Functia cognitiva a limbajului
Argumentarea are loc, de obicei, în limbajul natural al subiecţilor.
Descoperită încă din antichitate, funcţia cognitivă a limbajului a fost exploatată cu folos în măsura în care cunoştinţele ştiinţifice au permis această explorare. Accentul până la saturaţie, pe abilitatea de a mânui cuvintele astfel încât să încânte inteligenţa, să incite sentimentele şi voinţa ascultătorului, a dat naştere la suma figurilor vorbirii, în continuă creştere. Ideile sunt elemente ale gândirii şi corespund cuvintelor luate izolat; gândirea corespunde propoziţiei, frazei sau perioadei istorice. În ceea ce priveşte sentimentul, el este acea stare de emotivitate care însoţeşte ideea sau gândirea şi care, la un anumit grad de intensitate sau violenţă, se numeşte pasiune. Cum discursul este o gândire făcută sensibilă prin cuvinte şi a cărei expresie se întinde la o propoziţie, la o frază sau la o întreagă perioadă, figurile discursului sunt aspectele, formele, întorsăturile mai mult sau mai puţin deosebite, prin care discursul în exprimarea ideilor, gândurilor şi sentimentelor, ne îndepărtează mai mult sau mai puţin de ceea ce ar fi fost exprimarea simplă şi banală.
Ceea ce face întreg farmecul gândirii figurative este capacitatea ei de a fabrica ansambluri convenţionale care nu au prin forţa lucrurilor o realitate prin experienţa operatorie, dar ne ajută să mânuim noţiunile. Dar dacă, în forma lor şi pentru a deveni comunicabile, semnele figurative sunt subordonate anumitor reguli ale gândirii, valabile la un moment dat şi într-un mediu uman limitat, ceea ce ele exprimă, nu se deduce, desigur, exclusiv din forma lor. Gândirea este cea care alege, selecţionează. Numai că la om, gândirea se impregnează în funcţionalitatea ei concretă de afectivitate, iar afectivitatea devine raţională. De aceea, activitatea de gândire, nu izvorăşte din nicio ordine formală prestabilită. Nicio ordine formală nu este înzestrată cu un grad destul de ridicat de necesitate la nivelul expresiei pentru a căpăta valoarea de constrângere. Analiza limbajului a condus la analiza mesajelor transmise şi la descoperirea funcţiilor lor: funcţia expresivă, dată de emiţător, funcţia conativă dată de destinatar, funcţia metalingvistică dată de cod, funcţia factică dată de contact şi funcţia retorică dată de mesaj ca realitate concretă. Întrucât retorica se constituie ca un ansamblu de operaţii asupra limbajului, ea cuprinde astăzi totalitatea de abateri susceptibile de autocorectare, adică putând modifica nivelul normal de redundanţă al limbii.
În sinea noastră, nu puteam să nu condamnăm prostia şi viciul cuiva puse în lumina crudă a evidenţei cu forţă emoţionantă de argumentarea celuilalt. Dar, învăluiţi în cuvinte, când ni se cere să aprobăm sau să dezaprobăm ceva, vom căuta întotdeauna fundamentul rezonabil şi raţional a ceea ce până atunci fusese provocare efectivă de intensitate sporită, examenul exigent al conţinutului cognitiv trece pe primul plan, chiar dacă ceea ce tranşează angajarea –semnificaţiile efective – îşi păstrează solidaritatea cu acest conţinut. Formele şi stilurile nu trebuie să fie considerate niciodată ca modele coerente în funcţie de care determinăm transformarea subiectului în agent al acţiunii prin convingere, ele nu reprezintă, nimic n-o probează, reţete sau paradigme valabile la scara întregii umanităţi.
Pe bună dreptate observa Pavelcu: ca să poţi exercita o influenţă asupra altuia, se cer informaţii, oricât de elementare ar fi ele, despre natura mijloacelor necesare, cât şi despre afectele mijloacelor folosite.
Tehnica relaţiilor interindividuale trebuie să se dezvolte concomitent şi paralel cu cunoaşterea psihicului omului. Nu este vorba doar de o cunoaştere de sine şi pentru sine.
Colonel (R), Magistrat
Ion Ghercioiu †
Descoperită încă din antichitate, funcţia cognitivă a limbajului a fost exploatată cu folos în măsura în care cunoştinţele ştiinţifice au permis această explorare. Accentul până la saturaţie, pe abilitatea de a mânui cuvintele astfel încât să încânte inteligenţa, să incite sentimentele şi voinţa ascultătorului, a dat naştere la suma figurilor vorbirii, în continuă creştere. Ideile sunt elemente ale gândirii şi corespund cuvintelor luate izolat; gândirea corespunde propoziţiei, frazei sau perioadei istorice. În ceea ce priveşte sentimentul, el este acea stare de emotivitate care însoţeşte ideea sau gândirea şi care, la un anumit grad de intensitate sau violenţă, se numeşte pasiune. Cum discursul este o gândire făcută sensibilă prin cuvinte şi a cărei expresie se întinde la o propoziţie, la o frază sau la o întreagă perioadă, figurile discursului sunt aspectele, formele, întorsăturile mai mult sau mai puţin deosebite, prin care discursul în exprimarea ideilor, gândurilor şi sentimentelor, ne îndepărtează mai mult sau mai puţin de ceea ce ar fi fost exprimarea simplă şi banală.
Ceea ce face întreg farmecul gândirii figurative este capacitatea ei de a fabrica ansambluri convenţionale care nu au prin forţa lucrurilor o realitate prin experienţa operatorie, dar ne ajută să mânuim noţiunile. Dar dacă, în forma lor şi pentru a deveni comunicabile, semnele figurative sunt subordonate anumitor reguli ale gândirii, valabile la un moment dat şi într-un mediu uman limitat, ceea ce ele exprimă, nu se deduce, desigur, exclusiv din forma lor. Gândirea este cea care alege, selecţionează. Numai că la om, gândirea se impregnează în funcţionalitatea ei concretă de afectivitate, iar afectivitatea devine raţională. De aceea, activitatea de gândire, nu izvorăşte din nicio ordine formală prestabilită. Nicio ordine formală nu este înzestrată cu un grad destul de ridicat de necesitate la nivelul expresiei pentru a căpăta valoarea de constrângere. Analiza limbajului a condus la analiza mesajelor transmise şi la descoperirea funcţiilor lor: funcţia expresivă, dată de emiţător, funcţia conativă dată de destinatar, funcţia metalingvistică dată de cod, funcţia factică dată de contact şi funcţia retorică dată de mesaj ca realitate concretă. Întrucât retorica se constituie ca un ansamblu de operaţii asupra limbajului, ea cuprinde astăzi totalitatea de abateri susceptibile de autocorectare, adică putând modifica nivelul normal de redundanţă al limbii.
În sinea noastră, nu puteam să nu condamnăm prostia şi viciul cuiva puse în lumina crudă a evidenţei cu forţă emoţionantă de argumentarea celuilalt. Dar, învăluiţi în cuvinte, când ni se cere să aprobăm sau să dezaprobăm ceva, vom căuta întotdeauna fundamentul rezonabil şi raţional a ceea ce până atunci fusese provocare efectivă de intensitate sporită, examenul exigent al conţinutului cognitiv trece pe primul plan, chiar dacă ceea ce tranşează angajarea –semnificaţiile efective – îşi păstrează solidaritatea cu acest conţinut. Formele şi stilurile nu trebuie să fie considerate niciodată ca modele coerente în funcţie de care determinăm transformarea subiectului în agent al acţiunii prin convingere, ele nu reprezintă, nimic n-o probează, reţete sau paradigme valabile la scara întregii umanităţi.
Pe bună dreptate observa Pavelcu: ca să poţi exercita o influenţă asupra altuia, se cer informaţii, oricât de elementare ar fi ele, despre natura mijloacelor necesare, cât şi despre afectele mijloacelor folosite.
Tehnica relaţiilor interindividuale trebuie să se dezvolte concomitent şi paralel cu cunoaşterea psihicului omului. Nu este vorba doar de o cunoaştere de sine şi pentru sine.
Colonel (R), Magistrat
Ion Ghercioiu †
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 894 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.