Ardealul a fost sacrificat spre binele Moldovei
Ardealul a fost sacrificat spre binele Moldovei
Regiunea de Dezvoltare Nord Vest, care include şi Bihorul, este singura care nu a beneficiat încă de finanţare din fondurile SAPARD pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. Celorlaltor regiuni le-au fost atribuite deja finanţări în valoare de 288 milioane euro, sumă care reprezintă aproape 60 la sută din fondurile totale disponibile pentru Măsura 2.1 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale". Pînă în prezent au fost evaluate şi declarate eligibile doar cererile de finanţare depuse în sesiunile din august şi septembrie 2002.
La aceste sesiuni, dosarele care proveneau din judeţele din Ardeal au fost respinse din start, pe motiv că nu aveau anexate "atestări ale patrimoniului propriu". Cum se explica, totuşi, că numai judeţele din Ardeal n-au avut habar de această cerinţă, iar restul ţării era cu temele făcute?
Potrivit unor surse avizate, CINEVA a informat din timp responsabilii din restul judeţelor despre această condiţie, iar Transilvania a fost "uitată" intenţionat. În acest fel, Ardealul pierdea startul în cursa de evaluare a proiectelor, concurenţă era astfel mai mică, iar proiectele care aveau anexate "atestările" - majoritatea din Moldova - aveau şanse extrem de mari să fie declarate eligibile. De exemplu, în sesiunea din august au fost admise cereri de finanţare care îndeplineau doar 35 de puncte, în timp ce cererile care se evaluează în aceste zile riscă să piardă chiar dacă au 90 de puncte, susţin surse avizate. Lupta pentru finanţare este acum crâncenă. Aproximativ 1.000 de proiecte pentru Măsura 2.1- a căror valoare totală depăşeşte un miliard euro - concurează pentru a câştiga o finanţare totală de circa 200 milioane euro. Această luptă "dreaptă" a început abia după ce moldovenii şi-au făcut plinul. Ca o coincidenţă, exact în ziua în care se încheia prima sesiune de depunere a proiectelor - 31 august 2002 - premierul Adrian Nastase s-a trezit să atragă atenţia autorităţilor locale că "16 judeţe nu au prezentat atestări ale patrimoniului propriu şi, în consecinţă, nu pot derula proiecte prin programul SAPARD". Năstase preciza atunci că cea mai gravă situaţie este în judeţul Cluj, din cauza că primarul Funar refuză să prezinte propunerile de patrimoniu propriu. Deoarece Funar a refuzat în continuare să realizeze o listă a patrimoniului, iar zilele treceau în defavoarea comunităţilor care stăteau cu cererile de finanţare în mână, a fost aprobat, prin ordonanta de urgenţă patrimoniul judeţului "cu excepţia municipiului Cluj-Napoca". Încă n-am reuşit să primim un răspuns la întrebarea "De ce era nevoie de o inventariere a patrimoniului din oraşe, în condiţiile în care fondurile SAPARD aferente măsurii 2.1 (la care facem referire) sunt utilizate în mediul rural? În cadrul sesiunii august 2002 a Programului SAPARD, pentru Măsura 2.1 "Dezvoltarea Infrastructurii rurale" au fost contractate 146 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 119 milioane euro. Din aceşti bani, aproape 50 milioane euro au fost atribuiţi Regiunii Nord Est (Nordul Moldovei), 37 milioane euro- Regiunii Sud Est (Sudul Moldovei şi Dobrogea), 21 milioane euro - Regiunii Sud (Muntenia), 5,8 milioane Regiunii Sud Vest (Oltenia), iar 5,7 milioane - Regiunii Vest (Banat). În cadrul sesiunii septembrie 2002 a Programului SAPARD, pentru Măsura 2.1 "Dezvoltarea Infrastructurii rurale" au fost declarate eligibile 249 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 169 milioane euro. Iată ponderea programelor eligibile: Regiunea Nord Est (Nordul Moldovei) - 75 proiecte; Regiunea Sud Est (Sudul Moldovei şi Dobrogea) - 52 proiecte; Regiunea Sud (Muntenia) - 59 proiecte, Regiunea Sud Vest (Oltenia) - 35 proiecte, Regiunea Vest (Banat) - 13 proiecte, iar Regiunea Centru - 14 proiecte.
Regiunea de Dezvoltare Nord Vest, care include şi Bihorul, este singura care nu a beneficiat încă de finanţare din fondurile SAPARD pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. Celorlaltor regiuni le-au fost atribuite deja finanţări în valoare de 288 milioane euro, sumă care reprezintă aproape 60 la sută din fondurile totale disponibile pentru Măsura 2.1 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale". Pînă în prezent au fost evaluate şi declarate eligibile doar cererile de finanţare depuse în sesiunile din august şi septembrie 2002.
La aceste sesiuni, dosarele care proveneau din judeţele din Ardeal au fost respinse din start, pe motiv că nu aveau anexate "atestări ale patrimoniului propriu". Cum se explica, totuşi, că numai judeţele din Ardeal n-au avut habar de această cerinţă, iar restul ţării era cu temele făcute?
Potrivit unor surse avizate, CINEVA a informat din timp responsabilii din restul judeţelor despre această condiţie, iar Transilvania a fost "uitată" intenţionat. În acest fel, Ardealul pierdea startul în cursa de evaluare a proiectelor, concurenţă era astfel mai mică, iar proiectele care aveau anexate "atestările" - majoritatea din Moldova - aveau şanse extrem de mari să fie declarate eligibile. De exemplu, în sesiunea din august au fost admise cereri de finanţare care îndeplineau doar 35 de puncte, în timp ce cererile care se evaluează în aceste zile riscă să piardă chiar dacă au 90 de puncte, susţin surse avizate. Lupta pentru finanţare este acum crâncenă. Aproximativ 1.000 de proiecte pentru Măsura 2.1- a căror valoare totală depăşeşte un miliard euro - concurează pentru a câştiga o finanţare totală de circa 200 milioane euro. Această luptă "dreaptă" a început abia după ce moldovenii şi-au făcut plinul. Ca o coincidenţă, exact în ziua în care se încheia prima sesiune de depunere a proiectelor - 31 august 2002 - premierul Adrian Nastase s-a trezit să atragă atenţia autorităţilor locale că "16 judeţe nu au prezentat atestări ale patrimoniului propriu şi, în consecinţă, nu pot derula proiecte prin programul SAPARD". Năstase preciza atunci că cea mai gravă situaţie este în judeţul Cluj, din cauza că primarul Funar refuză să prezinte propunerile de patrimoniu propriu. Deoarece Funar a refuzat în continuare să realizeze o listă a patrimoniului, iar zilele treceau în defavoarea comunităţilor care stăteau cu cererile de finanţare în mână, a fost aprobat, prin ordonanta de urgenţă patrimoniul judeţului "cu excepţia municipiului Cluj-Napoca". Încă n-am reuşit să primim un răspuns la întrebarea "De ce era nevoie de o inventariere a patrimoniului din oraşe, în condiţiile în care fondurile SAPARD aferente măsurii 2.1 (la care facem referire) sunt utilizate în mediul rural? În cadrul sesiunii august 2002 a Programului SAPARD, pentru Măsura 2.1 "Dezvoltarea Infrastructurii rurale" au fost contractate 146 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 119 milioane euro. Din aceşti bani, aproape 50 milioane euro au fost atribuiţi Regiunii Nord Est (Nordul Moldovei), 37 milioane euro- Regiunii Sud Est (Sudul Moldovei şi Dobrogea), 21 milioane euro - Regiunii Sud (Muntenia), 5,8 milioane Regiunii Sud Vest (Oltenia), iar 5,7 milioane - Regiunii Vest (Banat). În cadrul sesiunii septembrie 2002 a Programului SAPARD, pentru Măsura 2.1 "Dezvoltarea Infrastructurii rurale" au fost declarate eligibile 249 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 169 milioane euro. Iată ponderea programelor eligibile: Regiunea Nord Est (Nordul Moldovei) - 75 proiecte; Regiunea Sud Est (Sudul Moldovei şi Dobrogea) - 52 proiecte; Regiunea Sud (Muntenia) - 59 proiecte, Regiunea Sud Vest (Oltenia) - 35 proiecte, Regiunea Vest (Banat) - 13 proiecte, iar Regiunea Centru - 14 proiecte.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 334 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.