Românii îţi vor putea cumpara legal arme pentru autoapărare
Românii îţi vor putea cumpara legal arme pentru autoapărare
În curând, orice persoană de peste 21 de ani va putea intra, contra sumei de patru milioane de lei, în posesia unei arme de autoapărare şi pază, precum un pistol sau un revolver cu gaz, gloanţe din cauciuc sau aer comprimat. La solicitarea UE, dar şi ca urmare a înmulţirii fenomenelor infracţionale, Ministerul de Interne (MI) a elaborat un proiect de lege ce reglementează regimul armelor şi al muniţiilor. Actul normativ stabileşte atât modalităţile prin care o persoană fizică sau juridică poate achiziţiona arme, precum şi condiţiile în care acestea pot fi comercializate. De asemenea, legea face şi o clasificare a armelor în trei categorii, respectiv A - dispozitive reactive şi lansatoare cu efect exploziv, arme de foc automate, arme cu aer comprimat; categoria B - arme de apărare şi pază- arme de foc scurte şi semiautomate, arme de vânătoare şi arme de tir şi categoria C, în care se înscriu armele de autoapărare şi pază, cele cu aer comprimat, cu tranchilizante şi armele de panoplie, de recuzită şi de colecţie. Noul proiect de lege propune şi înfiinţarea Agenţiei Române pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Interdicţii pentru persoane fizice
Potrivit proiectului, armele incluse în categoria A pot fi deţinute şi folosite numai de către structurile specializate ce au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. În schimb, armele de foc scurte sau semiautomate, respectiv cele incluse în categoriile B şi C, pot fi deţinute şi utilizate de persoane fizice. Legea stipulează şi condiţiile în care pot fi utilizate armele. Astfel, persoanele care au dreptul să deţină arme la domiciliu le pot folosi în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate. De la această regulă este propus să fie exceptat personalul aparţinând instituţiilor ce fac parte din sistemul de apărare.
Armele româneşti, favorizate
Pentru a procura o armă în legalitate, un cetăţean trebuie să obţină o autorizaţie ce se acordă la cerere, de către Direcţia Generală de Poliţie, în termen de 45 de zile. O astfel de autorizaţie poate fi solicitată atât de demnitari, magistraţi, militari, poliţişti, personalul Gărzii Financiare şi ai Gărzii de Mediu, conducătorii unor instituţii financiar-bancare, cât şi de persoanele înscrise în programele de protecţie a martorilor, de vânătorii şi colecţionarii de arme. Legea nu îi omite nici pe conducătorii organizaţiilor sindicale naţionale(?). Nu în ultimul rând, pot obţine autorizaţii şi „persoanele ce argumentează organelor competente necesitatea procurării, portului şi folosirii armelor, prin faptul că sunt expuse unui pericol iminent". Pentru a primi autorizaţie, un solicitant trebuie să aibă peste 21 de ani, să nu fie urmărit penal, să nu reprezinte un pericol pentru ordinea publică, să fie apt din punct de vedere psihologic şi să fi absolvit un curs de instruire teoretică. Cei care întrunesc aceste condiţii vor putea primi autorizaţie fie pentru cel mult două arme de apărare şi pază, fie pentru un număr nelimitat de arme din România şi câte o singură armă din străinătate, pentru fiecare călătorie în afara ţării.
Raţie: 50 de cartuşe
Pentru fiecare armă deţinută, titularii de permise de portarmă pot procura muniţia necesară numai de la agenţii economici autorizaţi. Astfel, pentru armele de apărare şi pază, titularii de permise au dreptul să achiziţioneze, pentru fiecare armă, 50 de cartuşe cu glonţ şi 50 de cartuşe fără proiectil. Pentru armele de vânătoare, legea prevede un număr de 300 de cartuşe, iar pentru armele de tir , posesorii pot cumpăra cel mult 100 de cartuşe.
Muzeele, "înarmate"
Pe lângă stabilirea condiţiilor în care străinii pot tranzita România cu arme sau condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească posesorii acestora, legea reglementează şi instituţiile ce au dreptul legal să deţină arme. Astfel, armele pot fi folosite de Regia Naţională a Pădurilor, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, asociaţiile de vânători legal constituite, autoritatea publică centrală ce răspunde de piscicultură şi de protecţia mediului şi instituţiile de cultură şi artă. Acestea din urmă pot achiziţiona arme de panoplie şi de recuzită.
Numai parlamentarii vor fi apăraţi cu arme de foc
Un capitol special în cadrul acestui act normativ îl ocupă procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către societăţile specializate de pază. „În cazul activităţilor de protecţie a persoanelor, armele de apărare şi pază pot fi utilizate numai pentru protecţia demnitarilor, magistraţilor din cadrul Curţii de Apel, Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale, diplomaţilor, membrilor Parlamentului, şefilor partidelor parlamentare, conducătorilor societăţilor cu statut de monopol de stat, şefilor de bănci centrale, personalităţilor din domeniul cercetării, personalităţilor din conducerea Academiei Române, şefilor societăţilor centrale de radio, televiziune, presă şi telecomunicaţii", reiese din proiectul de act normativ. În funcţie de gravitatea faptei, nerespectarea prevederilor acestei legi atrage atât amenzi cuprinse între 1 milion şi 300 milioane de lei, cât şi răspunderea penală.
În curând, orice persoană de peste 21 de ani va putea intra, contra sumei de patru milioane de lei, în posesia unei arme de autoapărare şi pază, precum un pistol sau un revolver cu gaz, gloanţe din cauciuc sau aer comprimat. La solicitarea UE, dar şi ca urmare a înmulţirii fenomenelor infracţionale, Ministerul de Interne (MI) a elaborat un proiect de lege ce reglementează regimul armelor şi al muniţiilor. Actul normativ stabileşte atât modalităţile prin care o persoană fizică sau juridică poate achiziţiona arme, precum şi condiţiile în care acestea pot fi comercializate. De asemenea, legea face şi o clasificare a armelor în trei categorii, respectiv A - dispozitive reactive şi lansatoare cu efect exploziv, arme de foc automate, arme cu aer comprimat; categoria B - arme de apărare şi pază- arme de foc scurte şi semiautomate, arme de vânătoare şi arme de tir şi categoria C, în care se înscriu armele de autoapărare şi pază, cele cu aer comprimat, cu tranchilizante şi armele de panoplie, de recuzită şi de colecţie. Noul proiect de lege propune şi înfiinţarea Agenţiei Române pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Interdicţii pentru persoane fizice
Potrivit proiectului, armele incluse în categoria A pot fi deţinute şi folosite numai de către structurile specializate ce au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. În schimb, armele de foc scurte sau semiautomate, respectiv cele incluse în categoriile B şi C, pot fi deţinute şi utilizate de persoane fizice. Legea stipulează şi condiţiile în care pot fi utilizate armele. Astfel, persoanele care au dreptul să deţină arme la domiciliu le pot folosi în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate. De la această regulă este propus să fie exceptat personalul aparţinând instituţiilor ce fac parte din sistemul de apărare.
Armele româneşti, favorizate
Pentru a procura o armă în legalitate, un cetăţean trebuie să obţină o autorizaţie ce se acordă la cerere, de către Direcţia Generală de Poliţie, în termen de 45 de zile. O astfel de autorizaţie poate fi solicitată atât de demnitari, magistraţi, militari, poliţişti, personalul Gărzii Financiare şi ai Gărzii de Mediu, conducătorii unor instituţii financiar-bancare, cât şi de persoanele înscrise în programele de protecţie a martorilor, de vânătorii şi colecţionarii de arme. Legea nu îi omite nici pe conducătorii organizaţiilor sindicale naţionale(?). Nu în ultimul rând, pot obţine autorizaţii şi „persoanele ce argumentează organelor competente necesitatea procurării, portului şi folosirii armelor, prin faptul că sunt expuse unui pericol iminent". Pentru a primi autorizaţie, un solicitant trebuie să aibă peste 21 de ani, să nu fie urmărit penal, să nu reprezinte un pericol pentru ordinea publică, să fie apt din punct de vedere psihologic şi să fi absolvit un curs de instruire teoretică. Cei care întrunesc aceste condiţii vor putea primi autorizaţie fie pentru cel mult două arme de apărare şi pază, fie pentru un număr nelimitat de arme din România şi câte o singură armă din străinătate, pentru fiecare călătorie în afara ţării.
Raţie: 50 de cartuşe
Pentru fiecare armă deţinută, titularii de permise de portarmă pot procura muniţia necesară numai de la agenţii economici autorizaţi. Astfel, pentru armele de apărare şi pază, titularii de permise au dreptul să achiziţioneze, pentru fiecare armă, 50 de cartuşe cu glonţ şi 50 de cartuşe fără proiectil. Pentru armele de vânătoare, legea prevede un număr de 300 de cartuşe, iar pentru armele de tir , posesorii pot cumpăra cel mult 100 de cartuşe.
Muzeele, "înarmate"
Pe lângă stabilirea condiţiilor în care străinii pot tranzita România cu arme sau condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească posesorii acestora, legea reglementează şi instituţiile ce au dreptul legal să deţină arme. Astfel, armele pot fi folosite de Regia Naţională a Pădurilor, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, asociaţiile de vânători legal constituite, autoritatea publică centrală ce răspunde de piscicultură şi de protecţia mediului şi instituţiile de cultură şi artă. Acestea din urmă pot achiziţiona arme de panoplie şi de recuzită.
Numai parlamentarii vor fi apăraţi cu arme de foc
Un capitol special în cadrul acestui act normativ îl ocupă procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către societăţile specializate de pază. „În cazul activităţilor de protecţie a persoanelor, armele de apărare şi pază pot fi utilizate numai pentru protecţia demnitarilor, magistraţilor din cadrul Curţii de Apel, Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale, diplomaţilor, membrilor Parlamentului, şefilor partidelor parlamentare, conducătorilor societăţilor cu statut de monopol de stat, şefilor de bănci centrale, personalităţilor din domeniul cercetării, personalităţilor din conducerea Academiei Române, şefilor societăţilor centrale de radio, televiziune, presă şi telecomunicaţii", reiese din proiectul de act normativ. În funcţie de gravitatea faptei, nerespectarea prevederilor acestei legi atrage atât amenzi cuprinse între 1 milion şi 300 milioane de lei, cât şi răspunderea penală.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1671 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.