"WATERGATE-UL" LITUANIAN (THE WALL STREET JOURNAL)
"WATERGATE-UL" LITUANIAN (THE WALL STREET JOURNAL)
Va fi, oare, aderarea Lituaniei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/ şi Uniunea Europeană /UE/ afectată de actualul scandal politic? Puţin probabil, consideră cotidianul The Wall Street Journal.
Votul de neîncredere ce va fi, probabil, acordat preşedintelui lituanian, chiar şi dacă demonstrează ceva, atunci doar forţa instituţiilor politice şi supremaţia legii în Lituania, una dintre ţările care înregistrează cele mai bune rezultate atât în ceea ce priveşte parametrii economici, cât şi privind participarea la Alianţa Nord-Atlantică, afirmă cotidianul american.
În luna ianuarie, parlamentul lituanian a început dezbaterea moţiunii de neîncredere împotriva preşedintelui Rolandas Paksas, care a reuşit să se menţină în funcţia sa exact un an. Cauza acestei acţiuni au constituit-o dovezile potrivit cărora oameni care au legături cu criminalitatea organizată şi cu serviciile secrete ruseşti au pătruns în echipa şi în administraţia lui Paksas şi l-au atras pe liderul lituanian şi pe alţi câţiva colaboratori ai acestuia în activităţi ilegale.
Dosarul elaborat de Departamentul securităţii de stat al Lituaniei şi prezentat în parlament se bazează pe interceptarea discuţiilor câtorva persoane bănuite, atât ruşi, cât şi lituanieni. Parlamentul a publicat raportul, elaborat pe baza acestui dosar, şi a votat, cu majoritate de voturi, declanşarea moţiunii de neîncredere.
La ora actuală, o comisie parlamentară specială desfăşoară audieri, după cum prevede Constituţia ţării. De altfel, precizează cotidianul american, Paksas continuă să afirme că este nevinovat şi că reprezintă o victimă a unei "vendete" politice. La audieri sunt analizate acuzaţiile privind implicarea activă a companiei de publicitate Almax, bănuită a avea relaţii cu serviciile secrete ruseşti, în campania electorală a lui Paksas, menţinând contactul cu administraţia prezidenţială pe parcursul întregului an 2003 şi încercând să influenţeze procesele politice din Lituania.
De asemenea, a fost deschis un dosar pe numele lui Iuri Borisov, un întreprinzător rus, care a obţinut dreptul de reşedinţă în Lituania. În raportul prezentat parlamentului se spune că firma lui Borisov încercase să vândă piese pentru avioane militare Lituaniei şi Sudanului, nerespectând condiţiile de embargo. De asemenea, se afirmă că, datorită demersurilor administraţiei prezidenţiale, lui Borisov i-au fost acordate condiţii privilegiate pentru ca acesta să-şi desfăşoare businessul în Lituania.
Totuşi, din protocoalele electorale oficiale nu rezultă că Borisov fusese unul dintre menagerii şi cel mai mare sponsor al campaniei electorale a lui Paksas. Însă, după ce a devenit preşedinte, Paksas i-a acordat lui Borisov, printr-un decret special, cetăţenia lituaniană. Partea acuzaţiei afirmă că acest lucru fusese făcut prin eludarea procedurii legale şi ignorând atenţionările serviciilor secrete lituaniene.
Un alt cetăţean al Rusiei, bănuit a fi şeful unei vaste reţele de contrabandişti, este acuzat că ar fi stabilit contacte cu mai mulţi consilieri ai lui Paksas din cadrul administraţiei prezidenţiale şi a reuşit să obţină dreptul de şedere în Lituania.
Autorii raportului elaborat de parlament au ajuns la concluzia că Paksas a devenit "vulnerabil" /în faţa şantajului şi presiunilor/ şi o a asemenea situaţie aduce prejudicii securităţii naţionale a Lituaniei. La rândul său, Curtea Constituţională a declarat că Rolandas Paksas a încălcat prevederile Constituţiei atunci când i-a acordat cetăţenie lui Borisov.
Liderii celor mai mari partide politice din Lituania şi trei foşti preşedinţi ai statului i-au solicitat lui Paksas să-şi dea demisia. Doar Partidul Liberal-Democratic /PLD/, creat de Paksas, continuă să-l sprijine pe preşedinte.
Fără îndoială, Paksas este un politician care are farmec personal, o carieră de succes, telegenie şi un aer tânăr şi îngriit la cei 47 de ani ai săi. În trecut, Paksas a fost multiplu campion al URSS la pilotaj sportiv şi continuă, şi la această oră, să facă sport. Unul dintre numerele sale preferate îl reprezintă "zborurile pe sub pod în timpul campaniilor electorale", scrie, pe un ton ironic, The Wall Street Journal.
În anii '90, Paksas a creat cu succes o companie de construcţii în Vilnius şi a fost ales de două ori primarul capitalei lituaniene. Însă, după 1999, când a devenit premier, Paksas s-a arătat a fi un politician instabil şi imprevizibil, apreciază cotidianul american. Astfel, Paksas şi-a dat demisia din cauza unei probleme foarte importante: privatizarea rafinăriei de la Mazeikiai, a unei conducte de petrol şi a unui terminal maritim, care constituie cea mai mare structură economică a Lituaniei.
În ceea ce priveşte privatizarea şi exploatarea companiei de la Mazeikiai, guvernul îşi fixase alegerea asupra companiei americane Williams International, relatează The Wall Street Journal. Dar şi compania rusă Lukoil dorea să obţină rafinăria de la Mazeikiai. În acest scop, Lukoil sistase livrările de ţiţei spre rafinăria lituaniană, încercând să o falimenteze, ca mai apoi să o cumpere la un preţ scăzut. În acest moment, Paksas şi-a dat demisia, declarând că firmei americane i se va da câştig de cauză în detrimentul intereselor Lituaniene.
La scurt timp, Paksas intrase într-un alt partid, devenind din nou premier, însă, ulterior, şi-a dat din nou demisia, creându-şi propriul partid, pentru a putea intra în cursa pentru funcţia de preşedinte, în alegerile din ianuarie 2003. Eşalonul superior al acestui partid îl constituie personalităţi puţin cunoscute, care nu jucaseră nici un rol în mişcarea de eliberare şi în desfăşurarea reformelor care au adus Lituania în pragul UE şi NATO.
La ora actuală, Paksas desfăşoară mitinguri în orăşelele lituaniene. Adepţii săi sunt, în principal, oameni de la sate trecuţi de prima tinereţe, cu venituri mici. Principala sa lozincă, ce face un apel către o "Lituanie echitabilă" din punct de vedere social, are drept ţintă tocmai această pătură a populaţiei. De asemenea, Paksas este sprijinit de câteva grupări de extremă stângă şi dreaptă, care au militat întotdeauna împotriva orientării euro-atlantice a Lituaniei.
(ROMPRES/Traducere şi adaptare de Adriana Matcovschi)
Va fi, oare, aderarea Lituaniei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/ şi Uniunea Europeană /UE/ afectată de actualul scandal politic? Puţin probabil, consideră cotidianul The Wall Street Journal.
Votul de neîncredere ce va fi, probabil, acordat preşedintelui lituanian, chiar şi dacă demonstrează ceva, atunci doar forţa instituţiilor politice şi supremaţia legii în Lituania, una dintre ţările care înregistrează cele mai bune rezultate atât în ceea ce priveşte parametrii economici, cât şi privind participarea la Alianţa Nord-Atlantică, afirmă cotidianul american.
În luna ianuarie, parlamentul lituanian a început dezbaterea moţiunii de neîncredere împotriva preşedintelui Rolandas Paksas, care a reuşit să se menţină în funcţia sa exact un an. Cauza acestei acţiuni au constituit-o dovezile potrivit cărora oameni care au legături cu criminalitatea organizată şi cu serviciile secrete ruseşti au pătruns în echipa şi în administraţia lui Paksas şi l-au atras pe liderul lituanian şi pe alţi câţiva colaboratori ai acestuia în activităţi ilegale.
Dosarul elaborat de Departamentul securităţii de stat al Lituaniei şi prezentat în parlament se bazează pe interceptarea discuţiilor câtorva persoane bănuite, atât ruşi, cât şi lituanieni. Parlamentul a publicat raportul, elaborat pe baza acestui dosar, şi a votat, cu majoritate de voturi, declanşarea moţiunii de neîncredere.
La ora actuală, o comisie parlamentară specială desfăşoară audieri, după cum prevede Constituţia ţării. De altfel, precizează cotidianul american, Paksas continuă să afirme că este nevinovat şi că reprezintă o victimă a unei "vendete" politice. La audieri sunt analizate acuzaţiile privind implicarea activă a companiei de publicitate Almax, bănuită a avea relaţii cu serviciile secrete ruseşti, în campania electorală a lui Paksas, menţinând contactul cu administraţia prezidenţială pe parcursul întregului an 2003 şi încercând să influenţeze procesele politice din Lituania.
De asemenea, a fost deschis un dosar pe numele lui Iuri Borisov, un întreprinzător rus, care a obţinut dreptul de reşedinţă în Lituania. În raportul prezentat parlamentului se spune că firma lui Borisov încercase să vândă piese pentru avioane militare Lituaniei şi Sudanului, nerespectând condiţiile de embargo. De asemenea, se afirmă că, datorită demersurilor administraţiei prezidenţiale, lui Borisov i-au fost acordate condiţii privilegiate pentru ca acesta să-şi desfăşoare businessul în Lituania.
Totuşi, din protocoalele electorale oficiale nu rezultă că Borisov fusese unul dintre menagerii şi cel mai mare sponsor al campaniei electorale a lui Paksas. Însă, după ce a devenit preşedinte, Paksas i-a acordat lui Borisov, printr-un decret special, cetăţenia lituaniană. Partea acuzaţiei afirmă că acest lucru fusese făcut prin eludarea procedurii legale şi ignorând atenţionările serviciilor secrete lituaniene.
Un alt cetăţean al Rusiei, bănuit a fi şeful unei vaste reţele de contrabandişti, este acuzat că ar fi stabilit contacte cu mai mulţi consilieri ai lui Paksas din cadrul administraţiei prezidenţiale şi a reuşit să obţină dreptul de şedere în Lituania.
Autorii raportului elaborat de parlament au ajuns la concluzia că Paksas a devenit "vulnerabil" /în faţa şantajului şi presiunilor/ şi o a asemenea situaţie aduce prejudicii securităţii naţionale a Lituaniei. La rândul său, Curtea Constituţională a declarat că Rolandas Paksas a încălcat prevederile Constituţiei atunci când i-a acordat cetăţenie lui Borisov.
Liderii celor mai mari partide politice din Lituania şi trei foşti preşedinţi ai statului i-au solicitat lui Paksas să-şi dea demisia. Doar Partidul Liberal-Democratic /PLD/, creat de Paksas, continuă să-l sprijine pe preşedinte.
Fără îndoială, Paksas este un politician care are farmec personal, o carieră de succes, telegenie şi un aer tânăr şi îngriit la cei 47 de ani ai săi. În trecut, Paksas a fost multiplu campion al URSS la pilotaj sportiv şi continuă, şi la această oră, să facă sport. Unul dintre numerele sale preferate îl reprezintă "zborurile pe sub pod în timpul campaniilor electorale", scrie, pe un ton ironic, The Wall Street Journal.
În anii '90, Paksas a creat cu succes o companie de construcţii în Vilnius şi a fost ales de două ori primarul capitalei lituaniene. Însă, după 1999, când a devenit premier, Paksas s-a arătat a fi un politician instabil şi imprevizibil, apreciază cotidianul american. Astfel, Paksas şi-a dat demisia din cauza unei probleme foarte importante: privatizarea rafinăriei de la Mazeikiai, a unei conducte de petrol şi a unui terminal maritim, care constituie cea mai mare structură economică a Lituaniei.
În ceea ce priveşte privatizarea şi exploatarea companiei de la Mazeikiai, guvernul îşi fixase alegerea asupra companiei americane Williams International, relatează The Wall Street Journal. Dar şi compania rusă Lukoil dorea să obţină rafinăria de la Mazeikiai. În acest scop, Lukoil sistase livrările de ţiţei spre rafinăria lituaniană, încercând să o falimenteze, ca mai apoi să o cumpere la un preţ scăzut. În acest moment, Paksas şi-a dat demisia, declarând că firmei americane i se va da câştig de cauză în detrimentul intereselor Lituaniene.
La scurt timp, Paksas intrase într-un alt partid, devenind din nou premier, însă, ulterior, şi-a dat din nou demisia, creându-şi propriul partid, pentru a putea intra în cursa pentru funcţia de preşedinte, în alegerile din ianuarie 2003. Eşalonul superior al acestui partid îl constituie personalităţi puţin cunoscute, care nu jucaseră nici un rol în mişcarea de eliberare şi în desfăşurarea reformelor care au adus Lituania în pragul UE şi NATO.
La ora actuală, Paksas desfăşoară mitinguri în orăşelele lituaniene. Adepţii săi sunt, în principal, oameni de la sate trecuţi de prima tinereţe, cu venituri mici. Principala sa lozincă, ce face un apel către o "Lituanie echitabilă" din punct de vedere social, are drept ţintă tocmai această pătură a populaţiei. De asemenea, Paksas este sprijinit de câteva grupări de extremă stângă şi dreaptă, care au militat întotdeauna împotriva orientării euro-atlantice a Lituaniei.
(ROMPRES/Traducere şi adaptare de Adriana Matcovschi)
Alte articole pe aceeaşi temă
- Seful DNA asteapta dorinta Presedintelui publicat în data de 12-01-2012
- Agentia de Cadastru ajunge la Udrea publicat în data de 26-01-2012
- Tribunalul i-a dat 2,3 mil euro unui clujean publicat în data de 09-02-2012
- Oltean: Grupul de la Cluj s-a apropiat de PDL, marginalizat de PSD, şi am vrea sa-l avem alaturi publicat în data de 13-09-2009
- La Cluj, politaii si procurorii ii iarta pe “baietii buni” publicat în data de 22-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 628 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.