta Presedintelui publicat în data de 12-01-2012
• Agentia de Cadastru ajunge la Udrea publicat în data de 26-01-2012
• Tribunalul i-a dat 2,3 mil euro unui clujean publicat în data de 09-02-2012
• Oltean: Grupul de la Cluj s-a apropiat de PDL, marginalizat de PSD, şi am vrea sa-l avem alaturi publicat în data de 13-09-2009
• La Cluj, politaii si procurorii ii iarta pe “baietii buni” publicat în data de 22-05-2011

Tag-uri

DNA

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.