Singurul muzeu de artă contemporană din România
Muzeul Florean şi politica "ferestrelor deschise"
Acum şapte ani, în peisajul cultural românesc îşi făcea apariţia Muzeul de artă contemporană Florean. Vârsta muzeului, după cum afirmă Mircea Bochiş, custodele muzeului, poate fi numărată după numărul ediţiilor saloanelor taberelor de sculptură. Anul acesta, tabăra de sculptură a ajuns la a şaptea ediţie. Saloanele de gravură au o existenţă de şase ani. În 13 noiembrie va avea loc vernisajul celei de a şasea ediţii. Remarcabil este faptul că în colecţia de gravură a muzeului există aproximativ 10.000 de lucrări.
Toate lucrările de gravură ale Muzeului Florean pot fi găsite pe un site, pentru că politica celor care conduc muzeul este una deschisă. Nu întâmplător, aceştia o numesc "ferestre deschise", aceasta însemnând că relaţiile care se stabilesc sunt ambivalente: dinspre muzeu înspre vizitatori şi consumatori de artă şi invers, dinspre consumatori de artă şi artişti înspre muzeu. Numai aşa muzeul îşi justifică existenţa.
"Un muzeu de artă contemporană este necesar tocmai pentru a da posibilitatea de afirmare şi a adăposti toate formele de artă contemporană. Aşa cum am mai afirmat, intenţia noastră este să nu ne oprim la artele plastice şi să includem şi celelalte genuri: muzică, film, literatură, coregrafie, poezie, deci absolut tot ce poate fi legat de arta contemporană", afirmă Mircea Bochiş
Flexibilitatea graniţelor artistice
Muzeul Florean are deja câteva acţiuni anuale de mare anvergură: Salonul internaţional de gravură mică şi Tabăra internaţională de sculptură monumentală, cărora, din acest an, li s-a alăturat Festivalul internaţional de film experimental, o acţiune ultraexperimentală în cadrul artei contemporane, toate acestea, din dorinţa declarată de a acoperi cât mai multe domenii ale artei contemporane. Colateral, există acţiuni de mai mică amploare, expoziţii care cuprind câteva sute de lucrări, inclusiv de mail-art.
"În general, scopul artei contemporane este acela de a găsi un limbaj comun de exprimare pentru toate naţiunile lumii şi, după ce vedeţi un salon aşa cum îl organizăm noi, cu 2.500 de lucrări de la 1.000 de artişti din toată lumea, veţi vedea că există o linie comună, adică toţi artiştii serioşi au cam aceleaşi preocupări şi ajung la un punct comun." - Mircea Bochiş.
Anul acesta s-au desfăşurat deja festivalul de film şi tabăra de sculptură. Prima acţiune a ieşit din cadrul artelor plastice pentru că, aşa cum remarcă organizatorii, în zilele noastre, este greu de spus unde începe o artă şi unde se termină o alta, graniţa dintre acestea fiind extrem de flexibilă.
"Dacă ne referim la gravuri, spre exemplu, pe acestea există şi un text care poate să semene sau chiar este de foarte multe ori asemănător cu proza sau cu poezia. La rândul lor, poeziile sunt de multe ori ilustrate cu desene sau cu gravuri. La film, de asemenea, cel puţin la filmul experimental, fiecare imagine este una foarte expresivă a unei stări artistice. Eu nici nu i-aş spune imagine de film. Cam asta este, de fapt, toată arta în general: lucrează şi uzează de stările artistice de moment, diferenţa fiind reprezentată doar de mijloacele de exprimare ale artistului", susţine Mircea Bochiş.
Dialog artistic
În acest an a mai rămas să fie susţinut - dintre acţiunile de amploare organizate de Muzeul Florean - salonul de gravură. Din cauză că muzeul nu dispune încă de săli proprii pentru expoziţii şi cele existente la Colonia pictorilor sau Galeriile U.A.P. sunt cuprinse în manifestările culturale de toamnă ale oraşului, Salonul internaţional de gravură mică va avea loc doar pe 13 noiembrie.
Nu se ştie cu exactitate câte lucrări vor fi expuse în cadrul salonului, dar deja au sosit foarte multe, din toată lumea. Fiecare dintre acestea a fost luată în evidenţa muzeului. Absolut toate gravurile sosite intră în proprietatea muzeului, dar ele pot fi considerate o proprietate a tuturor, tocmai datorită politicii "ferestrelor deschise" dusă de muzeu. La ora actuală, muzeul dispune de o expoziţie virtuală de aproximativ 10.000 de piese pe site-ul muzeului.
Lucrurile se petrec aşa pentru că una dintre ideile care ţin în viaţă Muzeul Florean este aceea de a da posibilitatea oricărui om din lume care este interesat de fenomenul artei contemporane să vadă ce se întâmplă în momentul de faţă în arta contemporană. Oricine este interesat (sau specializat) poate să ia pulsul a ceea ce se întâmplă în gravura contemporană mondială doar plimbându-se pe site-ul muzeului, unde se află toate datele necesare.
Pot fi făcute studii extrem de interesante vizionând miile de lucrări ale unor autori din Peru, Noua Caledonie, Australia, Maroc, Luxemburg, Japonia, Norvegia, SUA, Portugalia, Brazilia, Serbia, China, Rusia, Elveţia, Mexic, Egipt, Ucraina, Marea Britanie, Olanda, Canada, Germania, Franţa, Belgia, Macedonia, Spania, Slovenia, Italia, Croaţia, Finlanda sau Israel. Bineînţeles că nu lipsesc graficienii români. Prezenţa aici a unui număr de 1.000 de artişti transformă Muzeul Florean într-un centru de dialog pentru artiştii din toată lumea.
Au sosit semnale de mulţumire de la mai mulţi critici de artă (în special din Anglia) interesanţi şi interesaţi de ce realizează muzeul maramureşean, încântaţi de faptul că într-o lume în care aproape orice informaţie costă bani, pot ajunge gratuit la informaţii adunate cu trudă.
Arealuri culturale grafice
"Se pot distinge arealurile culturale din care provin gravurile: niponul de thailandez după cromatica rece şi glisando-ul degradeurilor, la primul şi tăria decorativă la celălalt; disjuncţia celor două Americi, adică militantismul social sudic de intimismul sau ecologismul canadiano- nordamerican; locvacitatea Europei meridionale de introspecţia nordică şi tehnicismul şcolilor de gravură slave", este părerea unui istoric de artă avizat, care a jurizat un salon de gravură, Aurelia Mocanu.
Mircea Bochiş consideră, la rândul său, că o privire atentă şi critică poate să dea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă în lume la un moment dat, să surprindă o sensibilitate generală, nu doar a artistului, care este reprezentantul unor grupuri de indivizi.
Indiferent de zona culturală din care provin, artiştii care participă la salon au şansa de a se număra printre laureaţi. O surpriză plăcută pentru organizatori a fost Matruk István, singurul câştigător de până acum din România al unui premiu în cadrul saloanelor de gravură. Este vorba despre un tânăr din Sighet, student la vremea aceea în anul III la Institutul de Artă "Ion Andreescu" din Cluj. Organizatorii nu ştiau acest lucru, premiile fiind acordate nu în funcţie de activitate sau performanţe anterioare, ci în funcţie de valoarea lucrărilor, valoare pe care o stabileşte un juriu specializat, profesionist şi obiectiv. Mulţi dintre participanţi, unii dintre ei graficieni consacraţi sau profesori de artă au fost deranjaţi de succesul obţinut de tânărul maramureşean.
Premiile în bani (1.500, 1.000 şi 500 de dolari) nu sunt singurele oferite de organizatori. Artiştii câştigători sunt invitaţi la Baia Mare pentru un sejur de o săptămână, sejur plătit de muzeu. În plus, li se organizează o expoziţie separată, fiecare dintre aceştia având rezervat un spaţiu în care să-şi expună 20 de lucrări care pot să spună totul sau foarte multe despre creaţia artistului respectiv.
Beneficiul Muzeului este acela că păstrează toate lucrările expuse, al căror număr, deja impresionant, este în continuă creştere. Şi pentru că Muzeul Florean este parte a peisajului cultural românesc, lucrările se constituie într-o parte a patrimoniului naţional.
Muzeul mereu contemporan
Până în prezent, Muzeul Florean este singurul muzeu de artă contemporană din România. Cel care se vrea naţional se află încă în stare de proiect. Există doar intenţii şi zvonuri potrivit cărora va fi inaugurat cândva în toamnă. Victor Florean, preşedintele Fundaţiei de Artă Contemporană Florean şi Mircea Bochiş, artist plastic şi custodele muzeului sunt mândri că au contribuit la acest eveniment, încă aşteptat, pentru că, prin existenţa Muzeului Florean, au impus grăbirea realizării acestui muzeu.
Ca un om care lucrează în acest domeniu de 11 ani, Mircea Bochiş ştie că în arta contemporană lucrurile sunt mult mai sensibile decât par la o privire superficială. În mod firesc, un muzeu de artă contemporană se ocupă de artişti contemporani, de artişti încă în viaţă. În timp, multe dintre operele considerate contemporane trec în domeniul artei moderne sau devin clasice.
Într-un viitor, se pare nu prea îndepărtat, Muzeul Florean va dispune de spaţii proprii de expunere. Ca orice altă artă, arhitectura trece în timp de la contemporaneitate la modernism. Tocmai de aceea, viitoarea construcţie trebuie să fie una caracterizată de posibilitatea de adaptare la tendinţele în permanentă schimbare ale arhitecturii. Cum poate însă o construcţie, oricât de futuristă ar fi ea în momentul inaugurării, să fie contemporană şi peste câteva decenii? Soluţia pentru Muzeul Florean a fost găsită în colaborare cu un arhitect bucureştean, preocupat de mai mult timp de această problemă: noul spaţiu expoziţional va avea doar parţial o structură fixă, restul putând fi adaptat ulterior la tendinţele arhitecturii contemporane. E o idee deloc uşor de pus în practică, dar pe care aşteptăm cu interes s-o vedem materializată.
Ioan BOTIŞ
Semnalul de continuitate
"Deşi acest muzeu este o prezenţă vizibilă de mai mulţi ani în spaţiul nostru public, acţiunile lui constituie de fiecare dată evenimente surprinzătoare atât pentru faptul că acestea, deşi au o anvergură internaţională şi, implicit, una naţională, sunt susţinute exclusiv din surse financiare private, cât şi pentru semnalul exemplar de continuitate pe care ele îl lansează către fenomenul cultural românesc în ansamblul său." - Pavel Şuşară, critic de artă.
Profit economic şi mecenat cultural
"... în inima Maramureşului, cioplitul marmurei a fost readus ca ofertă de creaţie artiştilor contemporani, printr-un protocol de o mare generozitate, rar ca episod, în momentul în mersul societăţii româneşti de la profit economic la mecenat cultural. Iniţiativa pietrarului - patron Victor Florean, nume care sugerează deja, pe două paliere, izbânda şi rodul, este pe deplin lăudabilă. Muzeul de artă contemporană Florean (...) are drept generator doi eroi (civilizatori): industriaşul şi omul de artă." - Aurelia Mocanu, istoric de artă
Premiile Muzeului Florean
În urmă cu doi ani, Muzeului Florean a primit cea mai înaltă distincţie acordată de Muzeul Naţional de Artă, Premiul "Margareta Sterian". Este vorba despre un premiu care se decernează în special pentru promovarea artei contemporane.
Anul acesta, un nou premiu, oferit de acestă dată de Ministerul Culturii, a venit să răsplătească eforturile depuse în domeniul managementului artei contemporane, în special pentru saloanele internaţionale de gravură mică şi taberele de sculptură monumentală.
Acum şapte ani, în peisajul cultural românesc îşi făcea apariţia Muzeul de artă contemporană Florean. Vârsta muzeului, după cum afirmă Mircea Bochiş, custodele muzeului, poate fi numărată după numărul ediţiilor saloanelor taberelor de sculptură. Anul acesta, tabăra de sculptură a ajuns la a şaptea ediţie. Saloanele de gravură au o existenţă de şase ani. În 13 noiembrie va avea loc vernisajul celei de a şasea ediţii. Remarcabil este faptul că în colecţia de gravură a muzeului există aproximativ 10.000 de lucrări.
Toate lucrările de gravură ale Muzeului Florean pot fi găsite pe un site, pentru că politica celor care conduc muzeul este una deschisă. Nu întâmplător, aceştia o numesc "ferestre deschise", aceasta însemnând că relaţiile care se stabilesc sunt ambivalente: dinspre muzeu înspre vizitatori şi consumatori de artă şi invers, dinspre consumatori de artă şi artişti înspre muzeu. Numai aşa muzeul îşi justifică existenţa.
"Un muzeu de artă contemporană este necesar tocmai pentru a da posibilitatea de afirmare şi a adăposti toate formele de artă contemporană. Aşa cum am mai afirmat, intenţia noastră este să nu ne oprim la artele plastice şi să includem şi celelalte genuri: muzică, film, literatură, coregrafie, poezie, deci absolut tot ce poate fi legat de arta contemporană", afirmă Mircea Bochiş
Flexibilitatea graniţelor artistice
Muzeul Florean are deja câteva acţiuni anuale de mare anvergură: Salonul internaţional de gravură mică şi Tabăra internaţională de sculptură monumentală, cărora, din acest an, li s-a alăturat Festivalul internaţional de film experimental, o acţiune ultraexperimentală în cadrul artei contemporane, toate acestea, din dorinţa declarată de a acoperi cât mai multe domenii ale artei contemporane. Colateral, există acţiuni de mai mică amploare, expoziţii care cuprind câteva sute de lucrări, inclusiv de mail-art.
"În general, scopul artei contemporane este acela de a găsi un limbaj comun de exprimare pentru toate naţiunile lumii şi, după ce vedeţi un salon aşa cum îl organizăm noi, cu 2.500 de lucrări de la 1.000 de artişti din toată lumea, veţi vedea că există o linie comună, adică toţi artiştii serioşi au cam aceleaşi preocupări şi ajung la un punct comun." - Mircea Bochiş.
Anul acesta s-au desfăşurat deja festivalul de film şi tabăra de sculptură. Prima acţiune a ieşit din cadrul artelor plastice pentru că, aşa cum remarcă organizatorii, în zilele noastre, este greu de spus unde începe o artă şi unde se termină o alta, graniţa dintre acestea fiind extrem de flexibilă.
"Dacă ne referim la gravuri, spre exemplu, pe acestea există şi un text care poate să semene sau chiar este de foarte multe ori asemănător cu proza sau cu poezia. La rândul lor, poeziile sunt de multe ori ilustrate cu desene sau cu gravuri. La film, de asemenea, cel puţin la filmul experimental, fiecare imagine este una foarte expresivă a unei stări artistice. Eu nici nu i-aş spune imagine de film. Cam asta este, de fapt, toată arta în general: lucrează şi uzează de stările artistice de moment, diferenţa fiind reprezentată doar de mijloacele de exprimare ale artistului", susţine Mircea Bochiş.
Dialog artistic
În acest an a mai rămas să fie susţinut - dintre acţiunile de amploare organizate de Muzeul Florean - salonul de gravură. Din cauză că muzeul nu dispune încă de săli proprii pentru expoziţii şi cele existente la Colonia pictorilor sau Galeriile U.A.P. sunt cuprinse în manifestările culturale de toamnă ale oraşului, Salonul internaţional de gravură mică va avea loc doar pe 13 noiembrie.
Nu se ştie cu exactitate câte lucrări vor fi expuse în cadrul salonului, dar deja au sosit foarte multe, din toată lumea. Fiecare dintre acestea a fost luată în evidenţa muzeului. Absolut toate gravurile sosite intră în proprietatea muzeului, dar ele pot fi considerate o proprietate a tuturor, tocmai datorită politicii "ferestrelor deschise" dusă de muzeu. La ora actuală, muzeul dispune de o expoziţie virtuală de aproximativ 10.000 de piese pe site-ul muzeului.
Lucrurile se petrec aşa pentru că una dintre ideile care ţin în viaţă Muzeul Florean este aceea de a da posibilitatea oricărui om din lume care este interesat de fenomenul artei contemporane să vadă ce se întâmplă în momentul de faţă în arta contemporană. Oricine este interesat (sau specializat) poate să ia pulsul a ceea ce se întâmplă în gravura contemporană mondială doar plimbându-se pe site-ul muzeului, unde se află toate datele necesare.
Pot fi făcute studii extrem de interesante vizionând miile de lucrări ale unor autori din Peru, Noua Caledonie, Australia, Maroc, Luxemburg, Japonia, Norvegia, SUA, Portugalia, Brazilia, Serbia, China, Rusia, Elveţia, Mexic, Egipt, Ucraina, Marea Britanie, Olanda, Canada, Germania, Franţa, Belgia, Macedonia, Spania, Slovenia, Italia, Croaţia, Finlanda sau Israel. Bineînţeles că nu lipsesc graficienii români. Prezenţa aici a unui număr de 1.000 de artişti transformă Muzeul Florean într-un centru de dialog pentru artiştii din toată lumea.
Au sosit semnale de mulţumire de la mai mulţi critici de artă (în special din Anglia) interesanţi şi interesaţi de ce realizează muzeul maramureşean, încântaţi de faptul că într-o lume în care aproape orice informaţie costă bani, pot ajunge gratuit la informaţii adunate cu trudă.
Arealuri culturale grafice
"Se pot distinge arealurile culturale din care provin gravurile: niponul de thailandez după cromatica rece şi glisando-ul degradeurilor, la primul şi tăria decorativă la celălalt; disjuncţia celor două Americi, adică militantismul social sudic de intimismul sau ecologismul canadiano- nordamerican; locvacitatea Europei meridionale de introspecţia nordică şi tehnicismul şcolilor de gravură slave", este părerea unui istoric de artă avizat, care a jurizat un salon de gravură, Aurelia Mocanu.
Mircea Bochiş consideră, la rândul său, că o privire atentă şi critică poate să dea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă în lume la un moment dat, să surprindă o sensibilitate generală, nu doar a artistului, care este reprezentantul unor grupuri de indivizi.
Indiferent de zona culturală din care provin, artiştii care participă la salon au şansa de a se număra printre laureaţi. O surpriză plăcută pentru organizatori a fost Matruk István, singurul câştigător de până acum din România al unui premiu în cadrul saloanelor de gravură. Este vorba despre un tânăr din Sighet, student la vremea aceea în anul III la Institutul de Artă "Ion Andreescu" din Cluj. Organizatorii nu ştiau acest lucru, premiile fiind acordate nu în funcţie de activitate sau performanţe anterioare, ci în funcţie de valoarea lucrărilor, valoare pe care o stabileşte un juriu specializat, profesionist şi obiectiv. Mulţi dintre participanţi, unii dintre ei graficieni consacraţi sau profesori de artă au fost deranjaţi de succesul obţinut de tânărul maramureşean.
Premiile în bani (1.500, 1.000 şi 500 de dolari) nu sunt singurele oferite de organizatori. Artiştii câştigători sunt invitaţi la Baia Mare pentru un sejur de o săptămână, sejur plătit de muzeu. În plus, li se organizează o expoziţie separată, fiecare dintre aceştia având rezervat un spaţiu în care să-şi expună 20 de lucrări care pot să spună totul sau foarte multe despre creaţia artistului respectiv.
Beneficiul Muzeului este acela că păstrează toate lucrările expuse, al căror număr, deja impresionant, este în continuă creştere. Şi pentru că Muzeul Florean este parte a peisajului cultural românesc, lucrările se constituie într-o parte a patrimoniului naţional.
Muzeul mereu contemporan
Până în prezent, Muzeul Florean este singurul muzeu de artă contemporană din România. Cel care se vrea naţional se află încă în stare de proiect. Există doar intenţii şi zvonuri potrivit cărora va fi inaugurat cândva în toamnă. Victor Florean, preşedintele Fundaţiei de Artă Contemporană Florean şi Mircea Bochiş, artist plastic şi custodele muzeului sunt mândri că au contribuit la acest eveniment, încă aşteptat, pentru că, prin existenţa Muzeului Florean, au impus grăbirea realizării acestui muzeu.
Ca un om care lucrează în acest domeniu de 11 ani, Mircea Bochiş ştie că în arta contemporană lucrurile sunt mult mai sensibile decât par la o privire superficială. În mod firesc, un muzeu de artă contemporană se ocupă de artişti contemporani, de artişti încă în viaţă. În timp, multe dintre operele considerate contemporane trec în domeniul artei moderne sau devin clasice.
Într-un viitor, se pare nu prea îndepărtat, Muzeul Florean va dispune de spaţii proprii de expunere. Ca orice altă artă, arhitectura trece în timp de la contemporaneitate la modernism. Tocmai de aceea, viitoarea construcţie trebuie să fie una caracterizată de posibilitatea de adaptare la tendinţele în permanentă schimbare ale arhitecturii. Cum poate însă o construcţie, oricât de futuristă ar fi ea în momentul inaugurării, să fie contemporană şi peste câteva decenii? Soluţia pentru Muzeul Florean a fost găsită în colaborare cu un arhitect bucureştean, preocupat de mai mult timp de această problemă: noul spaţiu expoziţional va avea doar parţial o structură fixă, restul putând fi adaptat ulterior la tendinţele arhitecturii contemporane. E o idee deloc uşor de pus în practică, dar pe care aşteptăm cu interes s-o vedem materializată.
Ioan BOTIŞ
Semnalul de continuitate
"Deşi acest muzeu este o prezenţă vizibilă de mai mulţi ani în spaţiul nostru public, acţiunile lui constituie de fiecare dată evenimente surprinzătoare atât pentru faptul că acestea, deşi au o anvergură internaţională şi, implicit, una naţională, sunt susţinute exclusiv din surse financiare private, cât şi pentru semnalul exemplar de continuitate pe care ele îl lansează către fenomenul cultural românesc în ansamblul său." - Pavel Şuşară, critic de artă.
Profit economic şi mecenat cultural
"... în inima Maramureşului, cioplitul marmurei a fost readus ca ofertă de creaţie artiştilor contemporani, printr-un protocol de o mare generozitate, rar ca episod, în momentul în mersul societăţii româneşti de la profit economic la mecenat cultural. Iniţiativa pietrarului - patron Victor Florean, nume care sugerează deja, pe două paliere, izbânda şi rodul, este pe deplin lăudabilă. Muzeul de artă contemporană Florean (...) are drept generator doi eroi (civilizatori): industriaşul şi omul de artă." - Aurelia Mocanu, istoric de artă
Premiile Muzeului Florean
În urmă cu doi ani, Muzeului Florean a primit cea mai înaltă distincţie acordată de Muzeul Naţional de Artă, Premiul "Margareta Sterian". Este vorba despre un premiu care se decernează în special pentru promovarea artei contemporane.
Anul acesta, un nou premiu, oferit de acestă dată de Ministerul Culturii, a venit să răsplătească eforturile depuse în domeniul managementului artei contemporane, în special pentru saloanele internaţionale de gravură mică şi taberele de sculptură monumentală.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1237 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.