Directorul stiintific al Institutului de Studii Bizantine al Academiei Austriece de Stiinte, Christian Gastgeber, şi secretarul instituţiei, Johannes Preiser-Kapeller, au acordat un interviu în exclusivitate Gazetei de Cluj în care au vorbit despre cercetarea făcută de austrieci şi români, dar şi cum bătrânii academicieni ar trebui să folosească tehnologii moderne precum Facebook.

Reporter: Cum vedeţi comparativ cercetătorii din România cu cei din Austria?

Christian Gastgeber: În ultimii ani am cooperat cu cei din Cluj, în special cu Academia Română şi cu  Universitatea(n.r. Babeş-Bolyai). Am văzut că există aici cercetătorilor excelenţi şi sunt dispuşi să coopereze. Acum suntem în Uniunea Europeană, avem posibilitatea de a coopera pe proiecte europene pentru a obţine finanţare. Credem că putem face ceva împreună. Iar istoria Imperiului Bizantin este o parte din istoria noastra, a Europei intregi. Nu există doar un împărat, un patriarh, dar aici există tradiţie, aici întâlnim şi Biserica ortodoxă. Nu este decât un alt mod de a merge la aceste surse(n.r istorice) şi să înţeleagă mai bine fenomenul.

Reporter: Pentru un cercetător din străinătate credeţi că e profitabil să vină şi să studieze aici cu programul care este acum în curs?

Christian Gastgeber: Partea financiară este o problemă. Nu este corect cât studenţii câştiga aici pentru că acest lucru nu este aliniat standardelor europene. Acest salariu trebuie să fie mai mare. Acum avem insa un început bun. Este primul nostru proiect în Uniunea Europeană. Următorul pas va fi ca studenţii români să vină în ţările occidentale şi să se stabilească acolo. Apoi, aceştia ar trebui să vină înapoi şi să construiască aici universităţi, institute. Acum vom încerca să-i învăţăm în România şi vom încerca să facem ceva împreună, astfel încât să putem construi aici centre de cercetare a istoriei bizantine, dar şi istoriei medievale, arheologie şi filologie. Asta e un început şi pas cu pas ne vom împreună alinia la standardele europene. Noi nu suntem „tipii buni”, dar vrem să construim o dimensiune europeană, astfel încât cercetarea va ajunge la un nivel de top. Problemele sunt bibliotecile şi infrastructura. Se ştie prea bie că bazele de date, bibliotecile, cărţile costă sume mari de bani.

Rep: Care este interesul dvs pentru ca cercetătorii români să crească? Ce aveţi de câştigat de aici?

Christian Gastgeber: Dacă vrem ca Europa să supravieţuiască la nivelul cercetării, trebuie să lucrăm împreună. Acest lucru este posibil numai dacă toate ţările lucreaze împreună. Unul câte unul, institutele de studii bizantine din Europa de Vest se închid. Dar în România tinerii cercetători sunt interesaţi de acest subiect şi să dezvolte această cercetare. U.E. are o mulţime de bani şi care vă pot veni ca şi sprijin pe astfel de proiecte. Acele persoane care nu se uita înapoi în Evul Mediu, la începutul circumstanţelor de aici, din est, nu vor înţelege situaţia actuală şi problema reală.

Rep: Când spuneţi tineri cercetători, de la ce vârstă credeţi ca ei pot face performanţe în acest domeniu? Nu credeţi că oamenii bătrâni sunt capabili de a cerceta mai mult?

Christian Gastgeber: Da, absolut că oamenii mai în vârstă mai pot cerceta. Ceea ce căutăm sunt tinerii care sunt aici şi care ar dori să rămână pentru un timp limitat în străinătate, de exemplu, în Marea Britanie, Germania, poate chiar Austria. Ei pot învăţa ceva de acolo şi apoi să revină aici pentru a construi. Poate că nu au nici o şansă aici, dar daca primim proiecte şi ei sunt sprijiniţi, putem să le creem o şansă chiar şi în România. Ei pot chiar să construiască noi institute. Putem merge la instituţiile care sunt deja închegate şi să accesăm fonduri de la Uniunea Europeană pentru a face proiecte speciale. Aceasta este ideea mea pentru tineri. Anul trecut am încearcat să realizăm întâlniri cu tineri savanţi. Am invitat studenţii români şi maghiari să prezinte fiecare câte o lucrare. Avem această idee de întâlnire a savanţilor tineri şi aceştia trebuie să-şi prezinte lucrarea, care va fi discutată şi vor afla ce se aşteaptă în viitor de la ei.  Adică să înveţe două sau trei limbi străine, pentru a citi toate literaturile existente despre subiectul despre care sunt interesaţi şi vom vedea că tinerii cercetători din România fac acest lucru.

Rep: Tinerii cercetători din România sunt mai capabili în comparaţie cu cei din Occident?

Christian Gastgeber: Ei văd că e viitorul lor, pentru că altfel ei au de a obţine un alt loc de muncă.


Johannes Preiser-Kapeller: Eu nu cred că este o chestiune de capacitate. Este o chestiune de interes. Din cauza originilor româneşti, care au un aspect puternic al tradiţiei ortodoxe, există aici un mai mare interes pentru istoria bizantină. În Austria, avem problema că mulţi studenţi nu s-ar gândi să studieze istoria Bizanţului. Vrem să avem de-a face cu alţi elevi care ar dori să vină în Austria pentru că dacă acest proiect are o dimensiune europeană, această colaborare a noastră cu o parte care are o tradiţie ortodoxă ar putea duce la creşterea popularităţii instituţiilor noastre. Chiar mai populare în rândul tinerilor. Pentru România este o oportunitate pentru a atrage mai ales tinerii studenţi în Austria.

Christian Gastgeber: Şi ai nevoie de acei tineri, deoarece există metode noi în domeniul ştiinţei. Există  o nouă modalitate de a lucra cu sursele istorice pentru a utiliza posibilităţile etnice. Uneori este o problemă cu generaţia mai în vârstă pentru a-i convinge să utilizeze noi tehnologii cum ar fi Facebook, Twitter, Skype în domeniul cercetării. Este foarte util si putem rezolva problemele. Este o modalitate pe care generaţia mai în vârstă nu şi-o poate imagina. În zilele noastre putem pregăti cărţi, nu e atât de scump. O carte poate fi tipărită acum într-o săptămână. Dacă ne întoarcem în timp, acest lucru  dura un timp mult mai lung. Putem face e-cărţi. Un document poate fi publicat în câteva minute, iar imediat un alt cercetător îl poate citi. Pe vremuri nu a fost posibil. Deci, avem aceste şanse, de asemenea, noile tehnologii şi a potenţialului tinerilor aici, în România.

Rep: Crezi că e posibil să se înfiinţeze Academia pentru Tineri în România?

Christian Gastgeber: Da, absolut. Cred că este o chestiune de bani. În Austria, nimeni nu este interesat. Cât de mulţi austrieci avem la Institutul de Studii Bizantine de cercetare care chiar cercetează? Foarte puţini. Cred că în România sunt interesaţi pentru că ei văd în aceasta o posibilitate pentru viitorul lor, dar trebuie să fie cei mai bune. Asta e important. Acum trăim într-o societate în care numai cei mai buni vor supravieţui. Dar nu este suficient dacă sunt buni, trebuie să fii cel mai bun. Şi cele mai bune mijloace pentru a citi toate.

Rep: Ce părere aveţi despre Academia din România şi Universitatea Babeş-Bolyai în comparaţie cu Academiile din străinătate, precum şi universităţile de acolo?

Johannes Preiser-Kapeller: Din punct de vedere al academiei este foarte interesant de comparat, deoarece există probleme similare la ambele instituţii. Aşa cum aţi spus mai înainte, membrii al Academiei sunt în mare parte din generaţia mai în vârstă, dar este o problemă factuală acum. Unele evoluţii care au fost făcute în ultimii ani din punct de vedere tehnologic şi a circumstanţelor de cercetare te împing de la spate pentru a găsi bani în plus faţă de finanţarea de stat. Aceste necesităţi noi sunt adesea foarte greu de acceptat de generaţia bătrână şi trebuie să crească odată cu tinerii. Cred că în România, ca şi în Austria, generaţia mai în vârstă trebuie să fie părtaşă la noile circumstanţe de cercetare.Atât din punct de vedere tehnologic, cât şi financiar. Atât în România, cât şi în Austria este mai greu să găseşti sprijin financiar pentru cercetarea din domeniul ştiinţelor umaniste. Dacă discutaţi acest lucru cu cercetatorii români, se va întâmpla acelaşi lucru ca şi în Austria: reducerea bugetului pentru studii medievale, pentru studiile istorice. Deci, avem probleme foarte similare şi acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să cooperăm pentru că în acest fel putem găsi o cale de a face faţă acestor probleme. Trebuie să găsim un nou suport financiar din partea Uniunii Europene pentru a putea găsi noi modalităţi de utilizare a noilor tehnologii. Cred că situaţia este foarte asemănătoare, din cauza mediului economic, nivelul venitului, dar marile probleme sunt foarte similare în ţările respective.

Rep: Dar părţile bune ale asemănărilor? Universităţile şi Academia din Austria sunt la fel de motivaţi în proiecte precum românii?

Johannes Preiser-Kapeller: Da, cred că în ambele ţări, cercetătorii din diverse institute diferite au descoperit noi modalităţi de cercetare, aduse de proiecte europene printr-un proiect de cooperare. Există evoluţii pozitive similare şi în România, dar şi în Austria. Cred că situaţia este, de asemenea, similare în aceste domeniu.

Rep: Dar când ne gândim despre laureaţi ai premiului Nobel şi universităţi în Top 500 în lume, Austria are o poziţie mai bună decât România ...

Johannes Preiser-Kapeller: Cei mai mulţi austrieci laureaţi ai premiului Nobel sunt din inainte de al doilea război mondial, aşa că nu l-am mai văzut în ultimii 60-70 de ani. Suntem încă în aşteptare. De asemenea, ierarhizarea universităţilor este o discuţie controversată în Austria, deoarece acestea nu stau aşa de bine în aceste clasamente. Universitatea din Viena este aproximativ pe locul 130, Universitatea Babeş-Bolyai nu se află în Top 500, dar cele mai multe universităţi din Austria nu sunt, de asemenea, în top 500. Dar cred că este o problemă a acestor clasamente care sunt făcute în mare parte în lumea americană şi au vedere în special domeniul ştiinţelor, fizica, chimie şi aşa mai departe. Ei iau în calcul diferite aspecte care nu sunt adecvate pentru mediul universitar din Austria şi din România. Desigur, politicienii joacă un fel sport cu clasamentele: <trebuie să fim mai bine!> Nu cred că aceste clasamente sunt de  o asemenea importanţă pe cât se vorbeşte despre ele. Noi ar trebui să arătăm că proiectele noastre sunt coroborate cu un renume internaţional şi nu ar trebui să aratăm cu degetul întotdeauna la astfel de clasamente, deoarece nu este atât de important pentru mediul universitar.

Rep: Cine credeti ca va avea primul laureat al Premiului Nobel România sau Austria?

Johannes Preiser-Kapeller: Nu ştiu.
Christian Gastgeber: Noi vorbim doar despre istorie, iar în istorie nu va exista niciodată un Premiu Nobel.
Johannes Preiser-Kapeller: Nu ştiu să vorbesc de cercetarea în fizica din Austria sau din România în dimensiuni atât de mari, încât să pot face o declaraţie. Avem MIT Austriei care a primit o mulţime de finanţări, dar nu există nici o garanţie că va fi un laureat al Premiului Nobel. Banii nu aduc Premiul Nobel.

Rep: Credeţi că Premiul Nobel sunt acordate pentru opţiuni politice?

Johannes Preiser-Kapeller: În unele aspecte, cu siguranţă, cum ar fi Premiul Nobel pentru pace, literatura. În domeniul ştiinţei şi chimie cred că este mai puţin din motive politice, deoarece trebuie sa treaca cel puţin 20 de ani pentru a da un premiu pentru cineva care a făcut o descoperire. Acesta este un efect cu adevărat pe termen lung în domeniul ştiinţei. Dar, desigur, veţi vedea că premiul pentru fizică a ajuns la ruşi, care oricum lucrează în ţările vest-europene. Cu siguranţă că cercetarea din domeniul ştiinţelor costă mai mulţi bani decât cele din istorie. Ai nevoie de 10 milioane de euro pentru utilaje, dar cu bani aceştia poţi construi o nouă universitate.


Christian Gastgeber: Anul trecut, un scriitor român a primit Premiul Nobel pentru Literatură, dar ea locuieşte în Germania şi a scris mult despre epoca Ceauşescu. Cred că există, de asemenea, un motiv pentru care un chinez a primit Premiul Nobel pentru Pace. Este pe criteriu politic. Întrebaţi dacă austriecii sau românii vor primi Premiul Nobel. Nu vreau să mă gândesc la o naţiune în particular, în viitor ar trebui să câştigam un Premiu Nobel în cooperare, iar categorie nu este aşa de importantă. Împreună, vom rezolva toate probleme: pot fi legate de pace, politică, economie, orice. În literatura nu este posibil, dar în mod normal, chiar şi în ştiinţă poate fi muncă în echipă. În mod normal, ştiinţa este o lucrare de grupuri de naţiuni diferite. Acest lucru va fi viitorul. Să uităm de problemele noastre naţionale şi aceste combinaţii naţionale. Vom construi o Europă comune ca europeni. Avem combinaţiile noastre naţionale, dar ar trebui să aratăm celorlalte puteri puternic din lume, americanilor, chinezilor, că vom coopera si vom face cercetare în calitate de europeni, şi nu ca ungurii, austriecii, românii. Cred că acest lucru va fi o idee pentru viitor. Cele mai importante probleme ale universităţilor sunt cele legate de finanţare. Îmi amintesc cred că în urmă cu doi ani am cunoscut un tânăr profesor la o universitate aici, în Transilvania, care preda economia. Mi-a zis: <Eu nu ma pot compara cu un profesor din Occident, pentru că primesc salariu de 500 de euro pe lună. Toată lumea va râde din Occident, deoarece nu poţi chema un profesor de acolo să predea la universităţile noastre şi să primească 500 de euro>  În Occident salariul este cu un zero în plus, veţi obţine 5.000 de euro. Asta e problema avem de rezolvat în viitor. Profesorii ar trebui să fie plătiţi şi în Europa de Est cum sunt cei din Vest. Dacă vrem de cercetare excelentă, trebuie să ştim să şi plătim excelent. Ei vor face în consecinţă mai mult pentru elevi, astfel încât aceştia să nu plece peste hotare, ci să studieze în România.

Rep: Care sunt cele mai importante efecte ale studiilor bizantine în ultimii ani şi care sunt lucrurile pe care le cercetaţi şi sunt importante pentru omenire?

Johannes Preiser-Kapeller: În studiile bizantine, în ultimii ani a existat o dezvoltare mare despre cum a influenţat lumea bizantină Europa modernă. Noi nu putem înţelege Europa fără aceste studii. Este un efect, mai ales după căderea Cortinei de Fier, care a spus că lumea bizantină nu a avut un efect asupra civilizatiilor de est, dar şi pe cea de Vest. Este o parte esenţială a tradiţiei europene. În acelaşi timp, Imperiul Bizantin este un fenomen interesant pentru problema de astăzi. A fost multi-cultural şi multietnic şi, de asemenea, un imperiu bazat pe religie care nu a avut nici o tentativă de a se armoniza naţional.

Rep: Ca şi Uniunea Europeană în prezent ...

Christian Gastgeber: Există probleme. Statul naţional modern, care s-a înfiripat după revoluţia franceză, este încă foarte puternic şi are o mulţime de politicieni europeni „în spate”. Bizantinii nu au avut nici o gândire naţionale. Ei au avut o gândire religioasă puternică, se intitulau creştini, dar nu conta dacă ai fost slav, de origine română, armeana. Studii Bizantine  pun şi acest aspect în lumină. Nu mai este vorba doar de o politică puternică, războaie şi bătălii, ci de o istoria a societăţii, de mentalitate, de studiile genurilor. Toate aceste aspecte ne ajuta să obţinem o imagine mai bună asupra acestui important ansamblu, care formează un element din Europa modernă. Imperiul a avut un efect asupra întreaga Uniune Europeană în diverse aspecte şi, de asemenea, pe tradiţii vest-europene: pentru artă, pentru literatura de specialitate. Şi astfel, efectul  bizantin pe tradiţiile europene nu pot fi estimate mai mult sau mai puţin.

Rep: Imperiul Bizantin a avut cea mai mare influenţă asupra Europei?

Johannes Preiser-Kapeller: Este acelaşi lucru din nou ca şi cu clasamentul. Noi nu gândim în astfel de categorii. Nu vă puteţi da un număr pentru acest efect. Vă pot spune doar uită-te la acest lucru, uită-te la biserică, uită-te la acest manuscris. Ca un istoric nu poţi spune care imperiu a fost mai important. În momentul de faţă există noi încercări în cercetarea imperiu Bizanţului prin care implementăm tehnologii noi, lucrăm cu o nouă metodologie de ştiinţe sociale, dar şi cu modele matematice pentru a înţelege modul în care Imperiul Bizantin s-a prăbuşit. Criza economică din 2007 s-a datorat gândirii lineară şi pentru că nu am gândit în întreaga complexitate. Totul este conectat cu fiecare alte. Există metode şi concepte noi putem a folosi pentru analiza dinamica istoriei. Bizanţul este un ideal de studii de caz pentru aceste metode şi putem găsi noi concepte pentru a înţelege ce se întâmplă în lumea noastră modernă.

Tiberiu Hrihorciuc

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
• Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
• Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
• Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
• DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009

Tag-uri

Alin Tise DNA

Comentarii