AEROPORTUL HOŢILOR

Directorul Aeroportului Oradea şi amicii săi se înfruptă liniştiţi din bani publici


Atât GAZETA de Oradea, cât şi alte ziare, au publicat în repetate rânduri gravele nereguli financiare, afacerile dubioase, abuzurile şi ilegalităţile patronate de directorul Aeroportului Oradea, Gheorghe Pasc, arătând şi motivele pentru care acesta este menţinut cu orice preţ în funcţie. Cu toate că aspectele semnalate se bazau aproape exclusiv pe documente oficiale, instituţiile care puteau decide demiterea managerului-catastrofă au refuzat cu obstinaţie să ia această măsură ce se impunea de mai mulţi ani. Mai adăugăm încă un articol, plin ochi de dovezi: rezultatul controlului efectuat la sfârşitul anului trecut de inspectorii Curţii de Conturi Bihor privind modul de (ne)respectare a normelor legale de decontare în anul 2003 a unei lucrări cu cântec.

Investiţii „strategice”

Prin HG 398/04081997, Aeroportul Oradea, regie autonomă cu specific deosebit de interes naţional, a trecut de sub Autoritatea Ministerului Transporturilor sub cea a Consiliului Judeţean Bihor, ca regie autonomă cu specific deosebit de interes local.
Gheorge Pasc a fost numit comandant al Aeroportului Oradea în 1993, prin detaşare de la Ministerul Apărării Naţionale, iar menţinerea lui ilegală în funcţie, fără concurs, o vom detalia puţin mai jos.
Deşi starea ireproşabilă a pistei, modernizarea şi extinderea acesteia ar fi trebuit să constituie prioritatea nr. 1 a conducerii aeroportului, de aceasta depinzând în primul rând traficul aerian, sumele care au fost alocate pentru investiţii au fost „canalizate” spre clădirea aerogării. Sume imense au fost risipite pe tavane false, ferestre din termopan, nesfârşite modificări interioare care nu se justificau prin nimic, doar pentru a cheltui banii cu care se impunea a fi reparată pista. Până şi marmura cu care erau placaţi pereţii din unele încăperi a fost acoperită cu gips-carton şi vopsită, doar de dragul cheltuirii banilor, deşi principala sursă de venit este, după cum spuneam, pista de aterizare-decolare, şi nu aerogara. Din 1998, de când s-a început repararea acesteia, s-a reuşit, cu chiu, cu vai, până în 2000, finisarea lucrărilor pentru jumătate din platformă. În această perioadă, firma angajată să execute reparaţiile a făcut bani frumoşi. Pe diferite porţiuni ale pistei, s-a turnat, s-a spart şi s-a refăcut suprafaţa de nenumărate ori, bineînţeles, pe banii Ministerului Transporturilor. Peste 15 miliarde de lei, bani suficienţi, în mod normal, pentru repararea întregii piste, au fost făcuţi praf, pentru a fi „netezite” doar capetele pistei de aterizare-decolare.
Deşi pista aeroportului orădean e plină de crăpături, în schimb, comandantul Gheorghe Pasc şi-a achiziţionat, cu 20.000 de dolari, un DAEWOO LEGANZA pe post de maşină de serviciu.

Theo-show

Cu fondurile alocate, de peste 15 miliarde, la sfârşitul anului 2000, conform contractului, reparaţia capitală a pistei trebuia terminată. Pasc a  avut însă tupeul să mai ceară încă 30 de miliarde pentru terminarea lucrărilor. Firma „aleasă” a fost THEO NATIONAL CONSTRUCT SRL Bucureşti, proprietatea moldoveanului Teodor Golovatiuc, care a „reparat” şi pista Aeroportului Băneasa, în care au apărut numeroase crăpături la scurt timp după finalizarea „lucrărilor”. Această „carte de vizită” nu a speriat însă echipa managerială a aeroportului din Oradea. Demn de menţionat e faptul că în urma „lucrăturilor” (că lucrări nu puteau fi numite) de pe Aeroportul din Chişinău, firma lui Golovatiuc n-a primit nici măcar un leu moldovenesc, întorcându-se cu coada între picioare de la „fraţii” de peste Prut, iar rezultatele „activităţii” THEO NATIONAL CONSTRUCT pe Aeroportul din Satu-Mare sunt catalogate în cel mai fericit caz ca „penibile”.
Cu toate antecedentele „impresionante”, firma lui Teodor Golovatiuc a fost declarată câştigătoarea licitaţiei pentru lucrările de reparaţii la pista Aeroportului Oradea. După cum au mai relatat şi alte ziare, încă înainte cu câteva luni de desfăşurarea licitaţiei, comandantul Aeroportului, Gheorghe Pasc, îşi angajase fratele la firma lui Golovatiuc. Iar dacă adăugăm că Pasc este naşul de nuntă al fiicei patronului THEO NATIONAL, că în perioada `97-`99 şi-a petrecut mai multe vacanţe în străinătate pe banii firmei care a executat reparaţiile la pista aeroportului şi că a fost cel puţin la un Revelion invitat de Golovatiuc, avem o explicaţie privind motivele câştigării licitaţiei. Începute la sfârşitul lui `97, reparaţiile la pista aeroportuară au durat până în primele luni ale anului curent, când Autoritatea Aeronautică Română, datorită calităţii execrabile a lucrărilor de pe Aeroportul Oradea, a refuzat să mai prelungească licenţa firmei THEO NATIONAL. Pentru a vă face o idee despre cum au fost acestea executate, facem pentru început precizarea că o lucrare estimată la 15 miliarde de lei în 1997, Golovatiuc a început-o cu mult avânt cu o echipă de 3-4 oameni.
În studiul de fezabilitate pentru repararea pistei Aeroportului Oradea existau încă două soluţii de realizare a reparaţiilor cu ajutorul unor asfalturi speciale, care au fost folosite la aeroporturile Bucureşti-Otopeni şi Timişoara cu costuri mici şi timp de execuţie foarte scurt (de exemplu la Timişoara, 3,5 km de pistă, de 60 m lăţime, au fost realizate în 28 de zile cu 27 de miliarde lei). Pentru a vă face o idee despre dimensiunile şmenului, facem precizarea că la Oradea, pentru „repararea¨ unei suprafeţe ce reprezintă circa 25% din cea reparată la Aeroportul Timişoara, respectiv o bucată de pistă de 1800 m lungime şi 30 m lăţime, s-au aruncat 35 de miliarde de lei în 4 ani. Există deja reclamaţii de la aproape toţi piloţii care aterizează la Oradea, care se referă exact la porţiunea reparată de firma lui Golovatiuc cu costuri astronomice. În aceste reclamaţii, este acuzată calitatea proastă a reparaţiilor.
Deşi ziarul nostru a mai relatat despre aceste aspecte, Ministrul Transporturilor şi Consiliul Judeţean Bihor, din motive care se pot doar bănui, nu au luat nici o măsură pentru remedierea situaţiei şi pedepsirea vinovaţilor.

Actele vorbesc!

Însă, spre ghinionul lor şi al celor pe care-i protejează, controlul efectuat la sfârşitul anului trecut de inspectorii Curţii de Conturi privind modul de respectare a normelor legale de decontare în anul 2003 a lucrării „Reparaţii capitale la pista de aterizare-decolare, cale de rulare, platforma de îmbarcare-debarcare şi acostamente” executate în noiembrie 2001 şi martie 2002 de S.C. THEO NATIONAL CONSTRUCT SRL Bucureşti, confirmă pe deplin faptul că am avut dreptate!
S-a constatat că au fost acceptate la plată şi plătite efectiv situaţii de lucrări care cuprind materiale (aditivi şi fibră de celuloză) al căror preţ nu a fost justificat de executarea lucrărilor prin prin prezentarea unor facturi care s-au dovedit a fi false. Pasc şi-a dat cu stângu-n dreptu’, dar nu a reuşit să explice situaţia. Conform constatărilor inspectorilor financiari, lipsa documentelor justificative, respectiv a facturilor fiscale pentru toate materialele cuprinse în situaţia de lucrări, „a condus la imposibilitatea verificării de către beneficiarul lucrării a realităţii şi corectitudinii coeficientului de actualizare a situaţiei de lucrări, în conformitate cu metodologia Mniserului Finanţelor (art 29 din OMFP/MLPAT nr 553/5367/NN/1999)”. În urma demersurilor de identificare a materialelor, s-a constatat nu doar falsificarea documentelor de aprovizionare, ci chiar inexistenţa furnizorilor declaraţi de constructor, respectiv a societăţilor comerciale SONAX COM SRL Ploieşti şi EDEN COMPROD SRL Suceava. În consecinţă, s-a procedat la recalcularea situaţiilor de lucrări prin excluderea contravalorii materialelor nejustificate cu documente legale şi restabilirea coeficientului de actualizare. Persoanele răspunzătoare de urmărirea executării lucrărilor de reparaţii capitale şi de decontare a acestora, respectiv dirigintele de şantier, şeful biroului de investiţii, directorul economic şi directorul general, aveau obligaţia verificării tuturor documentelor justificative ale materialelor, iar în lipsa acestora se impunea neconfirmarea situaţiilor de lucrări necorespunzătoare din punct de vedere al realităţii şi legalităţii şi neplata către constructor a contravalorii lor. Paguba creată unităţii prin achiziţionarea de lucrări, a căror valoare a fost actualizată fără a se face dovada reală a provenienţei preţului de achiziţie pentru toate materialele, însumează 505.851.248 lei, la care au fost calculate foloase nerealizate totalizând 152.967.227 lei. Având în vedere că prejudiciul a fost determinat de acceptarea ca şi documente justificative a unor facturi false, emise de furnizori neînregistraţi în bazele de date ale organelor fiscale, conform unor surse din cadrul Aeroportului, inspectorii Curţii de Conturi au propus sesizarea organelor de urmărire penală competente. În urma controlului efectuat în perioada 01.10.2003 şi 26-28 11.2003, privind gestionarea patrimoniului aeroportului de către aceeaşi inspectori, s-a constatat că, în anul 2002, când conducerea efectivă  a unităţii a fost asigurată de Pasc Gheorghe, director general, şi Iuşco Eugenia, director economic, au fost efectuate cheltuieli cu reparaţii capitale în baza contractului nr 66 pe 1998 încheiat cu SC THEO NATIONAL CONSTRUCT SRL Bucureşti.
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că Aeroportul Oradea a decontat firmei amintite contravaloarea a 1605 kg aditivi şi 10282 kg fibră celuloză, materiale pentru care constructorul nu a prezentat documente de aprovizionare, sau a prezentat facturi false. În aceste condiţii, s-a procedat la recalcularea situaţiilor de lucrări din mai 2001 şi martie 2002, prin excluderea din situaţia de lucrări a celor două materiale şi recalcularea coeficientului de actualizare. Urmare a calculelor efectuate rezultă că Aeroportul Oradea a achitat în mod nelegal şi nejustificat constructorului THEO NATIONAL CONSTRUCT SRL suma de 505.851.248 lei. Pentru paguba creată, conform documentelor ce ne-au parvenit, au fost calculate foloase nerealizate în sumă de 152.957.227 lei. S-a constatat că nu au fost respectate nici prevederile HG 402/2000 cu privire la încadrarea cheltuielilor cu diurna, în limitele legale stabilite pentru instituţiile publice.

Un director bine plătit

Regia are închiriate clădiri administrative, spaţii publicitare, utilaje specifice aeroportuare, în baza unor contracte încheiate cu firmele DSNA Oradea, COCA-COLA Bucureşti, SC RIENI DRINKS, SC ORANGE Bucureşti, MOBIFON SA, TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT SRL, ASIROM Oradea, fără licitaţie.
Dacă firmei THEO NATIONAL CONSTRUCT i s-au achitat fără nici o justificare peste 500 milioane lei, la sfârşitul anului 2002 Aeroportul Oradea avea datorii neachitate către alţi furnizori!
Conducerii unităţii nu i-au fost stabilite prin contract indicatori de performanţă, obiective şi criterii cuantificabile, privind reducerea creanţelor şi plăţilor restante şi creşterea productivităţii, aspect dealtfel consemnat şi în procesul verbal.
Dar să calculăm şi câţi bani bagă în buzunar directorul Gheorghe Pasc, pe care GAZETA de Oradea şi alte ziare l-au făcut „celebru” pentru „performanţele” sale manageriale: pe lângă pensia de ofiţer în rezervă, el mai ia salariul de director, de 10,5 milioane lei, la care se adaugă următoarele sporuri: 10% „spor de calculator”, (pentru simplul fapt că are un computer în birou), care se acordă „pentru condiţii nocive, în birouri dotate cu tehnică de calcul”; 10% „spor de antenă” (!!), tot din categoria sporurilor pentru „condiţii nocive de muncă”, spor de 100% pentru concediu de odihnă (!!!) şi 5.000.000 lei indemnizaţia de membru în Consiliul de Administraţie.

„Performanţe” în atenţia procurorilor   
 
În urma solicitărilor Poliţiei Transporturi Cluj, INCERTRANS Bucureşti a efectuat o expertiză privind calitatea reparaţiilor efectuate la pista aeroportului. Prin buletinele de încercări nr.193 şi 194/1999, se certifică faptul că porţiunile supuse probelor, turnate în iulie 1999 de o altă firmă angajată de Pasc, „nu corespund proiectului, fiind mult inferioare”.
Ca urmare a concluziei controlului efectuat de inspectorii Curţii de Conturi, privind achitarea nelegală a sumei de 505,8 milioane lei către THEO NATIONAL CONSTRUCT, prejudiciul total fiind calculat la 658,8 milioane, şi având în vedere că acesta nu a fost recuperat, s-a decis înaintarea actului de control către procurorii financiari ai Camerei de Conturi Bihor, în vederea sesizării Tribunalului Bihor, secţia Contencios Administrativ, pentru stabilirea răspunderii juridice şi recuperarea prejudiciului constatat. Însă, având în vedere protecţia de care se bucură managerul – catastrofă al Aeroportului, nu ne-ar mira dacă s-ar repeta povestea cu firma AVIA ELECTRO SRL Bucureşti din 1993, căreia Pasc i-a achitat, fără nici o justificare 335,15 milione lei. Deşi s-a ajuns în faza de executare silită a regiei şi a sa personal, în cele din urmă Serviciul Urmărire din cadrul Administraţie Financiare a municipiului Oradea a decis anularea debitului şi retragerea acţiunii de executare silită din motive necunoscute. Tot din motive care nu pot fi explicate, consiliul de administraţie al Aeroportului nu a luat măsurile corespunzătare de punere în aplicare a prevederilor OUG 79/2001, privind întărirea disciplinei financiare, respectiv nu a introdus în contractul de management, criterii de performanţă pentru conducătorul regiei, cu toate că acest aspect a mai fost constatat de inspectorii Curţii de Conturi şi cu altă ocazie.
Aceştia au constatat că nici la ora actuală, prejudiciul creat prin plata ilegală în avans către firma AVIA ELECTRO SRL, nu a fost recuperat şi nici justificat. „În referatul întocmit şi în actele de control încheiate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor în perioada 1994 – 1998, nu se face referire la documentele legale întocmite pentru justificarea avansului acordat în 1993 către SC AVIA ELECTRO SRL Bucureşti. Având în vedere că aceste documente nu ne-au fost puse la dispoziţie nici în timpul controlului, propunem verificarea realităţii şi legalităţii măsurilor de anulare a debitului stabilit prin procesul verbal nr. 166/1994 de DGFP Bihor, cu ocazia controlului ce urmează a fi efectuat în perioada următoare”.

box

Protecţie PSD contra Codului Penal

Merită să ne amintim şi cum a ajuns Pasc director la Aeroportul Oradea şi
menţinut pe post fără nici un fel de concurs, de mai bine de 10 ani, în mod ilegal, invocându-se tot felul de ordine şi dispoziţii.
Prin Ordinul Ministerului Apărării Naţionale nr. 775/18.10.1993, căpitanul comandor Gheorghe Pasc a fost detaşat pe timp nelimitat la Departamentul Aviaţiei Civile, în vederea numirii în funcţia de comandant al Aeroportului Oradea. Prin decizia nr. TP 128/17.12.1993, dată de Ministerul Transporturilor- Departamentul Aviaţiei Civile, Pasc se numeşte în funcţia de director al Regiei Autonome Aeroportul Oradea. În 1996, prin Ordinul MP385/17.09.1996 al MAPN, Pasc este detaşat în perioada 20.03.1996-20.09.1997 la Ministerul Transporturilor, pentru a fi încadrat la Aeroportul Oradea în funcţia de director (manager), fără a se organiza nici un concurs pentru ocuparea funcţiei. Urmare a acestui ordin, Ministerul Transporturilor emite Decizia nr. 23/09.09.1996, prin care îl numeşte director pe Gheorghe Pasc, pentru o „perioadă de probă” de trei luni. În acest timp, prin decizia nr.44/01.10.1996 a MT, se abrogă art.3 din Decizia anterioară privind perioada de probă şi ca urmare, Pasc rămâne director al Aeroportului Oradea, fără să-şi demonstreze calităţile de manager. Acelaşi Minister al Transporturilor, prin adresa nr.23/4267/1997, comunică Aeroportului Oradea că, prin Ordinul 717/1997 al MAPN, „s-a aprobat prelungirea detaşării căpitanului comandor Gheorghe Pasc în perioada 22.09.1997-22.09.1999, pentru a fi încadrat în funcţia de director general la Aeroportul Oradea. Prin Dispoziţia nr.135/26.09.1997, Consiliul Judeţean Bihor, cu avizul MT nr.23/3724/1997, îl numeşte pe Pasc director general al Aeroportului Oradea. Prin Adresa nr. CA 600/1200/12.10.1999 al MAPN adresată preşedintelui CJ Bihor, se confirmă faptul că prin Ordinul Ministrului nr. MP 665/07.10.1999, căpitanul comandor Pasc Gheorghe este detaşat în perioada 24.09.1999-24.09.2001, „pentru a executa misiuni în afara MAPN, la RA Aeroportul Oradea. Începând cu 31.10 2000, Gheorghe Pasc este trecut în rezervă fiind pensionat anticipat. Pentru ca Pasc să rămână în continuare pe scaunul de director al aeroportului, este invocată art.24 din OG nr.7/1998 „privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militatr şi civil, care se va aplica în perioada restructurării marilor unităţi din MAPN”. Conform prevederilor acestuia „personalul militar şi civil, pensionat în cadrul prezentei ordonanţe, poate cumula pensia cu salariul obţinu, în cazul în care îşi continuă activitatea ca angajaţi”.
La data de 31.10 2001, când a fost trecut în rezervă de către MAPN, care-l detaşase la Ministerul Transporturilor, Pasc fusese deja numit în funcţia de director general al Aeroportului Oradea fără concurs, prin Dispoziţia nr.135/26.09.1997 a Consiliului Judeţean Bihor, cu avizul Ministerului Transporturilor. Ca urmare a „rezultatelor” sale, (deturnări de fonduri, deconarea unor sume uriaşe către SRL-urile-căpuşe ale prietenilor săi, concomitent cu scăderea dramatică a numărului de curse şi pasageri, în Consiliul Judeţean Bihor s-a votat destituirea sa. Însă, invocând art.7.2 din HG 398/1997, potrivit căruia „numirea şi schimbarea directorului general al regiei se face de către Consiliul Judeţean, cu avizul Ministerului Transporturilor, Pasc, prin relaţiile sale la vârful PSD şi la Ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, obţine Adresa 4457/M/26.09.2001, în care „se propune reanalizarea schimbării din funcţie”. În ciuda faptului că Sindicatul Liber al Aeroportului, prin Adresa nr.40/02.02.2002, a solicitat Secretarului Ministerului Administraţiei Publice, Locuinţei şi Transporturilor, Octav Cozmâncă, sprijin pentru destiturea lui Pasc, acesta, prin răspunsul dat, respectiv Adresa nr. TF/191/22.03.2002, confirmă înalta protecţie de care se bucură managerul-infractor din partea partidului de guvernământ. Cozmâncă a decis că „se menţine punctul de vedere al MLTPTL asupra schimbării din funcţia de director general a d-lui Gheorhe Pasc”.

Sorin Badea

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Cluj Romania

Comentarii