Premierul Emil Boc a declarat în Parlament că prestaţiile sociale din România sunt prea generoase şi trebuie reduse, făcând referire la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Iniţiatoarea actualei legi privind acest ajutor, Lavinia Şandru, a declarat că această măsură le va determina pe potenţialele mame să nu mai aibă copii sau să emigreze. Legea românească nu este mai generoasă decât cele din Uniunea Europeană, dar în mod sigur este mai controversată, fiind modificată de cel puţin şase ori în ultimii 20 de ani.


Indemnizaţia pentru creşterea copilului ar putea suferi noi modificări, potrivit premierului Emil Boc. Acesta a declarat în plenul Camerei Deputaţilor că, în cadrul reformei sistemului de asistenţă socială, „trebuie regîndită şi indemnizaţia pentru creşterea copilului“. Aceasta în contextul în care, la pachet cu alte măsuri de austeritate, indemnizaţia a fost redusă la jumătatea anului cu 15%.

Asistenţa socială încurajează nemunca

„Reforma asistenţei sociale trebuie să meargă mai departe şi trebuie reevaluate şi alte programe sociale, trebuie regîndită indemnizaţia de creştere a copilului şi reducerea generozităţii unor indemnizaţii în direcţia alinierii lor la standardele internaţionale, adică trebuie şi România să plătească ceea ce îşi permite şi Europa să plătească. Adică ceea ce avem ca posibilitate în plan intern, corelat cu ceea ce se întîmplă şi în Uniunea Europeană din care facem parte“, a spus premierul în Parlament.
Acesta consideră că sistemul românesc de protecţie socială nu îi încurajează pe oameni să fie activi pe piaţa muncii. „Prin Codul asistenţei sociale pe care îl vom promova, vom impune un plafon al ajutoarelor sociale la nivel naţional şi local pe care le poate primi o familie, astfel încît să încurajăm munca. Astăzi există situaţii în care o familie, din cauza faptului că nu sînt centralizate aceste ajutoare sociale, primeşte şi de la Guvern, prin Ministerul Muncii, primeşte şi de la administraţia locală, prin primării, ajutoare sociale care sînt uneori cu mult peste ceea ce înseamnă un salariu decent în România. Şi atunci, de ce să munceşti, dacă primeşti ajutoare sociale?“, a afirmat primul-ministru.

Lavinia Şandru: ”Peste cadavrul meu!”

Înainte de reducerea cheltuielilor sociale de anul acesta, indemnizaţia pentru creşterea copilului reprezenta 85% din media veniturilor din ultimul an lucrat, dar nu mai puţin de 600 de lei şi nu mai mult de 4.000 de lei. După diminuarea de 15% de la 1 iulie, plafonul minim a rămas 600 de lei, dar cel maxim s-a redus la 3.400 de lei.
Iniţiatoarea legii adoptate în anul 2008 de Parlament conform căreia indemnizaţia pentru creşterea copilului era de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, Lavinia Şandru,  a declarat că aceasta va fi redusă peste cadavrul său. ”Ca să respecte standardele, Boc vrea să le oblige pe acele femei din România care au nesimţirea să câştige mai mult decât salariul minim pe economie fie să renunţe la a mai face copii, fie pur şi simplu să plece în altă ţară din Europa. Dacă renunţă, problema se rezolvă de la sine; daca pleacă în altă ţară din Europa, atunci îndeplinesc, nu-i aşa, dintr-odată standardele europene, fără contribuţia lui Boc”, a declarat Lavinia Şandru agenţiei Mediafax.

În Cehia concediul de maternitate este de 4 ani

Persoanele asigurate beneficiază de concediu şi prestaţii de maternitate în toate ţările Uniunii Europene. Potrivit încont.ro, site-ul economic al ştirilor ProTv, cea mai scurtă perioadă de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului este practicată în Belgia, aceasta fiind de 3-6 luni. Dar există ţări în care concediul este mai lung, chiar dublu faţă de România. Acesta este cazul Cehiei, care acordă concediul pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 4 ani. Majoritatea statelor acordă ajutor de creştere a copilului pe o perioadă de doi ani (Austria, Bulgaria, Franţa, Norvegia şi Ungaria). ”În Austria, orice mamă, indiferent că a muncit sau nu, primeşte 14,53 de euro pe zi pînă cînd copilul împlineşte 2 ani şi jumătate. În cazul gemenilor se acordă încă 50% din valoare. În Belgia, mamele care au avut un loc de muncă cu normă întreagă primesc ajutorul financiar de la stat doar trei luni, iar cele care au avut un loc de muncă cu jumătate de normă primesc indemnizaţia timp de şase luni. Cuantumurile sînt diferenţiate tot în funcţie de întreruperea totală sau parţială a activităţii profesionale. Pentru întreruperea totală, se acordă 685 de euro, iar pentru întreruperea parţială, 343 de euro. În Bulgaria, indemnizaţia se acordă, pe bază contributivă, persoanelor care solicită concediu pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 2 ani, în cuantum de 123 de euro. În Ungaria, indemnizaţia se acordă persoanelor care au cel puţin 180 de zile de asigurare în timpul ultimilor doi ani înainte de naşterea copilului şi reprezintă 70% din media veniturilor brute zilnice din anul anterior, dar nu mai mult de 365 de euro. În Danemarca, indemnizaţia se poate acorda pînă la împlinirea de către copil a vîrstei de 9 ani, cuantumul anual depăşind 1.000 de euro”, arată portalul economic.

85% din venit încă din 1965

Concediul de maternitate şi indemnizaţia de creştere a copilului a avut o traiectorie întortocheată de-a lungul timpului în România. Indemnizaţia a fost introdusă prin decretul 346/1958 şi modificat în 1965 printr-o decizie guvernamentală şi articolul 155 din Codul Muncii. Actele normative confereau femeilor gravide şi lăuzelor dreptul la asistenţă medicală şi spitalizare gratuită, concediu de maternitate şi indemnizaţie de creştere a copilului. După 1965, concediul era de 112 zile şi indemnizaţia era de 85% din salariul anterior al angajatei şi 80% din venit pentru agricultori. De la al treilea copil în sus procentul creşte la 100%.
În 1990 prin legea-decret 31/18.01.1990 referitoare la concediul plătit pentru creşterea copilului, femeile care au fost angajate au deptul la 112 zile de concediu până la prima aniversare a copilului, iar indemnizaţia era de 65% din salariul anterior, taţii având posibilitatea de a opta de asemenea pentru acest concediu. Legea nu includea studenţii şi şomerii.
Legea 49/1992 privind concediul pentru sarcină şi lehuzie se menţine perioada concediului, dar suma este redusă. Aceasta este de 85% pentru mamele care au lucrat neîntrerupt 12 luni înainte de sarcină, 65% pentru cele care au lucrat între 6 şi 12 luni, 50% pentru cele care au lucrat mai puţin şi 94% pentru copiii de rangul 3 sau mai mult.

O nouă variantă la fiecare doi ani

În 2003 şi 2005 legea este modificată din nou prin ordonanţe de urgenţă guvernamentale, idnemnizaţia fiind redusa la 75% şi adusă înapoi la procentul iniţial. Ordonanţa de urgenţă aprobată ulterior prin legea 7/2007 prevede că ajutorul pentru creşterea copilului este condiţionată de contribuţia părinţilor şi este calculată ca o sumă fixă, egală cu salariul minim pe economie. Părinţii care alegeau să se întoarcă la lucru primeau un stimul, o sumă lunară de bani, iar toate acestea nu mai erau plătite din fondul de asigurări sociale, ci de la bugetul de stat. Studenţii sunt pentru prima dată acoperiţi de această lege.
Abia în 2009 se revine la ajutorul pentru creşterea copilului bazat pe venitul anterior. Acesta este iaraşi calculat ca 85% din venitul mediu din ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, cu un plafon minim şi maxim, iar stimulul este menţinut. Familiile cu mai mulţi copii beneficiază din 2003 de o alocaţie complementară, pe lângă alocaţia universală pentru copii, iar familiile cu un singur părinte de o alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală. Acestea au fost gândite pentru a menţine aceste familii deasupra limitei europene pentru sărăcie.
Nou-născuţii beneficiază de o indemnizaţie la naştere, introdus în 2002 ca parte a legii privind venitul minim garantat. Pentru o vreme aceştia primeau şi un trusou, iniţial un set de produse necesare pentru bebeluşi, care în 2010 a fost transformat într-o sumă de bani adăugată la indemnizaţia la naştere.


Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Romania Cluj

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.