Ovidiu Ghitta, decanul Facultăţii de Istorie, face presiuni asupra jurnaliştilor să scrie articolele precum vor ei. Reporterilor Gazetei de Cluj li s-au explicat că articolele nu se scriu decât după cum vrea decanul şi că termenii trebuie explicaţi „pe limba lui.” Mai mult decât atât, întrebat fiind ce părere are în legătură cu faptul că la facultatea pe care o conduce este angajat un urmărit penal, respectiv Toma Rus, Ovidiu Ghitta a susţinut că şi rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, „este un urmărit penal.”

Dacă în pagina anterioară reporterii Gazetei de Cluj v-au prezentat „limbi satisfăcătoare” pentru angajaţii Facultăţii de Istorie, articolul care urmează face parte din categoria „adevăruri usturătoare.” Dacă aveţi obloane de cal şi nu puteţi vedea lumea decât într-un singur fel vă sugerăm să vă opriţi aici din cititul acestui articol. Dacă în schimb nu vă plac doar articolele pozitive şi vreţi să aflaţi cum angajaţii Universităţii Babeş-Bolyai acoperă un urmărit penal, dar se şi atacă între ei în acelaşi timp, puteţi citi în continuare articolul. Lui Ovidiu Ghitta, conducătorul "suprem" de la Facultatea de Istorie din cadrul UBB, nu-i pasă de moralitatea judiciară a angajaţilor săi, chiar mai mult, dacă ar fi după el ar fi plină facultatea de urmăriţi penali, după cum însuşi decanul îl dă drept exemplu pe superiorul lor Andrei Marga.

Presiuni asupra presei

Decanul ar vrea ca articolele din Gazeta de Cluj să fie scrise doar pe placul lui şi să scriem doar despre partea pozitivă a subiectului. Astfel, dacă s-ar putea ca termeni de genul „penalii” să fie explicaţi pe înţelesul tuturor ar fi exact cum ar vrea el. Deşi i s-a oferit spaţiul editorial în Gazeta de Cluj în care să explice toate nedumeririle  pe care crede el că cititorii le au, acesta a refuzat.  Ghitta a încercat să facă presiuni asupra jurnaliştilor să scrie materialele doar din capul lui, deşi când reporterii Gazetei de Cluj l-au contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere. Astfel, în urmă cu două săptămâni, deşi i-a făcut promisiuni reporterului Gazetei de Cluj că îi va oferi un punct de vedere în legătură cu urmăritul penal din cadrul facultăţii pe care o conduce, acesta nu a mai răspuns la telefon. Dacă ar trebui să plătim cu aceeaşi monedă nu ar trebui să-i cităm nicio declaraţie în ziar. Cu toate acestea, i-am mai dat o şansă lui Ovidiu Ghitta.

Presiunile continuă

Povestea nu se termină aici. Ovidiu Ghitta nu s-a liniştit în a face presiuni doar asupra jurnaliştilor clujeni, ci a început să trimită „săgeţi” chiar către întreg ziarul Gazeta de Cluj şi conducerea acestuia. „Şi Liviu Man(n.r. directorul general al publicaţiei Gazeta de Cluj) este urmărit penal”, a tunat decanul. Nu am înţeles nici în timpul discuţia cu acesta, nici ulterior relevanţa acestei informaţii. Oficialii Gazetei de Cluj nu au negat niciodată faptul că un dosar penal este în curs de judecare, însă această publicaţie nu este finanţată din bani publici, ci pe bani privaţi. În schimb, urmăritul penal Toma Rus este angajat la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai pe banii contribuabililor români. Deci, pentru a se scuza pentru batjocura care se face pe banii contribuabililor şi faptul că nu respectă justiţia din România, Ghitta s-a gândit să ne „informeze” cu o noutate de-a dreptul uluitoare. Gazeta de Cluj a publicat în repetate rânduri articole în legătură cu dosarul de urmărire penală la care face referire Ovidiu Ghitta şi nu s-a ascuns niciodată „după perdea” aşa cum încearcă să facă decanul de la Facultatea de Istorie. Deşi cel mai moral lucru pe care l-ar putea face ar fi cel puţin să îi suspende dreptul de a preda la UBB urmăritului penal Toma Rus până când se clarifică dosarul acestuia.
„Deosebirea dintre mine şi Toma Rus este că acesta este plătit din bani publici, spre deosebire de mine care am o afacere privată şi nu cred că un urmărit penal pentru fals, uz de fals şi care a fost bănuit inclusiv de crimă poate să predea ceva studenţilor de la o universitate atât de prestigioasă precum Babeş-Bolyai. Probabil, că aşa cum Toma Rus a dat şpagă superiorilor săi toată viaţa, i-a „răsplătit” acum pe mai marii de la Facultatea de Istorie”, a declarat Liviu Man, directorul general al Gazetei de Cluj.

Nu îl (re)neagă pe penal

Ceea ce nu a putut nega Ovidiu Ghitta în discuţia cu reporterul Gazetei de Cluj este faptul că Toma Rus, urmărit penal pentru fals în declaraţii, este angajatul facultăţii pe care o conduce. Mai mult, pe decan nici măcar nu-l deranjează acest fapt şi orice urmărit penal din România se poate angaja în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.  Cu toate acestea, Ghitta a recunoscut că nici măcar nu ştie ce se întâmplă în interiorul unităţii de învăţământ pe care o conduce. „Nu ştiu ce curs predă Toma Rus”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Ovidiu Ghitta. În momentul în care reporterul a notat această frază pe caietul de notiţe, Ghitta s-a luminat şi a ştiut cum va decurge articolul. Suntem curioşi dacă nu cumva Facultatea de Istorie şi Filozofie are în subordinea sa şi o secţie de jurnalism, mai ales având în vedere că se deschid facultăţi pe bandă rulantă.

Un fapt de-a dreptul îngrijorător este că mai marii facultăţii acordă o mai mare atenţie secţiei în care lucrează un urmărit penal şi neglijează istoria. Astfel, deşi unele secţii ale facultăţii de istorie nu au suficiente fonduri pentru a-şi plăti proprii angajaţii, secţia "Studii de securitate" are fonduri suficiente. Astfel, pentru urmăriţii penali se găsesc bani chiar din piatră seacă.

Contantin Daicoviciu este un alt nume al istoriei care nu a reuşit să îl mulţumească pe decanul Ovidiu Ghitta. Astfel, deşi este unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a dat Transilvania şi chiar unul dintre rectorii Universităţii Babeş-Bolyai, iar bustul lui Daicovciu este pus la loc de cinste în curtea universitarilor, Ghitta s-a hotărât să îl critice pe acest mare istoric. S-ar părea că pentru decanul Facultăţii de Istorie partea negativă a personalităţii lui

Exemplu negativ: Andrei Marga
Nici măcar pe şeful său direct, însuşi magnificul Andrei Marga, nu-l respectă domnul decan. Într-o discuţie despre penalii angajaţi de către sistemul bugetar, Ovidiu Ghitta l-a dat drept exemplu pe fostul prim-ministru Adrian Năstase, dar şi pe Andrei Marga. „Şi Andrei Marga, şi Adrian Năstase sunt „penali” după cum spuneţi dumneavoastră pentru că au fost urmăriţi penal”, susţine Ghita.

Cum se acoperă penalii în UBB?

O altă motivare dată de către Ovidiu Ghitta este că dosarul urmăritului penal a trecut prin mai multe mâini. Astfel, a explicat că mai multe persoane din interiorul universităţii şi din mai multe comiţii şi comitete s-au uitat peste toate dosarele angajaţilor plăţii cu ora din cadrul secţiei „Studii de securitate.” Cu toate acestea în acest dosar s-a omis să se precizeze faptul că Toma Rus este urmărit penal. Probabil cazierul judiciar nu are relevanţă în angajările la Universitatea Babeş-Bolyai.

CV de-a dreptul impresionant

Toma Rus este urmărit penal pentru fals şi uz de fals de către Parchetul Judecătoriei Cluj în urma sesizării cu privire la faptul că averea lui nu puşcă cu ce a declarat el in declaraţia lui de avere. S-ar părea că Toma Rus este „pe cale” să aibă acelaşi destin ca şi Al Capone, care nu a fost prins cu numeroasele crime de care a fost acuzat, ci a fost încarcerat pentru neplata impozitelor.
Toma rus a fost „protagonistul” unui dosar instrumentat de către DNA Cluj şi DNA Bucureşti şi a fost acuzat de şantaj, trafic de influenţă, corupţie, dare şi luare de mită.  Din acest dosar a reuşit să scape „in extremis” după ce dosarul a fost luat de pe mâinile procurorului şef Florian Maghiar de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi dat unui procuror „obedient” de la DNA Bucureşti. Acesta ar fi primit ordin să închidă dosarul în schimbul pensionării lui Toma Rus. Per total, profesorul de la Facultatea de Istorie este un urmărit penal, pe care „apasă” şi bănuiala că ar fi omorât un om la el în sat, Panticeu. Toma Rus a fost subsecretar de stat şi şef la Crimă Organizată şi are şi „başca” un doctorat în Sociologie la Universitatea din Bucureşti.

Andrei Tomoş

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Cluj Sorin Apostu

Comentarii